1,999 matches
-
o excursie din vest. După ce le-au controlat actele, grănicerul a strigat către colegii lui în uniformă: „veniți bă, să vedeți, Brenndörfer se întoarce din Austria, ha, ha, ha!” Dar despre pățaniile mele la revenire în țară, altă dată. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Asta este situația În fiecare an vizitez România și mă bucur să pot discuta cu prieteni, cunoscuți, foști colegi de școală, foști colegi de serviciu, cu oameni diverși, tineri sau bătrâni, întâlniți pe stradă, în magazine, în locuri publice
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vreau să spun că am tot respectul pentru marile personalități ale istoriei și civilizației din România, dar în același timp, îmi scot pălăria și îmi înclin fruntea în fața „Omului de Rând” de azi, de ieri și din totdeauna. Doamne ajută. Badea Gheorghe Rădăcini Sunt multe lucruri pe care le prețuim abia atunci când le-am pierdut. Așa facem, de pildă, cu tinerețea, pe care o risipim cu inconștiență până când nu o mai avem mare înțelepciune se află în spusele lui Tagore „în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
supa bună. Zic și eu, ca om de rând, oare noi când vom trece de primul clocot, când vom arunca spuma neagră și urîtă a primului clocot din societatea românească, astfel încât rădăcina strămoșescă să poată rodi din nou? Doamne ajută. Badea Gheorghe Toți am fost cândva copii Îmi vin în minte cuvintele pline de farmec și de nostalgie ale lui Ion Creangă în amintirea anilor copilăriei: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
clipa prezentului, bucurați-vă de tot ce v-a dăruit astăzi Dumnezeu, bucurați-vă de lumină, de natură, de frumusețea lumii din jur, acordați tuturor iertare și iubire, ca să trăiți în pace și liniște sufletească”. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Orele străzii Suntem mândri de faptul că suntem „oameni liberi” și că trăim după bunul nostru plac, că suntem stăpâni pe viața și pe hotărârile noastre. Așa să fie oare? Nu aș vrea să spulber nimănui iluziile, dar conform
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să se bucure de ceea ce au, nu vor trăi niciodată marea bucurie pe care am trăit-o eu când cu banii obținuți din trei luni de muncă în fabrică, mi-am cumpărat primul meu ceas de mână, Pobeda. Doamne ajută. Badea Gheorghe Iarna În principal, iarna era formată din frig, zăpadă, zile scurte, colinde, brazi împodobiți, sarmale cu mămăligă, cu țuică și cu vin, sănii cu zurgălăi, plugușor cu buhai, luminițe pe la toate ferestrele și pe toate străzile, sate-târguri de Crăciun
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dori cu ocazia Sfintelor Sărbători ale Crăciunului să deveniți mai buni, mai iertători și mai iubitori cu cei din jurul vostru. Tuturor vă urez un „Crăciun Fericit” și un „An Nou cu bucurie, sănătate și împliniri!” Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Micul Prinț O dată, acum șase ani, am rămas în pană în pustiul Sahara. Mi se stricase ceva la motor. Și cum nu luasem cu mine nici mecanic, nici călători, mă pregăteam să încerc de unul singur să duc la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
suflet icoana sfântă a țarii în care ne-am născut, la care ne închinăm în taină și pe care o iubim așa cum este ea, împreună cu toate datinile și obiceiurile, cu credința și istoria ei milenară. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Calitatea În general, calitatea este sinteza însușirilor sau a laturilor esențiale ale obiectelor, fenomenelor sau proceselor, în virtutea cărora un obiect se deosebește de altul. În vorbirea curentă, calitatea se folosește pentru a defini un obiect bun, deci de calitate
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pericolul alimentelor obținute din plante și animale manipulate genetic și la care nu se cunoaște exact ce efecte nocive în timp și prin generațiile viitoare vor mai apare. Singura soluție și ultima speranță rămâne întoarcerea la „Mama Natură”. Doamne ajută. Badea Gheorghe Dragoste și iubire Mulți cred că dragostea și iubirea se confundă, că cele două cuvinte definesc aceeași noțiune. Chiar și dicționarele explicative moderne conțin această confuzie, lasă nerezolvată această veche neclaritate. Am avut șansa să văd în original o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
apărea pe neașteptate soluții pozitive surprizătoare, răsturnări de situații la care nu ne-am putut gândi până acum. Dumnezeu să ne ajute și să ne ferească de necazurile care s-ar putea abate peste noi în viitorul nu prea îndepărtat. Badea Gheorghe Ariciul În Germania există o amplă preocupare pentru protejarea naturii. Deși este și ea subordonată intereselor economice, ca tot ce mișcă în lumea asta, este însă impresionant să vezi Zone și Parcuri Naționale de Protecție pentru apărarea unor specii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ne ajute să găsim calea bună și adevărată ca să ne împăcăm și între noi oamenii și cu Mama Natură, care ne-a dat viață, care ne hrănește și care ne-a dăruit o mulțime de bucurii și de zile frumoase. Badea Gheorghe Ce-o să zică lumea? Tradiția, ca și Democrația, au multe părți bune dar din păcate și multe părți rele, pe care, din prudență, le voi spune de-acum încolo, ceva mai diplomatic, „părți slabe”. Aceste părți imperfecte din Democrație
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
să alegem din care categorie vrem să facem parte. Hai să scoatem definitiv din mintea și din sufletul nostru ideea meschină privind sloganul „ce-o să zică lumea” și să o aruncăm la groapa de gunoi a istoriei neamului nostru. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Clepsidra În fiecare zi, dimineața, merg la baie, mă spăl și mă bărbieresc. Invariabil și inevitabil, în fiecare dimineață privesc oglinda. În fiecare dimineață, din oglindă mă privește acelaș bătrânel simpatic, cu părul alb, cu ochelari și cu câteva
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
că ura, dușmănia, invidia, ranchiuna, toate acestea sunt boli ale sufletului, care netratate, vor duce la boli ale trupului și ne vor împiedica să ajungem la mult râvnita pace și liniștea sufletească pe care toți ne-o dorim. Doamne ajută. Badea Gheorghe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
la internat, unde este așteptat de Buliga Teodor si Balan N. și ajutoarele lor. Acestia vor rezolva repede problemele iar un ajutor de-al lui va scrie pe curat teza, pe o coală ștampilată, de care am făcut rost prin badea Gheorghe (omul de serviciu). Teza gata făcută și bine împachetată este adusă în fugă de copilul cu mingea, care o va lega de sfoara lungă de pe mosorel, pe care eu o voi arunca pe geam, când copilul dă semnalul printr-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
„O, clopote basarabene, Se va întoarce iar o zi În care vă veți auzi Subt steagurile pământene?” NICOLAE IORGA CUVÂNT ÎNAINTE Constantin Chirilă e un alt Badea Cârțan, care a făcut de sute de ori drumul dintre Iași și diverse localități ale Basarabiei, pentru a încuraja, pentru a ajuta, pentru a alina o suferință. îl vedeam la ore din zi și din noapte, obosit, cu hainele de pe
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
băț”! Când se întorcea de la școală, după ce mai crescuse, pe lângă pregătirea lecțiilor, se îngrijea și de frații mai mici ușurând astfel munca mamei, activitate ce o presta cu mult zel și dragoste. „Nel, nel, nel, dragul bădiei Ionel, vino la badea să-ți deie beoață (un boț de mămăliguță învârtită bine prin brânză)” - îi spunea frățiorului mai mic cu doar doi ani, ce a murit la numai 5 anișori. Față de familia domnului învățător Gh. Simionescu a avut o stimă și un
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
zic uneori: „Viața-i un sictir bătut în piuă“. și când nici asta nu mă mai ajută, îmi amintesc mereu de aceeași anecdotă: Un bătrân șade pe banca din fața casei, iar vecinul trece pe-acolo și-l întreabă: Ce faci, bade, șezi și cugeți? Iar cel întrebat răspunde: —Ba, eu numa’ șed. Această anecdotă reprezintă cea mai succintă descriere a firescului. De douăzeci de ani cunosc anecdota, și de-atunci mă tot așez alături de bătrân pe bancă. Dar nici până azi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în sinceritatea politicii naționaliste și nici în dorința unei adevărate reconcilieri naționale. Mulți - și astăzi cred într-o comedie jucată cu un talent diabolic, menită să cloroformeze întreaga lume și să «neutralizeze» exilul.“ (Europa și Neamul Românesc, Roma, martie 1977) BADEA Costel „Oricare dintre marile direcții de dezvoltare ale artei și culturii noastre contemporane își află fundamentarea în documentele de partid, în hotărâri și teze fundamentale purtând amprenta cugetului celui mai remarcabil fiu al poporului, secretarul general al partidului, președintele Republicii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
umanismului socialist de dezvoltare armonioasă și integrală a personalității, conform cerințelor logice ale naturii umane, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvântările sale programatice și în recomandările făcute cu diferite ocazii, acordă o atenție deosebită problemelor sănătății populației.“ (Tribuna, 2 februarie 1978) BADEA Marin, dr. „Restituind poporului român adevărata imagine a istoriei sale, tovarășul Nicolae Ceaușescu a putut formula și principiile care să stea la baza acțiunii de valorificare a moștenirii culturale, pe de o parte, iar pe de altă parte, să întemeieze
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Decebal în drum spre senatul roman, după nu mai puțin de 1790 de ani, ca să susțină cauza vitejilor învinși. Când a fost întrebat de ziariști cine e și ce e cu el la piciorele columnei, în hainele lui de dac, Badea Cârțan al nostru ar fi răspuns : «Sunt dac din Dacia, dela Dunăre și dela Carpați, iar vitejii de pe columna la rădăcina căreia mi-am petrecut această noapte sunt moșii și strămoșii mei» - «Quod erat demonstrandum», ar fi spus cuceritorii Daciei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Alte cărți de slujbă au fost donate bisericii de alți credincioși, între care: Petru Tarcea a donat trei cărți, iar Ilie Giurca un «Apostol» Mai avem în biserică două sfinte Evanghelii și o Psaltire din cărțile aduse în desagi de Badea Cârțan. Pe lângă aceste cărți redactate în alfabetul latin, biserica mai deține un fond de cărți vechi scrise în alfabetul chirilic, după cum urmează: Penticostarian - tipărit la Râmnic în anul 1743, Antologhion - tipărit tot la Râmnic în anul 1745, Octoich Mare - tipărit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
serviciile medicale generale sunt efectuate de un cadru sanitar cu studii medii, anume de asistenta medicală Livia Stanciu, ce se află în subordinea doctorului Silviu Morariu de la Arpașu de Sus și a doctorului Ioan Muntiu de la Cârța. 6. Muzeul sătesc «Badea Cârțan» Ca o expresie a sentimentelor nobile, a dragostei față de satul natal și de glia străbună, având în vedere trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de înaintași
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
populare locale ca ceramică, pictură pe sticlă, lăzi de zestre rudărești, precum și exponate reprezentative ale fostei manufacturi de sticlă de la glăjăria de pe Valea Bâlii. Ce a de a treia sală a fost și este rezervată cu completări ulterioare, recunoscutului patriot, Badea Cârțan. O parte a obiectelor expuse la muzeu au fost donate acestuia de locuitorii satului, după cum o bună parte au fost achiziționate de prin serioase eforturi de inițiatorul organizării muzeului, care a fost secondat în această temerară intreprindere de preotul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întrerupt activitatea. Nu de prea multă vreme însă, el a fost din nou activat, azi funcționând tot în cadrul Școlii Populare de Artă din Sibiu și fiind condus de doamna Valerica Solomon care deține și funcția de custode al muzeului sătesc «Badea Cârțan.» 7. Postul de jandarmi În vremea stăpânirii austro-ungare serviciile polițienești pentru Cârțișoara erau asigurate de secția de jandarmi din Arpașu de Sus. Primul post de jandarmi în satul nostru se înființează numai după primul rîzboi mondial, în 1922 în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru ca în cele din urmă săși pună uniformele cu paiete și să meargă la serviciu: adică pe tăpșan la Muzeul Satului, unde televiziunea avea să le filmeze play backul despre cum obișnuiesc ele să iasă seara la portiță ca să dea badei guriță. Una dintre ele spunea ceva de genul că, dacă ar fi să moară, ar prefera să se întâmple la toamnă, nu acum, primăvara, când natura a înverzit. Mărturisea, deci, o situație tragică. Numai că pe fraga rujată a buzelor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
țărănească“, am văzut la un moment dat în emi siunea lui o scenă de tot hazul. Grigore Leșe îi pune o întrebare - pre limba „țărănească“, desigur - unui țăran, un fel de rapsod popular, iar acesta nul înțelege. (Ceva de tipul „Bade, tu când horești?“ „Ce să fac?“ „De horit, tu când horești?“ „Adică, ce vreți să spuneți?“ „Când te apucă pe tine dorul să cânți?“ „Aaaa, păi ziceți așa!...“) După ce lam văzut în emisiunea Înapoi la argument, mia fost clar că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]