5,096 matches
-
ca unul mai neînfricat”) sau glorifică „Armata Sovietică, / pe Marele Stalin, / Poporul Sovietic”, în versuri așezate în fruntea unei puzderii de plachete apărute aproape concomitent: 16 milioane, Scrisori de pe front, Torente, Clocot. Plânsete de clopot. Răsărit de soare, Balade, Doftana, Balada celor patru mineri (1949). Frapează totuși, ca notă dominantă, nu festivismul, ci vehemența mesajului vindicativ. Din vechiul fond resentimentar al liricii care striga revolta față de împilarea și umilințele țăranului, se nutrește acum un activism incitator, slujind ideologiei ce propovăduia învrăjbirea
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
1936; Acuz..., București, 1937; Război, pref. C. Rădulescu-Motru, București, 1937; Nu sunt cântăreț de stele, București, 1940; 16 milioane, București, 1945; Scrisori de pe front (în colaborare), București, 1945; Torentele, București, 1945; Clocot. Plânsete de clopot. Răsărit de soare, București, 1945; Balade, București, 1945; Singura cale, București, 1946; Hrisovul meu, București, 1947; Bălceștii, București, 1948; Doftana, București, 1949; Balada celor patru mineri, București, 1949; Anii tineri, București, 1951; Versuri alese, București, 1954; Barbu Lăutaru, București, 1954; Pentru inima ce arde, București, 1955
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
16 milioane, București, 1945; Scrisori de pe front (în colaborare), București, 1945; Torentele, București, 1945; Clocot. Plânsete de clopot. Răsărit de soare, București, 1945; Balade, București, 1945; Singura cale, București, 1946; Hrisovul meu, București, 1947; Bălceștii, București, 1948; Doftana, București, 1949; Balada celor patru mineri, București, 1949; Anii tineri, București, 1951; Versuri alese, București, 1954; Barbu Lăutaru, București, 1954; Pentru inima ce arde, București, 1955; Așa am învățat carte, București, 1955; Anotimpuri, București, 1956; Recruții, București, 1956; De peste mări și țări, București
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
-l și în antologia de autor Pădurea de aer, apărută la București, în 1997, cu puțin înaintea sfârșitului său. Poetul surprinde prin pregnanța temei morții, cultivată ca temă lirică centrală, însoțită de dezagregarea realului, care devine umbră sau transparență difuză. Baladele sale de succes din anii ’70 creșteau și ele din parabola epică a morții, în care Al. Mirodan vedea o formă de masochism iudaic. Cântărețul din Femios suferă, spre pildă, că a fost cruțat de Ulise, deși el ar fi
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
creșteau și ele din parabola epică a morții, în care Al. Mirodan vedea o formă de masochism iudaic. Cântărețul din Femios suferă, spre pildă, că a fost cruțat de Ulise, deși el ar fi preferat o moarte de viteaz. Altă baladă, din Far West, reclamă aceeași moarte pentru cavalcadele prietenilor damnați, care nu ajung să-și rostească testamentul. Așadar, poezia a precedat viața, căci C. a murit fulgerător și paradoxal. Ciclul israelian din antologia Pădurea de aer, de formulă expresionistă enunță
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
Pâinea pădurii pare rezultatul unui efort mimetic - izbutit - de raliere la viziunea dinamitardă și maniera generației de poeți pe cale de afirmare la mijlocul deceniului al cincilea (C. Tonegaru, Geo Dumitrescu, I. Caraion ș.a.). În unele poeme e prezent tonul baladesc, declamator (Balada minerilor), aiurea - peisagistica rural-autumnal-vesperală, de sugestie intimistă, cvasibacoviană (Cuvinte simple). După mai bine de două decenii în care a publicat numai traduceri din limba rusă, C. revine ca poet cu mai multe plachete de interes estetic minor, conforme temperamentului său
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
în care a publicat numai traduceri din limba rusă, C. revine ca poet cu mai multe plachete de interes estetic minor, conforme temperamentului său liric autentic, agreabile pe alocuri, dar comune, vădind meșteșugul, nu însă și inspirația. Întrucâtva remarcabile sunt Baladele vânătorului de balene (1972), poeme cu referire burlescă la Moby Dick de Herman Melville și la alte narațiuni marinărești sau de aventuri în spațiu exotic, maritim ori circumpolar, care se articulează într-un scenariu alegoric, cu „înțelesuri” moral-existențiale. Se percep
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
și Panerul cu licurici (1976) cuprind „versuri pentru cei mici”. Cantonierul galactic (1971) e o carte de proză științifico-fantastică. SCRIERI: Geode, București, 1944; Pâinea pădurii, București, 1945; Inefabila Arcadie, București, 1969; Joc de fluturi, București, 1969; Cantonierul galactic, București, 1971; Baladele vânătorului de balene, București, 1972; Circul feeric, București, 1973; Iubire perenă, București, 1974; Panerul cu licurici, București, 1976; Trandafirul și infinitul, București, 1976. Traduceri: I.S. Turgheniev, Prima iubire, București, 1945, Opere, VII, București, 1957 (în colaborare cu Ștefana Velisar-Teodoreanu și
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
Nicolae Țirioi, Mihail Cosma, „Inefabila Arcadie”, O, 1969, 5; Dumitru Micu, „Inefabila Arcadie”, RL, 1969, 32; Al. Piru, Evoluția poeziei, R, 1969, 9; Florin Manolescu, „Inefabila Arcadie”, RL, 1970, 8; Sașa Pană, Să facem distincție, LCF, 1971, 18; Paul Antim, „Baladele vânătorului de balene”, AST, 1972, 8; Aureliu Goci, „Baladele vânătorului de balene”, RL, 1972, 26; Mircea Iorgulescu, „Baladele vânătorului de balene”, LCF, 1972, 48; Nicolae Țirioi, Mihail Cosma, „Trandafirul și infinitul”, O, 1977, 8; Leon Baconsky, Mihail Cosma, ST, 1980
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
Dumitru Micu, „Inefabila Arcadie”, RL, 1969, 32; Al. Piru, Evoluția poeziei, R, 1969, 9; Florin Manolescu, „Inefabila Arcadie”, RL, 1970, 8; Sașa Pană, Să facem distincție, LCF, 1971, 18; Paul Antim, „Baladele vânătorului de balene”, AST, 1972, 8; Aureliu Goci, „Baladele vânătorului de balene”, RL, 1972, 26; Mircea Iorgulescu, „Baladele vânătorului de balene”, LCF, 1972, 48; Nicolae Țirioi, Mihail Cosma, „Trandafirul și infinitul”, O, 1977, 8; Leon Baconsky, Mihail Cosma, ST, 1980, 1; Dicț. scriit. rom., I, 671-672; Micu, Scurtă ist.
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
Evoluția poeziei, R, 1969, 9; Florin Manolescu, „Inefabila Arcadie”, RL, 1970, 8; Sașa Pană, Să facem distincție, LCF, 1971, 18; Paul Antim, „Baladele vânătorului de balene”, AST, 1972, 8; Aureliu Goci, „Baladele vânătorului de balene”, RL, 1972, 26; Mircea Iorgulescu, „Baladele vânătorului de balene”, LCF, 1972, 48; Nicolae Țirioi, Mihail Cosma, „Trandafirul și infinitul”, O, 1977, 8; Leon Baconsky, Mihail Cosma, ST, 1980, 1; Dicț. scriit. rom., I, 671-672; Micu, Scurtă ist., II, 267, 269, 293. N.Br.
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
glosar cuprinzând explicarea unui mare număr de termeni regionali. Cea de a doua intenționează o abordare a morfologiei și esteticii folclorului din zona de vest a țării, cu referiri la principalele direcții tematice și cu prezentarea aplicată a două specii, balada și ghicitorile. Rezultatul acestor constante preocupări pentru folclorul din Banat este de redusă valoare științifică, C. dovedindu-se mai degrabă un entuziast și mai puțin un cercetător informat și dotat cu spirit de discernământ. Un alt studiu, declarat de estetică
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
1936; Din viața scriitorilor, I-II, București, [1937]; Monografia satului Lisaura (în colaborare cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944. Culegeri: Mărgăritarele Banatului Mare, Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
în colaborare cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944. Culegeri: Mărgăritarele Banatului Mare, Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
tonalității vitaliste a debutului este temperată de conștiința tulbure a chemării pământului: „Din fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinților ruginite și grele / [...] Sarea pământului îmi viscolește spatele / Cu steaguri împunse de bouri și putrede, - / Mă scufund în balade și-n duhul părinților / Care îmi ațin calea la crucile drumurilor.” SCRIERI: Anotimpurile Griviței, București, 1962; Lumina de dragoste, București, 1964; Bucurii pentru copii, București, 1966; Minus durerea, București, 1966; Emoții la trapez, București, 1967; Un cățel ca vai de
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
versuri (Dumbrava Roșie, 1872, Dan căpitan de plai, 1874, Grui Sânger, Legenda ciocârliei, 1875), în care s-au mai exersat N. Beldiceanu (Noureanu, 1876), N. Gane (Piatra lui Toader, 1874), Ciru Oeconomu (Petre Cărăbete, 1885, Capul lui Mihai Viteazul, 1889). Balada romantică a fost și ea selectată (I. Negruzzi, Kaher, 1867, M. Eminescu, Strigoii, 1876, M. D. Cornea, Domnița și robul, 1869, A. Naum, Dona Clara, 1876, N. I. Basilescu, Orla, 1892), la fel și idila (I. Negruzzi, Miron și Florica, 1870
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
garanție suplimentară de autenticitate. Pentru a obține o imagine cât mai cuprinzătoare, C.l. a avut în vedere toate teritoriile locuite de români, colectând texte din Moldova, Muntenia, Transilvania, Bucovina, Banat, Maramureș și Oltenia, Dobrogea, Basarabia, Macedonia. Dintre specii, a preferat baladele, legendele și doinele, a căror valoare artistică a subliniat-o îndeosebi. Balade au trimis C. N. Mateescu, doine - Al. Viciu și Elena Sevastos. Se remarcă basmele lui Miron Pompiliu, I. Slavici, P. Ispirescu. O importantă culegere de bocete îi aparține
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
C.l. a avut în vedere toate teritoriile locuite de români, colectând texte din Moldova, Muntenia, Transilvania, Bucovina, Banat, Maramureș și Oltenia, Dobrogea, Basarabia, Macedonia. Dintre specii, a preferat baladele, legendele și doinele, a căror valoare artistică a subliniat-o îndeosebi. Balade au trimis C. N. Mateescu, doine - Al. Viciu și Elena Sevastos. Se remarcă basmele lui Miron Pompiliu, I. Slavici, P. Ispirescu. O importantă culegere de bocete îi aparține lui T. T. Burada (1878-1883). Tot în coloanele C.l. s-au rânduit
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
între 1910 și 1913, parțial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu și Béla Bartók. Colaborarea cu acesta din urmă a evocat-o în studiul Béla Bartók și legăturile lui cu Maramureșul (1957). Materialul cules a fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
-o în studiul Béla Bartók și legăturile lui cu Maramureșul (1957). Materialul cules a fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și informatori și de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
este cules acest material, fără îndreptări și adausuri, precum au făcut unii culegători, indicațiile și explicările unor cuvinte necunoscute chiar de cărturarii din vechiul Regat, dau acestei lucrări caracterul unei opere științifice”). SCRIERI: Însemnări din bisericile Maramureșului, București, 1909. Culegeri: Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri, București, 1924; Literatură populară din Maramureș, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968. Repere bibliografice: O. Densusianu, I. Bârlea
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri, București, 1924; Literatură populară din Maramureș, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968. Repere bibliografice: O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din Maramureș”; „Cântece poporane din Maramureș”, „Grai și suflet”, II, 1925, fasc. 1; N. I. [N. Iorga], O culegere de cântece din Maramureș, R, 1925, 2; V. Bogrea, Păr.[intele] I. Bârlea, „Cântece poporane din Maramureș”, DR, 1924-1926
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
și artă română”, „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Viața literară și artistică”, „Minerva” ș.a. Din 1911, a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Cele mai multe dintre colaborările în versuri și le-a adunat în placheta Primele cânturi (1906) și în culegerea Rapsodii și balade (1910). Țintind să fie reprezentări alegorice ale existenței umane, meditații asupra vieții, versurile lui B., altfel destul de comune, au în atenție idei și sentimente legate de eroziunea produsă de timp și deziluzii, obsesia morții ce întunecă bucuriile. Și descrierile unor
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]
-
au cunoscut mai multe ediții în prima jumătate a secolului. O povestire a lui B., în versiune germană, a apărut în volumul Rumänische Erzählungen (1907). SCRIERI: Primele cânturi, Budapesta, 1906; Popasuri vânătorești, București, 1906; Dor pustiu, București, 1908; Rapsodii și balade. 1900-1910, București, 1910. Traduceri: Émile Zola, Două nuvele, București, 1909; Alphonse Daudet, Niverneza, București, 1909; Leon Tolstoi, Povestiri populare, București, 1912. Repere bibliografice: Sex. Til. [Sextil Pușcariu], [Ion Bârseanul], GT, 1901, 46; N. I. Apostolescu, Ion Bârseanul, „Primele cânturi”, LAR, 1907
BARSEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285658_a_286987]