5,546 matches
-
În vederea prezervării statu-quo-ului rezultat de pe urma păcii de la București și pentru controlul Bulgariei, ceea ce, desigur, concorda destul de bine cu dorința Rusiei de a amâna pentru câțiva ani o decizie finală pentru Orientul European prin Înghețarea strictă a situației rezultate din războaiele balcanice; Însă nu era nicicum pregătită să se desprindă complet de Tripla Alianță și cu atât mai puțin să schimbe tabăra deplasându-se spre Rusia și Tripla Înțelegere <ref id="68"> 68 Cf. Schroeder, op. cit., p. 47; I. V. Bestuzhev, Russian
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pași mărunți” În direcția lărgirii autonomiei, spre Înfăptuirea năzuințelor naționale. Respectivele demersuri se Împletesc și cu proiectul, În care Carol I a crezut la un moment dat, privind constituirea unei „Confederații a statelor creștine de la Dunărea de Jos și Peninsula Balcanică”. Factorii de decizie de la București s-au convins Însă, destul de repede, că o acțiune comună Împotriva Imperiului otoman nu se putea concretiza atâta timp cât persistau serioase disensiuni, mai ales În privința obiectivelor naționale, Între cercurile politice sârbe, bulgare și grecești <ref id
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Turquie-Bucharest, vol. 39, r. 18, c. 271, Des Michels către Decazes, Bucarest, le 25 Novembre 1875. </ref>. Alarmat de aceste informații, Domnitorul considera necesar a sonda poziția Austro-Ungariei, statul cel mai interesat În a stopa tendințele expansioniste rusești În Peninsula Balcanică. Într-o convorbire cu reprezentantul austro-ungar la București, Carol I evidenția dificultățile Întâmpinate În relațiile cu Poarta și necesitatea asigurării unei situații „conformă cu interesele și cu demnitatea țării”. Interlocutorul său, dând de Înțeles că aprecia justețea unor astfel de
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
și a declanșării războiului sârbo-bulgar, România avea să promoveze o politică moderată, de neutralitate. De altfel, după Înfrângerea rapidă a trupelor sârbești, ca o recunoaștere a atitudinii corecte a statului român și a importanței sale În menținerea statu-quo-ului În Peninsula Balcanică, Tratatul de pace s-a semnat la București (martie 1886). Departe de a fi dezamorsată, situația se complică, Însă numai după câteva luni, atunci când, de conivență cu Rusia, Principele Alexandru de Battenberg era răsturnat. Este adevărat că, la un moment
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
proclamarea Regatului independent bulgar (1908), Regele Carol I și diplomația de la București țineau să avertizeze Cabinetele de la Berlin și Viena că o modificare a echilibrului În această zonă atrage după sine anumite compensații teritoriale. De aceea, raporturile României cu statele balcanice au oscilat În funcție de propriile interese la sud de Dunăre: problema românilor macedoneni și stabilirea unei granițe strategice În sudul Dobrogei <ref id="174">174 Gh. Cliveti, op. cit., Iași, p. 254. </ref>. Îngrijorat de atitudinea Cabinetului de la Viena, ce sprijinea Bulgaria
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
bastonul de mareșal al armatei țariste <ref id="177">177 Ion M. Oprea, România și Imperiul rus, vol. I, 1900-1924, București, 1998, p. 57. </ref>. Cu acest ultim prilej, i s-a solicitat Regelui Carol I să intre În Confederația balcanică , Regele acceptând numai eventualitatea În care el ar fi avut rolul preponderent <ref id="179">179 Titu Maiorescu, România, războaiele balcanice și Cadrilaterul, ediție de Stelian Neagoe, București, 1995, p. 51-52. </ref>. O asemenea perspectivă nu s-a realizat și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
1998, p. 57. </ref>. Cu acest ultim prilej, i s-a solicitat Regelui Carol I să intre În Confederația balcanică , Regele acceptând numai eventualitatea În care el ar fi avut rolul preponderent <ref id="179">179 Titu Maiorescu, România, războaiele balcanice și Cadrilaterul, ediție de Stelian Neagoe, București, 1995, p. 51-52. </ref>. O asemenea perspectivă nu s-a realizat și ca urmare a disensiunilor existente Între statele balcanice. În egală măsură, ceilalți parteneri din Antantă Își manifestau disponibilitatea În sensul stabilirii
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ar fi avut rolul preponderent <ref id="179">179 Titu Maiorescu, România, războaiele balcanice și Cadrilaterul, ediție de Stelian Neagoe, București, 1995, p. 51-52. </ref>. O asemenea perspectivă nu s-a realizat și ca urmare a disensiunilor existente Între statele balcanice. În egală măsură, ceilalți parteneri din Antantă Își manifestau disponibilitatea În sensul stabilirii unor raporturi mai strânse și chiar a unei cooperări cu România. Pași importanți În această direcție s-au făcut odată cu sosirea la București a unei misiuni militare
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
la București a unei misiuni militare engleze (1910) și vizita unor importante personalități politice franceze (1912) <ref id="180">180 Gh. Nicolae Căzan, Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 309-310; Gh. Platon, Istoria modernă..., p. 446. </ref>. În momentul izbucnirii primului război balcanic (octombrie 1912) dintre Turcia, pe de o parte, și Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia, pe de altă parte, atât Regele Carol I cât și Titu Maiorescu, ce Îndeplinea funcția de premier și cea de ministru al Afacerilor Străine, s-au pronunțat
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
demersul diplomației române și chiar Îl Însărcina pe reprezentantul său la București, Schebeko, să declare că Rusia dorește o Întărire a legăturilor de prietenie cu România <ref id="183"> 183 Ibidem, p. 77, 102.</ref>. Cel de-al doilea război balcanic, declanșat În iunie 1913 prin atacarea de către Bulgaria a foștilor săi aliați, a determinat o schimbare de atitudine la nivelul cercurilor conducătoare române, care, În condițiile periclitării echilibrului În zonă, hotărăsc mobilizarea trupelor și trecerea lor dincolo de Dunăre <ref id
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
al Franței la București că, datorită dușmăniilor acumulate În cursul evenimentelor care tocmai se Încheiaseră, „pacea de care ne bucurăm nu poate fi... decât o pace armată” <ref id="186"> 186 Apud Anastasie Iordache, Criza politică din România și războaiele balcanice, 1911-1913, București, 1998, p. 249.</ref>. Nemulțumirea Regelui Carol I față de atitudinea Cabinetului de la Viena avea să se manifeste și În cursul unei Întrevederi cu reprezentantul german la București, În decembrie 1913, când afirma categoric că, În eventualitatea unui război
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
murit o tânără nevastă, lăsând copil mic în urma ei”, acesta fiind „întâiul stadiu cunoscut în evoluția textului versificat”; Meșterul Manole „este expresia artistică cea mai elevată a mitului european al construcției, mit cu adânci rădăcini în substratul geto-traco-dacic”. Comentând versiunile balcanice, etnologul constată că există un schelet epic axat pe trei motive: nestatornicia zidurilor, necesitatea de a fi zidită o femeie în temelii, sacrificarea celei mai bune dintre soțiile zidarilor, schelet pe care fiecare popor l-a adaptat propriei sensibilități, orizontului
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
1971). P. acordă un mare interes cântecului epic, despre care ține un curs special. Publică un grupaj referitor la caracterul istoric al epicii populare, raporturile dintre universal și național și legăturile dintre motivele dezvoltate în baladele românești și în cele balcanice. Proza populară epică reprezintă un alt capitol important al preocupărilor sale, care se materializează într-un curs despre structura basmului, ca și în mai multe lucrări privind caracterul național și istoric, stratificarea în stilul povestitorilor populari, aspecte actuale ale cercetării
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
care, prin intermediul câtorva protagoniști - familia magistratului Constantin Lipan, a scriitorului Teofil Steriu și a ziaristului Ion Ozun - se încearcă o sondare a mediilor sociale, financiare, politice, artistice ale capitalei românești, unde Calea Victoriei este închipuită ca un soi de Wall Street balcanic. Ca și în Întunecare, eroii trăiesc intens o experiență a inadaptării și a prăbușirilor interioare și sociale. Capitala este, ca la Mihail Sadoveanu, C. Sandu-Aldea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu- Voinești, o Sodomă ucigătoare de visuri curate, de orgolii și
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
neologic, confesive (tip autoportret) ori esopice, încât textele nu au o coerență stilistică și de viziune, fiind inegale și valoric. Cu toate că versuri, imagini sau poeme reușite sunt concurate continuu de locuri comune, amestecul de colocvial și metaforic, un anumit stil balcanic, liric-baroc (spre exemplu, în Memento!), dau suflu și savoare versului arhaizant. Unele pagini pot fi citite și ca parabole politice. Memorial pe scut (1989) combină două tematici: poezia patriotică și cea de dragoste. În primele două cicluri, dedicate Patriei (asociate
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
recent un volum scris direct în limba română și cine îl răsfoiește are surpriza să descopere un poet aproape mistic. Ceea ce nu se potrivește deloc cu firea sârbului agitat, vorbăreț, cu mintea plină de fantasme ce bat adesea spre onirismul balcanic. Este un om original și un poet, îmi dau seama, remarcabil. Un spirit care nu are stare și din nestarea lui iese mereu câte ceva: o traducere, un volum de versuri proprii, o carte cu traduceri din poezia românească... A publicat
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
urbe de provincie. Dacă „jurnalistul n-a avut o conștiință estetică pe măsura fanteziei comice” (Constantin Ciopraga), publicistica de atitudine a lui R. dovedește în schimb o anumită ținută civică. Sunt abordate aici teme la ordinea zilei: răscoalele țărănești, războiul balcanic, viața parlamentară, tragedia soldaților în primul război mondial. Se remarcă seria de articole din „Epoca” (1902-1904) în sprijinul demonstrațiilor studențești împotriva spectacolelor de teatru în limba franceză, reproduse în volumul Franțuzomania (1904). Implicarea într-o mai amplă acțiune de utilitate
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
apoi în noiembrie 1931. Director-proprietar: Aristotel Sardelly, redactori: G. Mărgărit, Eugen Bărbulescu, Christea N. Dimitrescu (Cridim), V. Ballaban. R. și-a schimbat de nenumărate ori subtitlul: „Politică, financiară, literară, comercială”, „Cotidian politic, economic, social, carpato-balcanic” (1919), „Ziar pentru apărarea intereselor balcanice” (1919-1920), „Foaie săptămânală pentru educația și îndrumarea poporului în toate domeniile” (1921), „Buletin săptămânal al organizării capitalei” (1923), „Buletin al organizației Partidului Poporului din Culoarea de Galben” (1925), „Foaia organizației Partidului Poporului din capitală” (1926-1927), „Organ politic interbalcanic” (1931). La
REALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289158_a_290487]
-
corul Societății Carmen ori în câteva coruri bisericești. Cu înclinație spre aventură și boemă, atras și de poezie, și de gazetărie, având la un moment dat chiar veleități politice, a schimbat numeroase profesiuni. Ajutor de clovn și cântăreț în turnee balcanice, dar și la Paris, notar într-un sat ardelean, subprefect în câteva rânduri, profesor la Conservatorul din Brașov etc., după primul război mondial și-a potolit neastâmpărul, găsindu-și de lucru în redacțiile unor periodice precum „Cronicarul”, „Legea nouă”, „Hiena
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
minerilor români din Nordul Transilvaniei (1964) ș.a. Prin problematică și prin ipotezele avansate, La Mort-mariage... a avut un real ecou în rândul specialiștilor. Studiul analizează un aspect semnificativ al riturilor de trecere, această practică folclorică fiind prezentă în toată Peninsula Balcanică. Este vorba de „nunta mortului”, care se desfășoară la dispariția unui tânăr încă „nelumit”. Sunt urmărite atent originile fenomenului, căile de răspândire, elementele comune din spațiul cultural balcanic, precum și cele distinctive. Folcloristul investighează meticulos documentele etnografico-folclorice, constatând că, răspândită pe
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
al riturilor de trecere, această practică folclorică fiind prezentă în toată Peninsula Balcanică. Este vorba de „nunta mortului”, care se desfășoară la dispariția unui tânăr încă „nelumit”. Sunt urmărite atent originile fenomenului, căile de răspândire, elementele comune din spațiul cultural balcanic, precum și cele distinctive. Folcloristul investighează meticulos documentele etnografico-folclorice, constatând că, răspândită pe arii foarte largi, „nunta mortului” cunoaște numeroase concretizări în sud-estul european nu doar ca practică folclorică, ci și ca întrupare artistică. Fenomenul ar putea avea o proveniență poligenetică
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
1933, 2; Radu Gyr, G. Murnu, „Linia nouă”, 1934, 11-12; Nicolae Lascu, Horațiu în literatura română, GR, 1935, 11-12; Vianu, Opere, III, 23-28; Predescu, Encicl., 579; Călinescu, Ist. lit. (1941), 581-583, Ist. lit. (1982), 658-660; Ion Fotti, George Murnu, ,,Peninsula balcanică”, 1942, 2; Al.A. Philippide, Un pasionat al literaturii antice, TMS, 1968, 1; D. Marmeliuc, O sută de ani de la nașterea lui George Murnu, SC, 1968; Ilie Constantin, „Poeme”, RL, 1970, 23; Ciopraga, Lit. rom., 248-252; Piru, Varia, II, 215-218
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
este membru în Association Internationale des Études Sud-Est Européennes. Debutează în 1967 la „Tribuna”, iar editorial, în 1972, cu volumul Orientări critice. Alte cărți dezbat și adâncesc preocupări de istorie literară și mai ales de comparatism, cu atenție pentru spațiul balcanic și zona sud-estică a Europei. Versurile din Esențe (1994), Făt-Frumos și „vremea uitată” (1998, în colaborare cu Maria Muthu) și eseul Dinspre Sud-Est (1999) completează armonios o arie largă de interese culturale și literare. A colaborat la „Études balkaniques”, „Synthesis
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
permanente la „Echinox”, „Tribuna”, „Jurnalul literar”. Orientări critice, deși este o carte eterogenă - articole de metodologie, profiluri teoretice și „schițe de sinteză” de tipul unor rezumate academice -, anunță totuși liniile de forță ale preocupărilor lui M.: conceptul de balcanism, literatura balcanică, problema structurii și a formei literare, a „mentalității estetice” sau a morfologiei culturii. Volumele următoare, Literatura română și spiritul sud-est european (1976), La marginea geometriei (1979), Permanențe literare românești din perspectivă comparată (1986) și parțial Alchimia mileniului (1989), dezvoltă o
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
cel al analizei aplicate, de la cel comparatist la cel al criticii literare, de la analiza literaturii populare la cea a literaturii culte, de la literatura veche la literatura contemporană. Este vizibilă o înclinație tot mai accentuată către cercetarea morfologică a formelor literaturii balcanice (în direcția criticii arhetipale a lui Gilbert Durand și a criticii tipologice a lui Northrop Frye) și către o filosofie a culturii sud-est europene, în linia viziunii lui Lucian Blaga (la ai cărei termeni sau concepte autorul apelează uneori), trecând
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]