2,069 matches
-
de cuprins cu privirea. Eram băgați în lagăr în scopul eliberării, așa se spunea. Din loc în loc, poduri rutiere aruncate în aer și câte o epavă de tanc aminteau de ororile cărora le supraviețuiserăm. Abia ajunși, ne-am instalat în barăci în lagărul Munster. Supraveghetorii englezi erau interesați de o parte din ceea ce mai rămăsese din mărfurile mele de schimb: gingașele buncăre ale Liniei Siegfried. Iar după aceea, când, cu hârtia ștampilată, dezinfectat și cu ultima mea rație zilnică, am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
probabil rezonabil, căci am mers cu el prin orașul în mare măsură ocolit de bombardamente până în locul în care el, împreună cu mama lui, dar fără vreo soră în floarea vârstei, locuiau într-un adăpost de urgență pentru refugiați din Est. Barăci din tablă ondulată cu acoperișuri bombate, așa-numitele păduchelnițe, stăteau aliniate într-un șir, între ele rufe întinse la uscat. Exista doar supă de arpacaș cu cotoare de varză și un pat de campanie pentru mine. Fiul cel mare căzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
muncă, mina Siegfried I, se găsea în apropierea satului Großgiesen în districtul Sarstedt. Acolo mi-au fost repartizate lampa cu carbid și încălțările specifice din lemn. Locul meu de dormit era priciul de sus al unui pat supraetajat dintr-o baracă, spațiu cu care eram obișnuit de ani întregi. Cam între Hildesheim și Hanovra, acolo se afla satul, într-o zonă netedă, favorabilă culturii sfeclei de zahăr. Doar spre sud-vest se vălureau albăstrui, la orizont, dealurile ținutului Weser. Iar dintre suprafețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
zonă netedă, favorabilă culturii sfeclei de zahăr. Doar spre sud-vest se vălureau albăstrui, la orizont, dealurile ținutului Weser. Iar dintre suprafețele înverzite de începutul de vară se înălțau turnul de extracție al puțului minei, concasorul de piatră, sala cazanelor, cu baraca pentru dușuri și vestiare lipită de ea, apoi clădirea aducând a vilă a conducerii și, depășind totul în înălțime, dealurile de steril, în parte sub formă de conuri albe, în parte turtite și întinse mult în lungime, pe care zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
steril, care se înalță dintre suprafețele de teren agricol cultivat, rezistând astfel timpului și devenind între timp parte din peisaj. Puțurile de mină, la fel și cele ale minei Siegfried I, au fost închise cu decenii în urmă, terenul curățat. Baraca era împărțită în camere de câte șase oameni, în care se aflau paturile, atât de familiare mie, cu câte două etaje. Mâncarea de la cantină nu avea gust, dar era sățioasă. Pe deasupra, tichetele de muncă grea pentru mineri făceau posibile suplimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
muncă grea pentru mineri făceau posibile suplimente bogate: cârnați, brânză, unt din belșug și ouă la micul dejun sau înainte de tura de noapte. Împotriva pneumoconiozei exista zilnic o rație suplimentară de lapte. Încălțările de lemn se purtau în subteran. În baraca de duș ne schimbam, legam sacul cu haine sub tavan și ne spălam după schimbarea turelor. Locul meu ca băiat la cuple mi l-am găsit la orizontul de transport aflat la nouă sute cincizeci de metri adâncime. Trenuri electrice circulau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
grup, când celuilalt. Mecanicul de pe locomotiva mea electrică, un bărbat cu un handicap ușor, care, miner fiind, avusese un accident în timpul unei explozii și făcea parte dintre social-democrați, mi-a explicat la suprafață când, după schimbul de tură, ieșeam din baraca dușurilor, această alianță atât de contradictorie: „Aici se-ntâmplă ca imediat înainte de treiștrei, când comuniștii și fasciștii s-au încontrat împotriva noastră, până când fasciștii i-au lichidat mai întâi pe comuniști, și imediat după aia a fost rândul nostru. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
înălțimea potrivită și să pătrund în el de îndată ce, după film, întorși din Sarstedt, încercam, pe verandă sau în vestibul, să fim, preț de câteva minute, un singur trup. Să urc scările până în camera ei de fată nu aveam voie. În baracă, în camera cu paturi cu două etaje, nu voia ea să vină. Din grijă pentru mine, ea accepta să se întâmple ceea ce făcea parte din mersul la cinematograf ca program de închidere, indiferent dacă voia și ea sau voiam numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de țigări, colecționate și lipite cu maximă precizie? Ei, da. Imediat ori numai după o scurtă ezitare le-am scris rudelor îndepărtate. Dar, înainte să vină vreun răspuns de la ei, care locuiseră cândva în Danzig-Schidlitz, unul dintre camarazii mei de baracă, originar din Silezia Superioară s-a însurat. Mireasa era localnică și văduvă. Blondina zglobie stă în fața ochilor mei, stridentă, cu capul plin de bigudiuri. Pe urmă o văd în rochia de mireasă din mătase albă de parașută, care a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
versuri, și rimate și fără rimă - unele dintre poezii le bătuse la mașină, curat, fiica maistrului de sector -, cu duzina de desene ce aveau drept motiv, reproducându-i cuminte și cu acuratețe, pe camarazii din prizonierat și din viața de baracă de mai târziu, mai mult chiar: cu închipuirile mele despre personaje de tot felul, când minuscule ca niște miniaturi, apoi din nou mărite monumental, în pielea goală sau înveșmântate, stând în picioare, lungi, răsturnate, cocoșate de durere, chiar și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
amenajăm în Düssledorf-Stockum etajul unei clădiri de grajduri pentru a-l transforma într-un atelier cu o cameră adiacentă: astfel, iubirii noastre fără adăpost urma să i se repartizeze un refugiu de durată, iar mie, după atâția ani petrecuți prin barăci și prin camere pline de paturi cu două etaje, aveam să mi se asigure pentru prima oară patru pereți proprii. În orice caz, iubirea și interesul personal îmboldeau în egală măsură pornirea mea de a construi, care, în anii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ruinelor este sanctificată.“ Totul se desfășura aici pe spații mai ample, avea un aer mai sărăcăcios, mai lacunar și mai apropiat de sfârșitul războiului. Mult spațiu între zidurile arse, întinse pe suprafețe mari. Rareori câte o clădire nouă, dar multe barăci și dughene de scânduri. Zadarnic se străduia Kurfürstendamm-ul să fie o promenadă elegantă. Numai pe Hardenbergstraße, între gara Zoologischer Garten și stația de metrou Am Knie, Piața Ernst Reuter de mai târziu, am văzut în apropiere de Steinplatz o schelărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dreptate, eu ieșisem din apă și aveam pielea zburlită de frig ca găina jumulită proaspăt. Nu puteam să o încolțesc deloc, așa că m-am hotărât să plec să mă schimb, pentru că într-adevăr mi-era frig. Când am ieșit din baracă, nu mai era acolo. M-am ofticat că nu reușisem să-i smulg măcar un număr de telefon. Dar cum la barza chioară îi face Dumnezeu cuib, mi-o aduce Pelicanul în seara următoare direct pe terasa unde încingeam petreceri
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
o afli deoarece în '40 aveai abia un an, iar părinții ți-au tăinuit această crimă, nu ispravă. Fapta odioasă a fost pedepsită cu deportarea la o mină de diamante dincolo de Cercul Polar, unde condamnatul a murit înghețat într-o baracă improvizată alături de alți zece mazili diversioniști. Situația începuse să devină din ce în ce mai serioasă. Lui Emil i s-au muiat genunchii. Falsul în declarații se contura tot mai vizibil, deși tânărul, aproape absolvent, era convins că nu a omis și nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cei plecați în Spania acum doi ani, care au fost nevoiți să-și schimbe locația de mai multe ori și tot ei să-și amenajeze spațiile pentru o ședere cât de cât omenească. Până la urmă s-au mulțumit cu o baracă pe care au renovat-o din temelii, că altminteri erau nevoiți să doarmă alături cu șobolanii purtători de molime. Dar la nemți este altfel... Condițiile de muncă, omenești... Ca să dai randament... Ca să stoarcă vlaga din tine pentru mia de € încasată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu treaba gătată și cu chimirele pline de gologani, se cinsteau prin cârciumi, căutau din ochi ibovnice de-un ceas, se lăsau să uite de sine în scrânciob, călușei și lanțuri, puse în mișcare de cai. Sau se înghesuiau în barăcile de tras la țintă, unde li se promitea că se pot pricopsi cu o călimară, un pieptene de celuloid, un toc de ochelari, un pitic de ghips sau alte obiecte de care, de altfel, nimeni nu avea nici o nevoie. Era
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Acasă la voi! Dar ce să facem acolo? Nu știm. Asta e treaba voastră. Dar, acolo, nu avem de treabă. Căutați-vă pe altundeva. Pe unde? Prin lumea largă! Luați-vă tot ce aveți, și, la drum! Nu avem decât barăci și autoturisme de ultim răcnet, din mărci cărora li s-a dus vestea prin lume; autoturisme din astea, și calculatoare, la fel de performante. Ustensile moderne. Luațivă ustensilele moderne, și, valea! Dar barăcile? Astea le dărâmăm noi. Nu vă doară capul de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
tot ce aveți, și, la drum! Nu avem decât barăci și autoturisme de ultim răcnet, din mărci cărora li s-a dus vestea prin lume; autoturisme din astea, și calculatoare, la fel de performante. Ustensile moderne. Luațivă ustensilele moderne, și, valea! Dar barăcile? Astea le dărâmăm noi. Nu vă doară capul de ele. Nu capul, inima, ne doare. Ei, aș! N-au avut Încotro, buhușanii, s-au năpustit asupra mai marelui lor, ca unică ființă În stare să-i scoată la vreun liman
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ei un muget înfundat, semănând cu ciocnirea unor uriașe ciocane de ciclop. Borduria își întinde umbra ei tehnologică. Tintin, Milou, Haddock și Tournesol nu-și pot reprima un tremur contemplând clădirea ce domină împrejurimile punctate de micile case și de barăci metalice. Viitorul întunecat al omenirii se află în fața ochilor lor, întruchipat în mijlocul Africii. Capitolul 8, în care Olrik și Sponsz contemplă viitorul Undeva dincolo de zidurile inexpugnabile ale colosului ridicat la Bulundi, undeva în adânc, la zeci de metri sub pământul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mâna lui Sponsz. — Vă mulțumesc. Viitorul dumneavoastră este și al meu. Este timpul acțiunii. Capitolul 9, în care Tintin își continuă jurnalul și misterul din Bulundi începe să fie descifrat Ziua 20 - Stabiliți în Bulundi, am fost cazați într-o baracă destul de confortabilă, în marginea uzinei de acolo. Ospitalitatea celor de aici este mult prea călduroasă spre a fi sinceră. Suntem supravegheați atent de gărzile care păzesc centrala electrică, iar atmosfera din jurul nostru seamănă cu aceea dintr-o garnizoană. Misterul dispariției
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
1968), Poeme alese (1970), Poetizați, poetizați... (1970), Copacul-animal (1971), Tatăl meu obosit (1972), Malul albastru (1990), Fața și suprafața urmat de Malul albastru (1994), Focul negru (1995), Sora fântână (1995), Întrebătorul (1996), Copaculanimal urmat de Avantajul vertebrelor (2000), Ascet la baraca de tir (2000). Poezia, proza și piesele sale de teatru au fost traduse în engleză (publicate atât în SUA, cât și în Marea Britanie), franceză, germană, spaniolă, maghiară, sârbă și letonă, probând contribuția sa la vitalitatea poeziei românești celei mai largi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
dar nu sunt prea sigur...“. Deasupra noastră cerul se învăpăiase. „Am auzit că la București e o balenă mare“, a schimbat El vorba. „Se arată în Târgul Moșilor, vine lume de peste tot s-o vadă...“ „E una acolo, într-o baracă, e moartă, împăiată...“ „Mă miram și eu, fiindcă balenele nu există decât la apă adâncă, în oceane...“ (A început să râdă.) „Ce-ai zice să se prindă una de acul ăsta prăpădit al meu ?...“ Vorbind așa, mi-a spus că
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
socotind ei cam că ar fi ceva probleme simple, acolo, așa cum se mai întâmplă, s-au sculat din pat și-au tras cizmele de cauciuc pe picioarele goale și numai în salopetă și o pereche de pantaloni, au ieșit din barăci, pornind-o să ne salveze pe noi Și se porniseră tustrei, cu tot cu Ilarion Cărare, de la care au auzit că bântuise zvonul prin barăci, dar când au răzbit la nișa de unde forfotea puhoiul, l-au repezit pe cel de al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de cauciuc pe picioarele goale și numai în salopetă și o pereche de pantaloni, au ieșit din barăci, pornind-o să ne salveze pe noi Și se porniseră tustrei, cu tot cu Ilarion Cărare, de la care au auzit că bântuise zvonul prin barăci, dar când au răzbit la nișa de unde forfotea puhoiul, l-au repezit pe cel de al treilea, pe Cărare, înapoi, după un clește-patent sau un topor de pompier, ca să taie sârma la coloana de burlane de aeraj, să culce burlanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Nici eu nu eram acasă, am stat pe la fete, prin Banat, la sapă, la irigat, pe tractor, în brazdă. Tot așa până am ajuns la armată. La irigații mutam coloanele, că erau pe roți. Sau duceam muncitorii din câmp la barăci. Mai căram mâncare la animale. Luam un ban și luam și de mâncare. Am lucrat și zidărie, prin Certeze, pe acolo. Aveam un unchi și m-a luat și pe mine să-i dau la mână aia, aia. Am furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]