3,363 matches
-
cetățeniei suedeze. Plină de emoție, am urcat scările clădirii bine cunoscute - ușile se deschideau electronic ca în O mie și una de nopți, pentru că eram însoțită de un polițist amabil. Sigur, mă doare inima că trebuie să renunț la cetățenia belgiană - le royaume de la Belgique, care m-a primit cu brațele deschise - și la ambasada belgiană din Stockholm, unde mi s-au dat flori și am băut șampanie, mândră cu René lângă mine. Atunci i-am promis lui René că nu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ca în O mie și una de nopți, pentru că eram însoțită de un polițist amabil. Sigur, mă doare inima că trebuie să renunț la cetățenia belgiană - le royaume de la Belgique, care m-a primit cu brațele deschise - și la ambasada belgiană din Stockholm, unde mi s-au dat flori și am băut șampanie, mândră cu René lângă mine. Atunci i-am promis lui René că nu-mi voi schimba cetățenia, că vom rămâne belgieni până la moarte. Era și o promisiune că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
că nu-mi voi schimba cetățenia, că vom rămâne belgieni până la moarte. Era și o promisiune că nu ne vom despărți, orice s-ar întâmpla. Dar viața a vrut altfel, mai precis moartea. Lionel însuși mi-a cerut să rămân belgiană ca să vin la Bruxelles și să locuiesc în casa lui. Acum trebuie să-l mint pe Lionel din nou, ca și cum n-a fost de ajuns că l-am mințit că nu am incinerat corpul lui René, minciună împărțită generos cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pașaport suedez, din moment ce m-am decis să trăiesc aici. M-a primit o femeie amabilă, frumoasă, cu un grad mare. Mi-a pus întrebări interesante despre situația din România, apoi mi-a mărturisit că se întâmplă rar ca un pașaport belgian să se schimbe cu unul suedez. Am păstrat frumosul pașaport belgian de culoarea vișinei, pe care stă scris: „L’union fait la force”, ca pe un talisman iubit. M-am simțit bine că personalul de la Invandrarverket, cunoscut pentru felul puțin
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
primit o femeie amabilă, frumoasă, cu un grad mare. Mi-a pus întrebări interesante despre situația din România, apoi mi-a mărturisit că se întâmplă rar ca un pașaport belgian să se schimbe cu unul suedez. Am păstrat frumosul pașaport belgian de culoarea vișinei, pe care stă scris: „L’union fait la force”, ca pe un talisman iubit. M-am simțit bine că personalul de la Invandrarverket, cunoscut pentru felul puțin amabil de a se purta cu străinii, s-a purtat atât
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
introdus printre noi lumea din Bruxelles, cu conflictele ei serioase. Eu am stat mult în bucătărie, ca în timpul lui René, aruncând câte un ochi plin de iubire pe albumul Ensor, pe gravurile lui pe care le-am admirat în muzeele belgiene. Privirea gravurilor, a liniilor de forță în care se dezvăluie nervii, inima și creierul angajat al artistului, critica lui acerbă la adresa unui anumit fel de a trăi, extrem de burghez, m-a înviorat, mărindu-mi puterea de îndurare față de semenii mei
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
eu într-o zi pentru dreptul la kitsch-ul meu! Istoria oamenilor e adesea plină de ironii de acest fel! Într-o zi - poate în curând - voi scrie o carte mare despre familia mea, despre lupta disperată a micii burghezii belgiene pentru a supraviețui. (E ora șapte seara și am băut două pahare de țuică pentru a-mi fortifica moralul, pentru a-mi salva inima. Sunt singur acasă - părinții mei sunt plecați la Paris, pentru o vizită la sora mea.) Când
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Boon! Ah, a răspuns ea, a plecat cu mașina acum câteva ore, cu soția lui! Bine, i-am spus, îl voi aștepta la cafeneaua din colț. Și că îl voi urmări, pentru că n-am venit din Stockholm pentru prune (expresie belgiană din timpurile vechi, din noaptea timpului: un om se cațără într-un prun foarte înalt, pentru a culege prune, și cade din pom, murind: e mort pentru prune, adică pentru nimic!). M-am întors la cafenea, comandând o bere. Un
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
casnice. Este vestit în acest sens pentru bogăția sa circa 400.000 exponate, ceea ce-l face unul din cele mai valoroase din lume Muzeul arheologic din San Pedro de Atacama, "Gustavo Le Paige", care poartă numele întemeietorului său, călugăr iezuit belgian. Călătoria prin Atacama, spre Norte Grande, nu a fost una monotonă, ci dimpotrivă, peisajul schimbându-se de la o oră la alta în funcție de lumina soarelui și de umbrele proiectate de munții fără urmă de vegetație. Uriașii Atacamei ne apăreau când gri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și locuri pentru executanții plătiți să dea "lovituri" grase... Puțin după sosirea mea, înseși saloanele înaltei societăți romane au fost foarte tulburate și zguduite de o afacere a cărei instruire judiciară a permis descoperirea legăturilor internaționale ale camorrei. Un bancher belgian pe nume Maes, căruia Papa Leon al XIII-lea, dovedind că nu prea știe cui să acorde încredere, îi înmînase niște fonduri ale Sfîntului Scaun spre a fi bine fructificate, fusese primit ca invitat de către cele două mari cluburi din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în alegerile Sfîntului Colegiu. Pius al X-lea, astăzi numit de mase "Sfîntul", a aflat în momentul izbucnirii marelui război de trista încăierare din gara de la Roma, între călătorii a două trenuri alăturate ce urmau să plece. Într-unul, seminariști belgieni și francezi, iar în celălalt bavarezi, înfruntîndu-se pînă la o bătălie în toată regula, cu răniți, urlînd în loc să cînte Marseilleza și Wacht am Rhein. Pontiful, cînd i s-a povestit lupta dintre viitorii preoți ai aceleași confesiuni, a izbucnit în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ce ducea spre Pădurea Cambrei. Clopotele unei biserici învecinate numărau orele, iar la utrenie și pentru vecernie cîntau din plin253. Regele Albert domina scena cu statura sa înaltă și prestigiul de Rege cavaler. Era o emoționantă personificare a eroicei rezistențe belgiene de pe Yser, a voinței sălbatice de a se agăța și de ultima palmă de pămînt liber din teritoriul național și a respectării cuvîntului dat față de Marile Puteri ca și a jurămîntului depus în fața națiunii. Aceste noțiuni de simplă onoare scăpau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în fața națiunii. Aceste noțiuni de simplă onoare scăpau rudelor germane ale suveranului care, orbite de un patriotism rău înțeles și de legăturile familiale, au interpretat în mod ciudat loialitatea regelui Albert față de poporul său și față de puterile garante ale neutralității belgiene. Prințesa de Thurn și Taxis, scriind la începutul războiului din 1914 reginei Maria a României (dinastia belgiană și cea română erau unite printr-o rudă foarte apropiată: mama regelui Albert, contesa de Flandra fiind sora regelui Carol I... ), își încheia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
rău înțeles și de legăturile familiale, au interpretat în mod ciudat loialitatea regelui Albert față de poporul său și față de puterile garante ale neutralității belgiene. Prințesa de Thurn și Taxis, scriind la începutul războiului din 1914 reginei Maria a României (dinastia belgiană și cea română erau unite printr-o rudă foarte apropiată: mama regelui Albert, contesa de Flandra fiind sora regelui Carol I... ), își încheia rîndurile entuziaste despre elanul războinic și victoriile Germaniei prin următorul post-scriptum: Ce spui de josnica trădare a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nefericirea se va abate brusc asupra familiei regale, chemîndu-l să-și intre în drepturile de rege. Tatăl său îmi spunea despre el: Pînă acum, nu a dezamăgit nici una dintre speranțele noastre...". De la întoarcerea suveranilor la Bruxelles, în urma victoriei finale, guvernul belgian suportase o transformare profundă. Puterea nu se mai afla exclusiv în mîinile Partidului catolic, la guvernare fiind o coaliție făcută dintr-un amestec bine dozat de catolici și liberali. La sosirea mea, contele de Broqueville era președintele consiliului, flancat de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu vechi state de serviciu în diplomație și la S.N., reprezentînd, cu moderația unei educații rafinate, spiritul foarte combativ al laicității de la Universitatea liberă, de a cărei activitate și dezvoltare se ocupa. Paul Emile Janson era o glorie a baroului belgian a acelui barou care acolo are o importanță, o viață proprie și un prestigiu, depășind-o pe a celui din Paris. Această pepinieră de avocați strălucitori și de oratori parlamentari se mîndrea de a avea printre membri săi oameni de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
europeană, grație priceperii sale și prin autoritatea sa. Toți acești parlamentari din orice zonă ar fi fost dădeau dovada unei culturi solide, iar frecventarea lor, impusă de meserie, era întotdeauna o ocazie de agreabile contacte și de prețioasă documentare. Societatea belgiană este reputată prin primirea cordială și simplă. În locuințele din capitală sau în vechile castele răspîndite prin provincie la o distanță ușor de acoperit cu mașina pe șoselele bune (cu excepția unor sectoare din Vest unde mai dăinuia "pavajul regelui" din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
făcute pe durata ocupației germane, prin trimisul Statelor Unite, rămas în post, ca și Herrick la Paris, spre a apăra populația și a protesta împotriva exceselor soldățimii teutone. Un bulevard din Buxelles fusese botezat cu numele său, Brand Witlock, și recunoștința belgiană nu uita că faimoasa bibliotecă din Louvain, incendiată și devastată de germani, fusese reconstruită pe cheltuiala Statelor Unite. Colegul italian inspira oarecum milă din cauza constantei lui frici de a nu fi bine văzut la Roma de Mussolini, provocată de prezența la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reconstruită pe cheltuiala Statelor Unite. Colegul italian inspira oarecum milă din cauza constantei lui frici de a nu fi bine văzut la Roma de Mussolini, provocată de prezența la Bruxelles a contelui Sforza, cel mai de vază exilat. Căsătorit cu o aristocrată belgiană, Sforza revenea în mod firesc la Bruxelles unde se fixase, cînd nu era în turnee de conferințe prin Statele Unite, înainte de a încredința tiparului cărțile sale pline de observații originale și documentate despre politica mondială și europeană. Această prezență îl nemulțumea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
colegului nostru pe lîngă Nunțiul decan, monseniorul Micara, pentru a ne aduce la cunoștință că se va vedea nevoit să refuze orice invitație acolo unde va fi chemat și Sforza. Fiindcă tocmai îmi căsătoream fata cu contele P. de Briey, belgian, am fost obligat să răspund că îl voi invita și pe contele Sforza și că luam notă cu regret, dar înțelegînd că, drept urmare, ambasadorul Italiei se va abține să asiste la ceremonia de la Sfînta Gudula și la recepția de la Legația
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
muzical? În timpul misiunii mele în Belgia una dintre problemele aflate pe ordinea de zi, foarte discutată, era aceea a apărării teritoriale pe care veleitățile Germaniei de a se reînarma o făceau tot mai urgentă. În această privință Marele Stat Major belgian era divizat în privința doctrinei de apărare chiar pe linia de frontieră, cu ridicarea unui mai mare număr de fortificații și obstacole, sau repliere în susul Meusei, abandonîndu-i invadatorului, fără luptă, provincia walonă, Liège, bogată atît în cărbune, fabrici de textile și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
incorectitudine de atitudine care în cele din urmă l-a forțat pe ministru să ceară suveranului să-l îndepărteze pe colonel din casa militară regală. Mai tîrziu, acest personaj avea să fie întîlnit la toate marile cotituri periculoase ale drumului belgian. Promovat general, printr-o alegere cel puțin regretabilă, urma să fie numit de regele Léopold directorul Școlii Superioare de Război, pepinieră a Ofițerilor de Stat Major. Doctrina lui risca în felul acesta să se fixeze, în detrimentul măsurilor de rezisență luate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îi scîrbea atît încetineala progreselor sociale, cît și ținuta dezbaterilor parlamentare ce sufereau urmările scandalurilor Stavisky și al altor politicieni din Franța vecină. Toți acești soldați de bună credință își urmau șeful fără a-și da seama că sub eticheta belgiană, finanțată din străinătate, în partea ei nevăzută, activitatea lui era favorabilă scopurilor lui Hitler. A fost nevoie de anul 1940 pentru a-l demasca pe Degrelle, care astăzi rătăcește pe coastele spaniole pentru a evita rigorile legii. Discuțiile dintre flamanzi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
industriei și comerțului în Belgia, aceleași culori negre și același ceremonial aveau să fie iarăși folosite pentru îngroparea încîntătoarei regine Astrid, ucisă în accidentul de mașină pe malul lacului de lîngă Lucerna. Aceste dolii naționale succesive au întunecat viața publică belgiană, deja zguduită de agitația sistematică întreținută de Rexiști, ajunși, grație alegerilor, în grup compact în parlament, agitație conjugată cu recrudescența revendicărilor socialiste făcute la îndemnul liderului Henri de Man, la originea unui "plan" foarte discutat, așteptînd să devină, sub ocupația
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Brateș, Cântece de pe coline, postfața edit., Cluj-Napoca, 1974; George Coșbuc, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1984; Aurel Gr. Zegreanu, Întoarcerea timpului risipitor, pref. edit., Cluj-Napoca, 1989; Bazil Gruia, Recviem pentru o iluzie, postfața edit., Cluj-Napoca, 1995. Traduceri: Privind chipul României. Poezie belgiană contemporană, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1996; Cuba. O jumătate de veac de poezie și singurătate (Poezie cubaneză contemporană), îngr. în colaborare cu Virgilio López Lémus, pref. trad., Cluj-Napoca, 1997; Nedim Gürsel, Cuceritorul, Cluj-Napoca, 2000; Kiril Topalov, Nervi, Cluj-Napoca, 2000
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]