41,971 matches
-
a unui intelectual francez care mi-a văzut biblioteca personală, înainte de anul 1989, arătându-se rușinat de faptul că acasă la el, lucru de care m-am convins personal, nu avea nici pe departe atâtea cărți câte aveam eu în bibliotecă<footnote Între altele remarca, cu nedisimulată uimire, prezența unor cărți de autori frabncezi, clasici sau contemporani, despre care spunea că, în Franța, îi puteai întâlni doar în biblioteci, că inclusiv intelectuali francezi de marcă aveau dificultăți în a-și procura
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
personal, nu avea nici pe departe atâtea cărți câte aveam eu în bibliotecă<footnote Între altele remarca, cu nedisimulată uimire, prezența unor cărți de autori frabncezi, clasici sau contemporani, despre care spunea că, în Franța, îi puteai întâlni doar în biblioteci, că inclusiv intelectuali francezi de marcă aveau dificultăți în a-și procura multe cărți importante din domeniul literar sau al propriei specialități. footnote>. După 1990, datorită unei politici mioape și stupide, greu de înțeles<footnote De care se face, însă
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
istoria artei, începând cu preistoria, continuând cu Renașterea, perioadele secolelor XVIII-XIX și încheind cu arta secolului al XXI-lea. Am urmărit apariția fiecărei noi lucrări din această serie, gândindu-mă să-i ofer nepotului meu șansa de a avea o bibliotecă proprie din care să nu lipsească acest gen de lucrări. Fire curioasă din naștere, m-a împins, însă, păcatul să văd și ce conțin astfel de lucrări de sinteză. Trebuie să recunosc că am făcut o greșeală impardonabilă pentru că, astfel
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
Z. Ornea Arhivele bibliotecilor sau cele păstrate de particulari inimoși scot mereu la lumină documente revelatoare, care modifică sau numai întregesc evenimente politico-culturale ori dimensiunea unor personalități care merită atenția posterității. Așa s-a întîmplat, de curînd, cu un jurnal tîrziu al memorandistului ardelean
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
că odaia iubitei lui era goală, se hotărî să nu se mai întoarcă la sanatoriu." Ca și aristocrații din povestirile lui, Florin Sicoie apare rar în public, dar fiecare apariție este memorabilă. Florin Sicoie, Sâmbăta engleză și alte povestiri, Cluj, Biblioteca Apostrof, col. "Ianus", 1998. 132 pag.
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
de țară, iar cei patru viteji taxați de "Scânteia" drept "fasciști", "criminali", "terorișit" etc. etc. Memorialul anticomunist din închisoare al lui Oliviu Beldeanu, ca și interviurile sau intervențiile celor trei precum și ale altor demnitari sau scriitori exilați, documente aflate la Biblioteca română a Institutului de Cercetări Românești de la Freiburg (Germania) restabilesc un adevăr istoric atâta amar de vreme tăinuit de comuniști și neocomuniști. Memorialul este precedat de o admirabilă prefață a lui Titu Popescu, iar procesul de la Berna este analizat cu
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
știa că definitiv. Și, prin 1950, află că mamei i s-a rechiziționat apartamentul lui Lovinescu din Bd. Elisabeta (care, prin testament, era proprietatea autoarei acestei tulburătoare cărți de memorialistică), lăsată să trăiască într-o singură încăpere. Apartamentul, cu deosebire biblioteca, a fost atent percheziționat, Ecaterina Bălăcioiu izbutind să salveze ineditele (jurnalul, care acum se publică, și manuscrisul romanului Mălurenii), în timp ce cărțile sînt "arestate" și duse cine știe unde. Îi era teribil de frică pentru mama ei care, curajoasă foarte, s-a îmbrăcat
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
Z. Ornea Grupajul de scrisori adnotate ale lui Paul Georgescu, pe care le publică la Editura Biblioteca Apostrof dl Ion Simuț mi-a readus în memorie personalitatea distinsului prozator și critic literar. Mi-a fost bun prieten și în tinerețea mea zbuciumată, în momente deosebit de grele, mi-a întins o mînă de ajutor. În martie 1959, cu
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
două, trei articole pe număr (o recenzie, o revistă a revistelor și o notă polemică pentru rubrica "Miscellanea"). Pe Paul Georgescu îl vizitam de cîteva ori pe săptămînă și discutam îndelung și de toate, mereu interesîndu-se de ceea ce citeam la Biblioteca Academiei, unde îmi făceam veacul. Cînd i-am spus că vreau să scriu o carte despre junimism s-a bucurat (nu mai eram librar, ci redactor la o revistă a A.S.E., încadrat fiind ca bibliotecar) și mă tot îndemna. Curînd
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
i-am fost prieteni și l-am stimat mult, de personalitatea fermecătoare și cuceritoare a lui Paul Georgescu. Paul Georgescu, Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie. Corespondență către Ion Simuț, prezentată și adnotată de către destinatar. Biblioteca Apostrof, 1999.
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Nicolae Manolescu În plin scandal parlamentar în legătură cu votul pentru cei care vor avea acces la dosarele noastre, a apărut Blaga supravegheat de securitate, un documentar alcătuit de d-na Dorli Blaga și de dl Ion Bălu (Biblioteca Apostrof, 1999). O parte din texte au mai fost publicate în revista Apostrof și comentate de Cronicarul României literare cu cîteva luni în urmă. Ele provin din arhiva S.R.I. Nu-mi propun să discut acum cartea (am făcut-o, de
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
Orice cititor de poezie va fi satisfăcut să aibă posibilitatea să treacă prin toate volumele lui Nichita Stănescu într-o singură carte (antologia alcătuită de Alexandru Condeescu în 1985 e mult mai voluminoasă, cuprinde două volume, imposibil de găsit la bibliotecă împreună). Mai mult, Alex. Ștefănescu adaugă o serie de poeme puțin cunoscute din volumele postume Argotice (1992). Tînjiri după firesc (1993) și Cărțile sibiline (1995), volume alcătuite de Doina Ciurea și de alți apropiați ai poetului, apărute la edituri mai
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
a evoluției numerice a mișcării legionare de la arhivele Siguranței Generale a Statului, zăvorîtă și pentru noi, exegeții din România (S-or fi desferecat oare, astăzi?). Dar ceea ce n-a putut afla în arhivele românești a găsit în cele nemțești, în biblioteca de la Freiburg, administrată și alimentată de legionari, în publicațiile și convorbirile cu legionarii în exil. Încît, pînă la urmă, a rezultat o carte bine documentată, pe care autorul a dorit-o și este "o contribuție la problema fascismului internațional". După
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
nu doresc să aflu și ce e în spatele cortinei scriitoricești. Așadar, ce ai pe noptieră? Care e ultimul film care te-a încântat? Cât de des gătești mâncare chinezească? Pe noptieră am cărțile Ninei Berberova, pe care o recitesc. La bibliotecă, când sunt în criză, mă întorc la autori care m-au încântat odată. Or, cu Berberova, mișcarea e totdeauna garantată. Ultimul film care mi-a plăcut este Black and White în Color, o comedie despre colonialismul francez pe Coasta de
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
care Oravițan și-l face aici, ușor voluntarist și presărat din loc în loc cu pusee acute de narcisism, poate fi discutat, sau chiar este discutabil, calitatea albumului ca obiect plastic, ca operă tipografică și ca element de referință pentru orice bibliotecă, este indiscutabilă. Iar prin realizarea acestei publicații atît de complexe și prin construcția sau, mai exact, prin creația, cărților de poezie, bibliofile în esență, dar fără acea latură inhibantă, farmaceutică, a obiectului bibliofil consacrat, Editura Brumar din Timișoara este acum
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
Rădulescu-Motru a vorbit curent despre asta, inclusiv în memoriile sale postume, recent publicate. În mai 1935, Mihail Sebastian, un apropiat entuziast al profesorului, nota în jurnalul său: "Citesc, nu știu de ce cu atâta întîrziere, căci o aveam de mult în bibliotecă, Années Décisive de Oswald Spengler. Surprins de a găsi fraze întregi, formule, idei, paradoxe, din cursul lui Nae. Tot cursul lui de anul trecut (politică internă și externă, pace, război, definiția națiunii), toate loviturile lui (Singapore, Franța care moare, Rusia
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
panouri mai mari) și i-a editat scriitorului jurnalul (acum reeditat, la Editura Albatros, reintegrînd pasajele, multe, eliminate de cenzură) într-o masivă ediție în trei mari volume. Ani de zile ne reîntîlneam, zilnic aproape, în sălile de lectură ale Bibliotecii Academiei, unde osteneam probabil cu spor. Ajungînd la această vîrstă a împlinirilor, îi urez sănătate și spor în ceea ce întreprinde, scriind, săptămînal, cu onestitate (de astă dată la ALA) despre cărți și personalități de istorie literară. Pentru toate înfăptuirile sale
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
nu? Dv. țineți minte chiar totul? I.P.:Enorm. Enorm! Îmi amintesc atîtea amănunte! De unde vin abia acum? Au stat ascunse... se ivesc singure, pe neașteptate. Trăiesc eu izolată, dar starea asta activează memoria, știi? E ca și cum aș sta într-o bibliotecă imaginară cu amintiri... nu știi ce carte scoți din raft... Văd chipuri, întîmplări, aud voci... Pe de altă parte radioul, stau cu el în pat, mă transportă în miezul evenimentelor... și apoi muzica stimulează imaginația... O.G.: Dar există și
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
comună/ și devoră în moliciunile lui erotismul furorilor/ apărîndu-se și tînjind mai departe/ neputîndu-i cuprinde pe toți. Convulsia/ golurilor și a plinurilor. Bolți și desfaceri/ terase și grote de cărnuri printre care mîna ei grațioasă/ albă/ pierzîndu-și conturul? (Ieșirea din bibliotecă). Însuși verbul, entitatea fundamentală a creației în cauză, n-are parte decît de un tratament exterior, aventuros rece, de-o abstractizantă ținută, scurtcircuitată de artificiu, precum o vagă parodie a manierismului abscons, nichitastănescian. Incredulitatea se ramifică în figuri ale unei
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
operei lui Mircea Eliade, intrînd cu el în corespondență, făcîndu-i servicii pentru ca, apoi, cîștigîndu-i încrederea, să obțină întreaga arhivă lăsată în România în custodia sa. Ea ar trebui, acum, pusă la adăpost, ca un tezaur, într-un depozit public, la Biblioteca Academiei. Dar, deocamdată, dl. Mircea Handoca mai are treabă cu ea, cum se vede din această corespondență în curs de publicare. Nimeni nu putea bănui, în anii liceali și chiar cei ai studenției, încotro îl va duce destinul pe tînărul
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
prietena lui și viitoare soție, l-au adăpost cu cele mai mari riscuri, până la intrarea rușilor în oraș. În ultima clipă au fost deportați și exterminați la Treblinka părinții și sora lui. El a scăpat ascunzându-se într-o veche bibliotecă evreiască părăsită. Până în 1945, la încheierea păcii, a primit din partea rușilor însărcinări la serviciul de cenzură a corespondenței, dat fiind că pe lângă poloneză și germană mai cunoștea bine și engleza și franceza. Trimis la Lublin, apoi la Kattowice, în cele
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
o obții întotdeauna cînd scormonești dincolo de locurile comune. Cunoaștere? Nici vorbă, lui y Gasset chiar îi repugnă astfel de grandilocvente presupoziții. Un set de cunoștințe? ne vom strădui, ceva mai timid, să ghicim răspunsul corect. Nu, aceasta ar fi misiunea bibliotecilor mai degrabă. Universitatea trebuie să ofere, susține y Gasset, profesioniști. Cu alte cuvinte, inși instruiți conform unui anumit model și cu anumite scopuri. Exemplul ales de autor, asupra căruia revine de cîteva ori în discurs, îl constituie medicii. Nu se
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
universului de la capăt. Fascinantă ca oratorie, spectaculoasă în argumentație, Misiunea Universității mi se pare, înainte de orice, opera unui mare idiosincrat, un text splendid în înșelătoarea sa actualitate. Jose Ortega y Gasset - Misiunea Universității, traducere și prefață de Andrei Ionescu, Mica Bibliotecă Univers, București 1999, 86 pagini,preț nemenționat.
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
democratizării mesajului spre cititor și al liberalizării expresiei până la jargonul de "cartier", suprasexuat, la insertul publicitar sau citatul în limbi străine ca tic verbal, reflex al comunicării fără frontiere, consumist sau mass-media. O nevoie aproape comercială de a coborî din bibliotecă spre a lua taurul de coarne chiar în arena realului exploziv moderează ispita literalității pure, a ficțiunii ca produs exclusiv al inteligenței artistice. Cruzimea ca viziune și limbaj de ghettou și sictir, cultivată de Radu Aldulescu ridică promiscuitatea și grotescul
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
posibilități de exprimare. Normalitatea e plurilingvismul, nu monolingvismul. M.P.M.: Ce profesori, ce oameni de cultură ți-au marcat personalitatea? I.C.: În timpul gimnaziului un călugăr benedictin, Hildefons Peng, care era filozof, profesor de germană și bibliotecar (am fost ajutorul lui la bibliotecă). El trăia după principiul că adevărata realitate e cea a cărților. M.P.M.: Și profesorul meu, Alexandru Graur, era fascinat de lumea cărților. Ne spunea mereu: "cărțile din cărți se scriu". I.C.: În timpul studiilor de la München eram legat de profesorul de
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]