1,784 matches
-
Adicăuți, Adiecăuți, Diacăuți, Diacouți, Ditcăuți, Pritceni, Britceani, Briceni. Într-un uric în limba sârbă se menționează că în 1619 intră în posesia lui Simion Pilipovschi. În 1774 administrația militară rusă găsește aici 26 de gospodării țărănești, care au fost supuse birului în folosul armatei. În lista birnicilor nu figurează nume de evrei, ruși sau ucraineni. În 1788 ocupația austriacă găsește târgul Briceni cu 55 de familii, dar în noiembrie al aceluiași an vin rușii. În noiembrie 1788 armata generalului Saltîcov îi
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici" - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale : (numărul familiilor se referă numai la ""dajnici i boieri"", adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri) La numai trei ani după catagrafia anului 1835 s-a procedat la o alta, probabil ca urmare a cutremurului memorabil din 1838. Totodată s-a procedat și la o inventariere amînunțită a stricăciunilor provocate bisericilor cu ocazia
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
statului.. Pământurile aristocrației feudale erau locuite și muncite de "çura" (iobagi). Prizonierii de război erau vânduți de obicei ca "qol' (sclavi) în Imperiul Otoman și în Asia Centrală și doar de rareori în hanat. Populația nemusulmană era obligată să plătească un bir special. Hanatul era împărțit în cinci daruğa (direcții): Alat, Arça, Gäreç, Cöri și Nuğay. Anumiți nobili rebeli au încercat să obțină independen unor teritorii mai mici ale ganatului, dar încercările lor au fost rapid și eficient înăbușite. Armata și echipamentul
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
domnești ștampilate de voievozii Petru Rareș (16 martie 1529) și Iliaș Rareș (3 aprilie 1550). Administrația militară rusă, conform catagrafiei din 1772-1773 întregistra în Lalova 20 de gospodării și 31 capi de familii în Stodolna. În Lalova sunt supuși unui bir cumplit al trupelor țariste de ocupație. În 1803 Lalova avea 68 de birnici, iar Stodolna - 51, toți în supușenia boierului Răducanu Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
binefaceri de la o revoluție pe care o crede apropiată și pe care o așteaptă”, iar consulul britanic adăuga și el într-un raport că „nu există pe lume un popor mai asuprit de un guvern despotic și mai strivit de biruri și de angarale decât țăranii din Moldova și Muntenia”. La 1821, lupta revoluționarilor români a avut un caracter național și social, dar condițiile istorice au impus prioritatea realizării cu prioritate a dezideratelor naționale. Tudor Vladimirescu (sau Theodor, așa cum s-a
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
ei însemnate turme de oi. În 1653 marele comis Radu îi scrie fostului jude Mihai că „pentru rândul oilor, va înțelege din cartea Măriei Sale”. Hărman Mihai Brașoveanul primește de la Duca vodă îngăduința de a-și ține oile în Moldova, fără bir, cu condiția ca ciobanii să fie bârsani. [[Constantin Brâncoveanu]] scria magistratului brașovean, în [[1707]], că deși toate stările din țara sa erau datoare a plăti birul după numărul vitelor deținute, totuși oile brașovenilor „vor fi nesupărate, și ale dumneavoastră judeților
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Brașoveanul primește de la Duca vodă îngăduința de a-și ține oile în Moldova, fără bir, cu condiția ca ciobanii să fie bârsani. [[Constantin Brâncoveanu]] scria magistratului brașovean, în [[1707]], că deși toate stările din țara sa erau datoare a plăti birul după numărul vitelor deținute, totuși oile brașovenilor „vor fi nesupărate, și ale dumneavoastră judeților și ale fălnogilor”. Ulterior, datorită creșterii pretențiilor otomane, păstorii brașoveni for fi nevoiți să plătească taxe, ori să vândă chiar și 13 oi dintr-o sută
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
de oi au început să cauzeze multe dificultăți și pierderi. Drept urmare, ele au fost vândute în mare parte, iar foștii proprietari și-au cumpărat vii în Țara Românească, ori ateliere meșteșugărești. Șcheienii, în special, au primit scutiri ori reduceri de bir pentru produsele viniere trecute prin vamă, precum și pentru produsele meșteșugărești pe care le vindeau în Țara Românească. Ei s-au organizat într-o breaslă, pentru a face față mai ușor celorlalți negustori. Conducătorul breslei împărțea dajdia pe membrii comunității, după
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
românesc. Mărturiile martorilor oculari sunt înfiorătoare în privința năvălirii mongole, descriind masacre. Urme ale treceri lor pe meleagurile române se văd în toponimie: Munții Tătaru Mare și Tătarul Mic, localități că Tătarcă, Tătărași, Bug, sau antroponime - Tătărescu, Mârza, Mârzac. Termenul de „bir” provine din turanică datorită prezenței tătarilor, ce i-au supus pe români la plata unor dări grele. Călugărul Rogero de Puglia, autorul scrierii "Carmen Miserabile", a lăsat mărturii despre trecerea mongolilor prin cetatea Oradea. El însuși a căzut prizonier oștilor
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
din Moldova, fiind închis la Liov în 1497; sol din nou la poloni pentru încheierea păcii (1499) și la turci, fiind după, părerea lui Ion Neculce primul boier care a băut cafea; trimis de Bogdan al III-lea să ducă birul la Poartă la 1504, când se spune că sultanul, de bucurie că i se închinase Moldova, i-a dăruit lui banii aduși; sol în Polonia la 1506 pentru a cere în căsătorie, pentru Bogdan al III-lea, pe sora regelui
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
un turban de bumbac, la fel albastru, decorat cu mărgele multicolore, și o salbă din boabe. Meniul vânătorilor includea în mod obligator carne de tigru. Vânătorii se bucurau de o poziție privilegiată în societatea coreeană, fiind scutiți chiar și de biruri. Vânătoarea de tigri a luat amploare în sec. al XIX-lea-înc. sec. alXX-lea din cauza coloniștilor englezi în India, care o practicau ca activitate recreativă.. Ei se deplasau fie pe jos, fie pe gauri sau elefanți. Prădătorii erau adeseori ademeniți cu
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
moșia ar fi aparținut familiei boierilor Văcărești. Alte păreri susțin că toponimul nu are nici o legătură cu familia Văcărescu și că explicația s-ar afla fie în ocupația sătenilor de altă dată - creșterea vitelor, fie că ar fi derivată din birul care se plătea odinioară de către crescătorii de animale - “văcăritul”. În 1848, armata rusă de ocupație aduce la Văcărești deținuții revoluționari din principat care participaseră la Revoluția Română din 1848, iar în 1864, an al marilor răscoale țărănești, când guvernul conservator
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
care îi cerea acestuia să analizeze situația existentă și să dispună "măsuri de îndreptare". După cum scria episcopul Robu, ""credincioșii mei au fost și sunt cetățeni pașnici și-și fac datoriile lor către țară la fel ca frații lor ortodocși: dau biruri, plătesc impozite, fac armată, ascultă de superiorii lor, fac toate angaralele la care sunt supuși și ceilalți fii ai țării, nu nutresc sentimente dușmănoase țării, nu cunosc altă țară decât Țara lor Românească. Toți se simt români și sunt mândri
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
de Câmp, județul Mehedinți a fost construit în 1892 de boierul Gheorghe Pleșa în stilul castelelor de pe Valea Loirei. Legenda locului spune că tatăl boierului Gheorghe Pleșa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea găzduire reprezentantului turc care venea să strângă birurile din zonă. Într-o noapte, tatăl viitorului boier, văzând sacii de galbeni stralucitori, i-a pus gând rău turcului. Când acesta a apucat drumul către Istanbul, cojocarul împreună cu câțiva amici l-au urmărit, iar într-o noapte l-au omorât
Castelul Pleșa () [Corola-website/Science/314690_a_316019]
-
domitor, atunci când îi era greu (în prima domnie), procedând la fel și cu Tomșa - Vodă. Laș și slugarnic, acceptă să rămână alături de Lăpușneanul (căruia îi sărută mâna „"asemenea câinelui care, în loc să muște, linge mâna care-l bate"”). Necruțător în strângerea birurilor, este urât de oamenii din popor, care îl vor ucide. Personaj secundar, Moțoc reprezintă tipului lașului perfid, care face orice pentru a intra în grațiile stăpânului. Apare ca personaj colectiv, în capitolul al treilea. Fragmentul constituie prima scenă de masă
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
un asediu al garnizoanei italiene. După lupte care au durat până pe 28 februarie, italienii, în ciuda superiorității lor numerice, au inițiat negocieri pentru capitulare. Garnizoana italiană s-a predat pe 1 martie 1941, oaza Kufra intrând sub controlul FFL. Bătălia de la Bir Hakeim (26 mai 1942 - 11 iunie 1942) s-a dus între Afrika Korps și Divizia I franceză, sprijinită de Divizia a 7-a blindată britanică. Germanii au luptat sub comanda lui Erwin Rommel, iar francezii au fost comandați de genealul
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
au luptat sub comanda lui Erwin Rommel, iar francezii au fost comandați de genealul Marie Pierre Koenig. Luptătorii francezi au rezistat eroic 16 zile, timp în care aliații au făcut preparativele pentru bătălia de la El Alamein. Germanii au atacat localitatea Bir Hakeim pe 26 mai 1942. În următoarele două săptămâni, avioanele Luftwaffe au efectuate peste 1.400 de misiuni, pentru sprijinirea atacurilor diviziilor germane și italiene. Germanii au cerut francezilor să se predea, dar generalul Koenig a contraatacat în mai multe
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
contraatacat în mai multe rânduri (pe 2, 3 și 5 iunie). Francezii au fost aprovizionați în timpul nopții cu ajurorul mașinilor blindate britanice. Royal Air Force a aprovizionat din aer trupele franceze. Comandamentul aliat a autorizat pe 9 iunie retragerea francezilor de la Bir Hakeim, retragere care a început în noaptea de 10 - 11 iunie. De Gaulle a organizat în septembrie 1941 guvernul francez în exil, așa-numitul "Comité National Français" (CNF; Comitetul Național Francez). Pe 24 noiembrie același an, SUA a introdus CNF
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
stătu la domnie, gândi să-ș întărească lucrurile întăi cu vecinii și să-ș arate nume bun. Pe învățătura tătâne-său, a lui Ștefan vodă, trimis-au la împărățiia turcilor pre Tăutul logofătul cel mare, cu slujitori, pedestrime, dărăbani, de au dus birul, zéce povoară de bani și s-au închinatu cu toată țara la sultan Suleimanu împăratul turcescu. Iară împărățiia de bucurie mare cu dragoste i-au priimit și au dăruit toți banii Tăutului logofătului celui mare și i-au adus în
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]
-
Nu mai importantă este și tema familiei prezentă în romanele "Yaprak Dökümü" ( "Căderea frunzei") sau "Kızılcık Dalları" ("Ramurile de coarnă"). Un singur roman din cele scrise de Reșat Nuri Güntekin publicat în anul 1927 îmbracă forma epistolară, acesta fiind intitulat "Bir Kadin Düșmanı" și fiind publicat în anul 1927. Alte romane sunt concepute sub forma unor memorii sau jurnale, aceasta fiind, de altfel, tehnica preferată a lui Güntekin. O altă temă interesantă abordată de Reșat Nuri Güntekin în operele sale este
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
parte cu cele abordate în povestirile și romanele sale. Marele succes al pieselor sale de teatru se explică prin naturalețea personajelor sale, ca și prin naturalețea limbajului atribuit acestora Printre piesele sale de teatru cele mai cunoscute figurează "Hançer" ("Hangerul"), "Bir Yağmur Gecesi" ( "O noapte ploioasă") sau "Balıkesir Muhasebecisi" ("Contabilul din Balıkesir"). Güntekin a scris de asemenea, și piese de teatru pentru copii, precum și texte destinate reprezentațiilor școlare, cu vădită finalitate educativă. ROMANE: POVESTIRI: DRAMATURGIE: Emil Birol, Türk Büyüleri Dizisi, Kültür
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
care o mare parte au mare însemnătate culturală. Analiza elementelor de neo-arabă din ele permite reproducerea evoluției dialectelor arabe moderne. (Syntax des palästinensischen Bauerndialektes von Bir-Zeit) Apărut în anul 1960, studiul se bazează pe 132 povestiri populare culese în zona Bir Zeit din Palestina de către Hans Schmidt și Paul Kahle și publicate la Göttingen în 1918 și 1930. Povestirile erau scrise într-un grai local, dar mai elevat, într-un fel de formă standard a dialectului folosit de naratorul popular. Prima
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
Acțiunea filmului se petrece în Muntenia din plină epocă fanariotă. Domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o colecție de bijuterii. Pentru a-i satisface dorința, domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) instituie birul văcăritului, ducând la sărăcirea poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Șaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
unele datorii și-i cere domniței 1 milion de galbeni, dându-i un termen de două luni pentru a strânge banii. La rugămințile lui Ralu și la sugestia vărului său Iani (Constantin Codrescu), domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) acceptă să reinstituie birul văcăritului, deși acest bir fusese blestemat de patriarhul Constantinopolului. Domnitorul îl schimbă pe mitropolit, iar noul mitropolit dezleagă birul de blestem. Mamulos este însărcinat să strângă banii, fiind amenințat că va fi spânzurat dacă nu-și va face bine treaba
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
cere domniței 1 milion de galbeni, dându-i un termen de două luni pentru a strânge banii. La rugămințile lui Ralu și la sugestia vărului său Iani (Constantin Codrescu), domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) acceptă să reinstituie birul văcăritului, deși acest bir fusese blestemat de patriarhul Constantinopolului. Domnitorul îl schimbă pe mitropolit, iar noul mitropolit dezleagă birul de blestem. Mamulos este însărcinat să strângă banii, fiind amenințat că va fi spânzurat dacă nu-și va face bine treaba. Arnăuții iau vitele oamenilor
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]