2,274 matches
-
din care cauză nu suntem în stare a ținea publicul nostru în curentul întâmplărilor războiului"210. Paginile dedicate războiului sârbo-muntenegrean formează un alt capitol consistent al publicisticii eminesciene din această etapă: "O depeșă din Ragusa", " Până în momentul de față...", "Despre biruința muntenegrenilor...", "De la armia de pe Drina...", "Telegramele cele mai nouă" etc. cuprind informații privind organizarea apărării pe fronturile de luptă și rezistența armatelor sârbe în fața invadatorilor otomani. Eminescu realizează una dintre cele mai sugestive caracterizări ale poporului muntenegrean, având în minte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în față-le biruința constantă a mediocrității și a șiretlicului"339. Independența de gândire a jurnalistului este sensibilă în afirmațiile vizând lipsa unor granițe ferme între conservatorism și liberalism, la nivelul concepțiilor politice. Redactor la principala publicație a partidului conservator, Eminescu nu ezită să
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
doar 59 se repetă, după cum urmează: 39 de cuvinte se repetă de două ori; 10 cuvinte de trei ori; 4 cuvinte de patru ori; 4 cuvinte de cinci ori; un cuvânt de șase ori și unul de nouă ori (tată). BIRUINȚA CREAȚIEI Prin abordarea temei „Dimensiuni spațio-temporale în poezia lui Nicolae Labiș” s-a dorit a se realiza o analiză sintetică a creației literare a lui Nicolae Labiș, cu accent pe elementele de spațiu și timp în poezia poetului. Totodată a
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc și plâng amar De-a Iudei necredință, De spini, de-ostași, și c-a murit... Dar s-a deschis mormântul Și el e-acum în cer suit Și judecă pământul Și până nu tăceau la prag, Noi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
parte stările acelea înalte nefiind durabile, omul când coboară din ele găsește în viața liturgică un suport, un izvor de împrospătare. „Ca și grafica oricărei temperaturi, grafica vieții spirituale înfățișează necontenite suiri și coborâri, oscilații ale luptelor cu înfrângeri și biruinți, care nu se sfârșesc decât o dată cu moartea. Coborârile, înfrângerile și oboselile își găsesc întotdeauna reazimul de odihnă și de refacere în mistica liturgică. Ea e un aeroport de unde pleacă și unde se reîntorc avioanele duhului din înălțimile pe care au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
filosofia și literatura românească, înfipt în realitățile autohtone și respirând ozonul seninătăților creștine. Dar cu aceasta, lupta nu s-a sfârșit. Ea e viață, e fecunditate. Și poate e mai mare bucuria să te simți luptând decât să pipăi laurii biruinței pe fruntea obosită. Adversari se vor ivi mereu. Posibilitatea lor e dată în curentele ostile religiei, de peste hotare, curente care au trecut de mult din faza teoretică a polemicii științifice la faza violenței politice împotriva Bisericii. În Apus lupta teoretică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și l îndârjesc, fără îndurarea finală a unei depline satisfacții. Din acest punct de vedere, știința și filosofia ne apar ca o luptă continuă cu aceste enigme, fără să izbutească definitiv să le smulgă vălul. Uneori soluțiile imaginate dau iluzia biruinței, ca, în urmă, enigmele să reapară intacte la orizont. Raportul genetic dintre religie și cultură e o astfel de enigmă, care provoacă inteligența să dea numeroase și variate soluții. Filosofia religiei ne arată câte teorii contradictorii s-au formulat pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în entuziasmul primar inconștient ori semiconștient. Arta primelor secole creștine, pitulată prin catacombe, e în totul diferită de el. Bizantinul s-a ivit relativ târziu, după ce ortodoxia ajunsese religia imperială. Stilul acesta s-a născut, așadar, din conștiința unei mari biruinți. Și el e într-adevăr expresia triumfală a unui duh imperial, sărbătoresc. Cât de puțin este el rezultatul unei elaborări inconștiente, se vede imediat din originile lui. La baza bizantinului, stă într-adevăr un conglomerat de influențe de cea mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
urme ale gloriei din care a căzut omul nu e o născocire a fanteziei, ci o proprietate a doctrinei creștine, care atestă că fondul adânc al naturii create a rămas totuși bun sub păcat și e capabil de o nouă biruință, când îl redeșteaptă și-l aprinde fulgerul harului divin. Nostalgia paradisului hrănește asceza creștină, când așază mănăstirile în colțurile cele mai frumoase ale naturii; când vede în nevinovăția copilăriei măsura și posibilitatea sfințeniei, când împodobește lăcașurile de rugăciune cu artele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mor și se întorc iarăși în pulbere; dacă le trimiți din nou Duhul tău, ele din nou se creează și primenești fața pământului”. Cărți apărute la Editura Sfinții Martiri Brâncoveni 1. Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni; 2. Doamna Maria Brâncoveanu tainica biruință a lacrimilor; 3. Apostazia și antihristul; 4. Cu ce preț; 5. 333 de sfaturi pentru alimentație și alimente sănătoase autor Dr. Floarea Damaschin; 6. Pedagogia creștin-ortodoxă autor Pr. Mihail Bulacu; 7. De sub tăvălug autor Ilie Tudor; 8. Împreună salvăm vieți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc și plâng amar De-a Iudei necredință, De spini, de-ostași, și c-a murit... Dar s-a deschis mormântul Și el e-acum în cer suit Și judecă pământul Și până nu tăceau la prag, Noi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
d. deznodământul se atinge cu cât mai puține ocolișuri; - dar asigurând sublinierea primejdiei care îl pândește pe eroul pozitiv (ceea ce sporește interesul dramatic); fără a minimaliza puterea adversarului; - uneori, deznodământul este tragic; e. sfârșitul are un caracter optimist; - datorită înseși biruinței voinicului; - sau prin speranța care lasă să se întrevadă că lupta va fi continuată de erou sau de alții până la încheierea pozitivă; - unele formule tipice (exterioare cadrului acțiunii) au un ton umoristic și satiric; - se stimulează buna dispoziție și îngăduința
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lui Malebranche. Cunoașterea din perspectivă religioasă, se plasează în jurul relației: Dumnezeu omul natura. Petre Țuțea s-a oprit la trei cetăți cu destin istoric: Ierusalim, Atena și Roma pentru a ilustra acest proces interior. Astfel, Ierusalimul este simbolul patimilor, al biruinței lui Hristos. Asistăm la spectacolul Fiului omului, prin misterul teandric revelându-se legătura eternă dintre om și Dumnezeu. Atena este cetatea spiritului căutător de adevăr, bine și frumos kalokagathia. Ca o mare cultură, ea a unit imanentul cu transcendentul, propunând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a fost și a umplut inimile grozavilor tineri cu forță și putere. N-au luptat cu nici o armă, nici cu coasă, sapă sau topoare, ci cu piepturile deschise să li se vadă credința în Dumnezeu a inimilor lor. Deci, această biruință a dat-o Dumnezeu și a coborât-o peste inimile lor curate" (pp. 138-139). În ceea ce privește problema înnoirii în Biserică, a metanoiei autentice, Părintele Arsenie Papacioc oferă o soluție, în sensul în care vorbim despre o schimbare reală la nivelul trăirii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vinovăție individuală ar Însemna a se lipsi din nou de Dumnezeu pentru că respectarea Legii ar fi de ajuns pentru ,,a fi Împăcat”, dar legea ,,nu dă viață” (Gal. 3, 21). Pentru cel care e conștient de moartea sa cotidiană, numai biruința lui Hristos asupra iadului și a morții poate da viață. Omul a fost făcut răspândind lumină peste o lume ce trebuia transfigurată 19, dar Dumnezeu l-a Îmbrăcat dupa cădere În ,,tunică de piele” (Fac. 3, 21). Pocăința trebuie făcută
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
le ajută să se înalțe în lumea de lumină. În Babilon, Șamaș era un zeu al dreptății ce apărea la răsăritul soarelui pe vîrful munților, urmează cursul cerului într-un car strălucitor tras de cai, este protectorul regilor și aduce biruință armatelor cam așa cum era cunoscută religia creștinismu- lui arimin sau mitraismul în imperiul roman! Atît în Veda cît și în tradițiile religioase persane vechi, Mithra era participantul la ritualul de înmormîntare cît și judecătorul ceresc al faptelor mortului așa cum apare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
arcanele posibilului?! Orice s-ar spune însă, Mircea Vulcănescu rămîne chiar și atunci cînd pare atins de aripa zădărniciei Ecleziastului sau de precaritatea care poate încerca forța unui popor un spirit robust, mereu profund și coerent cu sine, încrezător în biruința neamului românesc, avînd deopotrivă o morală a convingerii și responsabilității, cu judecăți și atitudini necontradictorii, chiar dacă, se spune, marile personalități au cunoscut cezurile și rătăcirile unor rupturi pe măsură. În cele din urmă, un Vulcănescu temperamental, al bunei relativități, cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din București, pentru scurt timp ministru al Instrucțiunii publice, a influențat cert, viața culturală a României. ), arăta că „ea trebuie să fie cea dintâi generație de mare ofensivă economică - și nu numai - ci și culturală și spirituală, fără de care orice biruință cu armele se risipește În zadar”. De aici o nouă formulă a culturii În acest nou context. O confirma cu strălucire prestația unui dascăl de talia lui Tudor Vianu, unul din cei mai activi exponenți ai generației sale, despre care
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
lui Israel, se ruga în tăcere cu inima și Domnul i-a zis: Moise, Moise, ce strigi către Mine? Iar când Moise și-a ridicat mâinile la rugăciune, atunci l-a biruit pe Amalec... Iată ce înseamnă rugăciunea! Este nebiruită biruință.” Prin rugăciune căpătăm înțelepciunea, care trezește sufletul nostru: „Și de este cineva din voi lipsit de înțelepciune să o ceară de la Dumnezeu, Cel ce o dă tuturor fără deosebire și fără înfruntare; și i se va da”. Prin rugăciune căpătăm
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care, cel ce este trecător și sensbil este mai important decât toți și este trecut în lumea celor nădăjduite și nevăzute, în lumea pe care numai o credință puternică o poate anticipa. După ani de propovăduire, de minuni și de biruință, când mulțimile se îmbulzeau în jurul lui Iisus ca să-I audă cuvântul, ca să le vindece bolile și să le aline durerile, în cei trei ani de petrecuți în Galileea și în Iudeea și dincolo de granițele lor, acum se lasă dus
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
numele); cearcă-l, cercetează-l și depărtează de la dânsul toată lucrarea diavolului. Ceartă duhurile cele necurate și le depărtează, și curăță lucrul mâinilor Tale. Și lucrând, cu grabnica Ta lucrare, zdrobește degrab pe satana sub picioarele lui și-i dă biruință asupra lui și asupra duhurilor lui celor necurate. Ca, dobândind mila Ta, să se învrednicească de Tainele Tale cele nemuritoare și cerești și Ție slavă să înalțe, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Gură de Aur ne spune că Mântuitorul ne face să vedem nimicnicia noastră, ne smerește mândria, ne învață să nu dăm înapoi din fața supărărilor și a necazurilor, dar nici să mergem de bunăvoie în întâmpinarea lor. „Dacă vom face așa, biruința ne va fi încă și mai frumosă, iar diavolul își va simți mai dureros înfrângerea. Dacă însă vom fi în situația de a intra repede în război, va trebui să luptăm vitejește; iar dacă nu vom fi chemați la război
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
va trebui să luptăm vitejește; iar dacă nu vom fi chemați la război, se cuvine să stăm în pace, așteptând vremea încercărilor, ca să ne arătăm astfel în egală măsură neiubitori de glorie, dar și curajoși.” Așadar, când ești chemat spre biruință duhovnicească, trebuie să te ții bărbătește. Iar când nu ești chemat, trebuie să taci și să aștepți timpul unei asemenea biruințe, arătând prin aceasta că nu dorești slavă deșartă, ci o adevărată bărbăție. Fericitul Augustin ne aduce aminte că „nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
încercărilor, ca să ne arătăm astfel în egală măsură neiubitori de glorie, dar și curajoși.” Așadar, când ești chemat spre biruință duhovnicească, trebuie să te ții bărbătește. Iar când nu ești chemat, trebuie să taci și să aștepți timpul unei asemenea biruințe, arătând prin aceasta că nu dorești slavă deșartă, ci o adevărată bărbăție. Fericitul Augustin ne aduce aminte că „nu Dumnezeu ne duce în ispită, ci îngăduie să fie duși cei care, potrivit iconomiei Sale tainice, sunt lipsiți de ajutorul Său
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
când zdrențăroșilor li se oferă o moștenire de care nu au parte, părintele Fotis conduce o luptă. Nu aruncă mulțimea în luptă ci propune ca ei, popii să se înfrunte și care popă va câștiga a acelui grup să fie biruința. Nu se aruncă însă în luptă înainte de a face o îndelungă meditație în munți, cu post și rugăciune aspră. Părintele Fotis ia calea ascezei extreme. La această cale ajunge și Mihelis dar altfel, pe o altă traiectorie, la capătul altor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]