8,305 matches
-
a vacilor de lapte; ... h) PD-08 Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat; ... i) PD-09 Sprijin cuplat pentru venit - Soia; ... j) PD-10 Sprijin cuplat pentru venit - Lucernă; ... k) PD-11 Sprijin cuplat pentru venit - Leguminoase pentru industrializare - mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi; ... l) PD-12 Sprijin cuplat pentru venit - Cânepă; ... m) PD-13 Sprijin cuplat pentru venit - Orez; ... n) PD-14 Sprijin cuplat pentru venit - Sămânță de cartof; ... o) PD-15 Sprijin cuplat pentru venit - Hamei; ... p) PD-16 Sprijin cuplat pentru venit - Sfeclă
ORDIN nr. 73 din 22 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279432]
-
Anexa nr. 1 Realocarea sumelor aferente intervențiilor A. Intervenții cu sume disponibile Denumirea intervenției Suma disponibilă - euro - PD-05 PD-08 Ecoscheme* 4.857.841,70 PD-09 Sprijin cuplat pentru venit - Soia 2.011.233,00 PD-11 Sprijin cuplat pentru venit - Leguminoase pentru industrializare - mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi 461.433,22 PD-12 Sprijin cuplat pentru venit - Cânepă 218.564,01 PD-13 Sprijin cuplat pentru venit - Orez 816.901,86 PD-16 Sprijin cuplat pentru venit - Sfeclă de zahăr 96.156,90 PD-19 Sprijin cuplat pentru venit - Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici
ORDIN nr. 73 din 22 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279432]
-
100,1800 8. PD-08 Măsură pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrășat 109,5200 9. PD-09 Sprijin cuplat pentru venit - Soia 195,0000 10. PD-10 Sprijin cuplat pentru venit - Lucernă 101,0000 11. PD-11 Sprijin cuplat pentru venit - Leguminoase pentru industrializare - mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi 279,5000 12. PD-12 Sprijin cuplat pentru venit - Cânepă 318,5000 13. PD-13 Sprijin cuplat pentru venit - Orez 786,5000 14. PD-14 Sprijin cuplat pentru venit - Sămânță de cartof 2.001,0000 15. PD-15 Sprijin cuplat pentru venit - Hamei 599,9100 16. PD-16
ORDIN nr. 73 din 22 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279432]
-
2016 Toate Articolele Autorului dincolo de mare, nu este pământ dar ploaia totuși cade și hrănește corpurile care se usucă în copacii suspendați în cer separând uscăciunea osului de uscăciunea cărnii, numai vulturii pot să treacă dincolo de mare și să însămânțeze boabe de pământ, plantând în același timp corpuri moarte în amărăciunea ploilor, diminețile, pe pământul nou născut se așează iubirea țintuind de prora asfințitului cele două corpuri absente și abjecte, ploaia, spălându-le le iubea, iubindu-le le destrăma, destrămându-le
NAŞTEREA VIEŢII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377337_a_378666]
-
cer frumos, Zămislind petale sub lumini de soare Și sub vântul leneș, așternut duios? V-ați oprit vreodată să priviți o frunză Ce robustă șade într-un vârf de ram, Sub culoarea toamnei, arsă ca de spuză Cum zâmbește lumii, boabă de siclam? V-ați oprit vreodată să priviți natura Ce se oglindește sub frumoasa zare, Din înaltul munte ce se dă deadura Coborând regește către-ntinsa mare? V-ați oprit vreodată să priviți aripa Unei paseri albe ce brăzdează cer
UNDE FUGIM... SPRE CE? de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377543_a_378872]
-
un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni, din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul[ - Un fel de traistă dreptunghiulară confecționată din pânză de iută, plină cu mâncare (boabe de orz, ovăz, porumb, sau pleavă amestecată cu tărâțe de grâu) ce se leagă de oiște în fața cailor. NA] cu grăunțe în capătul oiștiei să mănânce până v-a reuși el să vândă ceva din sacii plini. Din vârful căruței
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
pe masă cu strașnic plan asupra lor. Găbjisem printre acele înfipte-n pernița spânzurată la-ndemână de tocul ușii acanul folosit la cârpitul ciorapilor de lână. Luându-l, m-am împuns hotărât în degetul mijlociu al mâinii stângi și, gata! boabele roșii țâșniră! Fiecare ou își primea botezul cu câte o picătură din sângele meu. Cu dreapta îl cuprindeam în căuș, încercând temeinică vopsire... Canon mare, nu alta! Toate ca toate, dar aveam o durere: n-ajung, îs prea puține! tot
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
mea de prichindel se născu pe loc alt gând. Dac-aș roși niște... și cat cu ochii-n jur. Dau de-o ulcică de grâu odihnind pe colțul dulapului, să fie dat la oare. Alerg fericit, cărăbănesc un pumn de boabe cam temător să n-o supăr pe mama cu paguba și le-așez grămăjoară în mijlocul mesei. Îmi înțep iar degetul. Sângele cade peste boabe... Oarece zgomot mă-ntrerupe din lucrul meu. Fug în odaie la somn, chipurile, fără s-acopăr
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
grâu odihnind pe colțul dulapului, să fie dat la oare. Alerg fericit, cărăbănesc un pumn de boabe cam temător să n-o supăr pe mama cu paguba și le-așez grămăjoară în mijlocul mesei. Îmi înțep iar degetul. Sângele cade peste boabe... Oarece zgomot mă-ntrerupe din lucrul meu. Fug în odaie la somn, chipurile, fără s-acopăr urmele isprăvilor, cu gând să mă scol în zori pentru asta. Înainte de culcare, mai arunc o rugă înspre candeluța icoanei pentru salvarea mielului meu
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
puse șapca pe cap și ieși. Florica termină devreme pregătirile pentru pomană. Aprinse o lumânare și o puse într-un vas cu mălai să absoarbă ceara ce picura, luă vasul de tămâiat în care puse câțiva tăciuni aprinși, presără deasupra boabe de tămâie și începu să tămâieze bucatele pregătite, șoptind o rugăciune și făcându-și semnul crucii. Când fu totul gata, intră în casă să se schimbe și să-i zorească pe cei doi țânci să se îmbrace. Marius și Violeta
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
-nnebunești cât de copilă ești! Îmi vii 'nainte cu ciorchini în poala Și mă indemni dulceața să le-o simt Mi te doresc avid în prag de seară Sub bolta viei tainic să te prind. Dar tu te joci cu boabe purpurii Mi le întânzi ușor și mi le iei Mă faci s-alerg cu tine peste vii Visând la cupe pline cu Jidvei. Din rodul toamnei nu-mi doresc mai mult Decat din palme-ți boabele să gust La pieptul
MARIA SI TOAMNA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378597_a_379926]
-
tu te joci cu boabe purpurii Mi le întânzi ușor și mi le iei Mă faci s-alerg cu tine peste vii Visând la cupe pline cu Jidvei. Din rodul toamnei nu-mi doresc mai mult Decat din palme-ți boabele să gust La pieptul tău al toamnelor tumult Să îl aud cum se preschimbă-n must. Să gust din gura-ți fraga rodul viei Printre ciorchini privind spre seară cerul La pieptul meu te-ai alinta zglobie Când dragostei îi
MARIA SI TOAMNA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378597_a_379926]
-
03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Legământ Peste munți și văi și timp, Peste calm, peste furtună Întind brațele-anotimp, Să te-adun din nopți cu lună! Să tai depărtarea-n două Fir de iarbă, fir de dor Să m-așez boabă de rouă Într-o șoaptă de izvor! S-adun pic cu pic dorința, Visuri să renasc din fum, Pe un vis să-mi pun credința Într-o noaptea de Craciun! Bradu-așteaptă-mpodobit Să treci marea de uitare Și-n cuvânt meșteșugit
LEGĂMÂNT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378605_a_379934]
-
ai timp, monșer, de prea multă analiză pentru că ritmul Elvirei, schimbările bruște de tonus te fac să vrei următoarea filă, te fac să o secondezi dar să-i judeci pe bărbații din viața Elvirei ea, rămânând sensibila artistă, inocentă, grădinița, boaba de rouă. Elvira are un farmec zânesc, nu zănatic, are imprevizibiltatea unei intelectuale rasate, trăiește cu o anume libertate interioară și caracterul și comportamentul i se glisează perfect pe epoca aceea de revoltă și negare a constrângerilor. În același timp
SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379118_a_380447]
-
Costin, pseudonime): „Dacă Bunul mă ține în formă cu „motorașul,” în Iulie, 2015, fac 80! Aștept CUVÂNTUL, marelui român al zilelor noastre. Încă nu’l avem, deși se scrie mult, bine și mai puțin bine, munți de maculatură, dar și boabe de grâu, căci nu orice om care știe face o compunere este un scriitor, după cum nici oricine, care face versificații este un poet! Ce sunt eu?” „Un talant ai primit ce’ai făcut cu el?” „Doamne, iată, nu l-am
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
Nu mai avem puterea să muncim pământul. Pe cel de la câmp l-am dat în arendă. Creștem și noi câteva păsări și atât, că astea își fac de lucru singure prin iarba din curte. Le mai arunci un pumn de boabe și cresc singure. - Sărut mâna pentru masă. Mi-a plăcut și a fost foarte delicioasă. Nu am mai mâncat așa ceva de pe când trăia biata mamă, mai spuse și Adriana ridicându-se de pe scaun. - Dumnezeu s-o odihnească. Mă bucur că
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie, pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme, ca să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă, că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie, pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme, ca să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă, că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din lemne de salcâm
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
puieți de salcâm, care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
el mânca struguri din via noastră, sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii, care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion (ulterior a devenit oraș că depășise numărul de zece mii de locuitori și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
și luam porumb, pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri, în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Ne limitam la cina servită cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Joaca era de bază
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe, pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe, pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica, că trebuie să ne așteptăm la o iarnă foarte grea, cu multă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
arsă de soare și părul negru, înveșmântată în cămașă lungă, albastră și încinsă cu sorț de împletitură de papirus în jurul taliei, muncea de dimineața până seara pentru asigurarea hranei pentru familie. Treaba cea mai importantă a ei era să râșnească boabe de grâu pentru făină, din care cocea turte. Pe jos, în bucătăria din curte, așternute pe rogojini de stuf, erau frunze de salate și rădăcini de plante ce așteptau să fie fierte. Doi copii mici, un băiețel și o fată
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]