1,802 matches
-
mare nevoie... Mergeți să vă odihniți, fiindcă nu se știe când vine ordin de acțiune... Tata Toader, cu gândurile duse cu mulți ani În urmă, zâmbea acelor momente scoase la lumină, cu mare meșteșug, de Petrică... ― Când am intrat În bordei, nu-mi venea să cred. Era o ordine ca În cazarmă... „Uite, acela-i culcușul tău. Ai grijă cum Îl Întreții! Și acum, stingerea!” - au fost ultimele cuvinte Înainte de a se băga În așternut... Eu n-am avut Încotro și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vrând-nevrând, i-am urmat sfatul... Nici nu s-au ivit zorii, că plantonul ne-a trezit, cu ordin să ne prezentăm la căpitan... Și, cum spuneam. Până să fiu eu gata, camaradul meu, care ajungea cu vârful capului În bagdadia bordeiului, mă aștepta În prag. Niciun cuvânt. Niciun zâmbet. Tăcea ca un perete. Îl urmez ca coteiul boierului. Intrăm. Un țăcănit de călcâie și În fața mea se afla un brad cu o creangă dusă la chipiu, care vorbea... „Să trăiți, domnule
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
diviziei. Pentru pregătire, aveți la dispoziție o oră și jumătate - s-a adresat căpitanul omului de lângă mine. ― Am Înțeles, domnule căpitan - a răspuns ”sfinxul”, salutând. Un stânga’mprejur scurt și am ieșit... Am pornit iar În pas de catană, spre bordeie. Intrăm. Omul Își scoate chipiul și se Întoarce cu fața spre mine. ― Eu sunt Toader Toaibă - mi-a Întins el o mână cât două de-ale mele. ― Petrică Staniște - m-am prezentat eu, Întinzându-i mâna... Tata Toader privea la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
gheață de lângă mine a Început să se topească... De fapt, a fost un moment care a schimbat totul... Divizia noastră pregătea un atac asupra inamicului, care era bine Înfipt În teren. De data asta, căpitanul a venit la noi În bordei. Când l-am văzut intrând, am sărit drept În picioare. Toader a cam lovit bagdadia bordeiului cu capul În momentul când a vrut să salute pe căpitan. ― Stați jos, copii - ne-a ordonat el, așezându se pe o buturugă ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
schimbat totul... Divizia noastră pregătea un atac asupra inamicului, care era bine Înfipt În teren. De data asta, căpitanul a venit la noi În bordei. Când l-am văzut intrând, am sărit drept În picioare. Toader a cam lovit bagdadia bordeiului cu capul În momentul când a vrut să salute pe căpitan. ― Stați jos, copii - ne-a ordonat el, așezându se pe o buturugă ce ținea loc de scaun, aflată Între paturi. A scos o hartă și s-a tras mai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să nu-l deochi... ― Bine, băieți. Mergeți, alegeți oamenii și pregătiți-vă cum trebuie. Aveți la dispoziție două ore - ne-a spus căpitanul Înainte de a pleca. ― După ce a ieșit căpitanul, Îmi plesneau urechile de câtă liniște s-a lăsat În bordei. Mă uitam la sloiul de lângă mine, care nu spunea o iotă. Doar făcea mărunt din buze... ― Mă gândem pi care cercetași să-i luăm. Ne trebuiau numai doi. Da’ de nădejde, nu șagă! Nu erau răi nici ciilalți, da’ eu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fapt, toată acțiunea noastră din acea noapte... Când am isprăvit, l am auzit spunând, puțin oftat: „Bietul Toader. Cine știe dacă se va mai Întoarce Între noi?” Abia atunci m-am gândit și eu la această eventualitate... Am ajuns la bordeiul nostru. Pe Toader l-am Întins pe pat, iar căpitanul a plecat să cheme serviciul de prim-ajutor, pentru a-l prelua pe rănit... El era alb la față, tremura și gemea mereu. În scurtă vreme, s-au prezentat doi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a avertiza că aici Oltul devine aproape un mare fluviu, s-au aciuat acei țigani blonzi ce se ocupă cu prelucrarea lemnului moale, de prin jurul apelor. Li se mai spune lingurari; sunt albi, destul de albi și aproape sedentari, dacă aceste bordeie săpate În malul Grădiștii pot fi considerate locuințe. Au cai micuți și măgari de a căror orchestră ne amuzăm de câte ori mergem să ne scăldăm la Olt. Nu sunt violenți, dimpotrivă, de pe fețele lor emană o blândă tristețe, poate În amintirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce bine a știut să lucreze dacă a reușit să scoată pe stăpânul său din casă și să se instaleze dânsul. Dar poate că proprietarul și-a meritat soarta. Nu I-am pomenit niciodată pe la moșie... Satul era numai câteva bordeie, în mijlocul cărora se înălța conacul, o clădire informă cu un turn pătrat, vopsită toată în culoarea sângelui și înconjurată cu magazii diverse. Drumul spre Amara încrucișa șoseaua județeană în Curteanca, trecea pe lângă conac, spre marginea văii Teleormanului. Malul cobora pieziș
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
acolo unde se întindea orașul. De ce ar fi vrut cavalerul să ia cu asalt orașul nu era limpede. Cu atât mai mult cu cât, în vremea construirii fortului și a făuririi legendelor despre cavaleri înzăuați, exista doar un pâlc de bordeie ai căror locuitori aveau două ocupații de căpetenie : să lucreze pământurile din jur și, din când în când, la chemarea trâmbițelor de pe creneluri, să-și adune odraslele și puținele vite, apoi să urce dealul în grabă, pentru a afla, între
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Spătarul 17, str. Șincai 14. 647. Botea Enache, si Bălașa, 10 apartamente, București, calea Dudești 260, 262. 648. Baverman Frederica, 2 apartamente, București, str. Logofăt Udriște 3. 649. Bancă Agronomiilor Ș.A. în lichidare, 7 apartamente, București, B-dul Republicii 23. 650. Bordei Apostol, 5 apartamente, București, str. Leonida 16. 651. Blumenfeld S. și Bianca, 4 apartamente, București, str. Popa Petre 36. 652. Bachman Nathan, 5 apartamente, București, str. Batiștei 5. Bacău, str. 15 August 36. Predeal, str. Ilie Pintilie 29. 653. Bancu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de letargie senină, mistică. În această țară a atâtor credințe ciudate, trecând prin aeroportul Bombay cu paturi în sălile de așteptare, printre vile și hoteluri supraetajate alături de cocioabe din cartoane și pungi de plastic refolosite, de la cluburi sportive elegante la bordeie de pescari, autoarea se împărtășește de tainele ei cu respect, compasiune și smerenie. Ea și soțul ei au vizitat, timp de zece zile undeva, la 3000 m altitudine, într-o izolare totală, și o Școala de Tehnologie și Informatică unde
Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
daco-romane. Nicăieri nu se observă un aflux de populație rurală spre orașe, ci mișcarea demografică este direcționată dinspre fostele orașe spre satele daco-romane. În general, populația și-a păstrat vechile forme de locuire rurală din perioada anterioară, case de lemn, bordeie, gropi de provizii. Așezările autohtone se întâlnesc în locuri retrase, dar și pe trasee de circulație a oamenilor și bunurilor (mărfurilor), pe văile râurilor, pe dealuri și platouri. Aceste așezări se află peste tot acolo unde erau pământuri bune pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai ales în zonele de podiș și de câmpie, în cea mai mare parte împădurite. Satele cuprindeau între 20-60 de locuitori, fiind de mărimi diferite. Așezările erau situate în preajma unor surse de apă: râuri, lacuri, izvoare. Locuințele au forma unor bordeie în pământ sau la suprafață, construite din lemn și piatră, cu o singură încăpere de 10-12 m2, cu vatră de foc. S-au descoperit ateliere meșteșugărești pentru prelucrarea fierului, pentru confecționarea de unelte, îmbrăcăminte, piei și podoabe, cuptoare pentru olărit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este dată de întinsa așezare de la Morești (Tg. Mureș), pe valea Mureșului. Așezarea datează din perioada premergătoare și își continuă existența în secolul al VI-lea, când se așează gepizii. Diferențierea locuitorilor sub aspect economic și social este mică locuințele (bordeie) sunt sărăcăcioase, cu obiecte simple și ateliere de țesut în multe locuințe. Așezarea nu era fortificată în secolul al VI-lea, ci ulterior, fiind întărită cu șanțuri și valuri de pământ, iar locuitorii erau agricultori și crescători de vite. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
așezările dispersate pe o lungime mare; 2. al doilea tip, așezările adunate pe o suprafață restrânsă. Cele mai frecvente sunt locuințele adâncite în pământ -bordeielecu dimensiuni mari (suprafața) de 3,20/3,50 sau mici de 3,2/2,5. Bordeiele, locuințele predominante ale vremii, erau prevăzute cu un cuptor (vatră), aflat în partea din spate a locuinței, iar intrarea era situată spre răsărit pentru a asigura lumina. Locuințele de suprafață, mai puține, au aceleași caracteristici ca și bordeiele, fiind construite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
2,5. Bordeiele, locuințele predominante ale vremii, erau prevăzute cu un cuptor (vatră), aflat în partea din spate a locuinței, iar intrarea era situată spre răsărit pentru a asigura lumina. Locuințele de suprafață, mai puține, au aceleași caracteristici ca și bordeiele, fiind construite pe o temelie de 0,50 m în pământ, precum la Dodești (jud. Vaslui), unde predominau locuințele de suprafață, dar numărul lor e mai redus față de bordeie. Locuințe, precum cea de la Udești (jud. Suceava), care data din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lumina. Locuințele de suprafață, mai puține, au aceleași caracteristici ca și bordeiele, fiind construite pe o temelie de 0,50 m în pământ, precum la Dodești (jud. Vaslui), unde predominau locuințele de suprafață, dar numărul lor e mai redus față de bordeie. Locuințe, precum cea de la Udești (jud. Suceava), care data din secolul al VII-lea, au inventar bogat: cuptoare de tradiție daco-romană, ceramică, unelte din metal, obiecte de podoabă. Locuințele de suprafață mai numeroase s-au aflat în așezările de la Spinoasa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au integrat rapid în sânul comunităților romanice, astfel că, pe la mijlocul secolului al VII-lea, nu pot fi ușor separate de elementele specifice ale civilizației autohtone. Vestigiile slave pun în evidență tipul de locuință folosit de ei sub formă de bordeie parțial adâncite în pământ sau construite la suprafață sub formă de colibe. Locuințele slave erau simple, destinate unei folosiri de scurtă durată. În interiorul lor au fost descoperite fragmente ceramice, unelte și piese vestimentare și de podoabă. Uneltele sunt, în general
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Prahova), pe linia Dunării, în Muntenia, apoi la Mircea Vodă (Constanța), Garvăn-Dinogetia, Capidava, Păcuiul lui Soare-pe malul drept, în Dobrogea s-au descoperit fortificații din secolele VIII-XI, având în jur așezări ale unor populații sedentare, cu locuințe de suprafață sau bordeie. Asistăm acum la unificarea unor complexe de așezări în structuri teritoriale mai mari: nucleul (gruparea) de sate din jurul Iașilor s-a extins spre nord-vestul zonei, înglobând teritoriile respective, iar micile grupări de așezări din zona Vaslui au fost înglobate ("înghițite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Spre mijlocul secolului al XIV-lea, numărul așezărilor a crescut la 2500. Satele românești din perioada aceasta sunt tipice pentru așezările de câmpie și regiunea subcarpatică din secolele anterioare. Așezările din Dobrogea, în secolele XIII-XIV, sunt construite atât în pământ (bordeie) cât și la suprafață, conform descoperirilor de la Păcuiul lui Soare, Enisala, Isaccea. Media gospodăriilor unui sat era de 15-20, iar populația Țării Românești (inclusiv Dobrogea) era, în secolul al XIV-lea, de 200-300.000 locuitori. Ca și în alte regiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se aflau comunicațiile în Principate în acea vreme. Cercetările făcute în anii 1828-1829 consemnează, în unanimitate, că drumurile sunt înguste, unele sunt chiar periculos de străbătut, că sunt pline de gropi, dealuri care cu greu pot fi trecute etc. Dealul Bordei, spre exemplu, la sud de Iași în drum spre Vaslui, era socotit „groaznic”; „o căruță încărcată abia într-un ceas îl poate sui”. Chiar la intrarea în Iași, pe ulița Podul Lung, între bariera Nicolina și Bahlui, erau niște gropi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au furnizat-o satele de birnici, fără plată. Se plătea doar munca la podurile de la care proprietarii luau brudină. Deoarece birnicii erau extrem de împovărați cu îndatoririle de transport, Divanul a fost nevoit - cum s-a întâmplat cu lucrările de la dealul Bordei - să oblige la lucru pe toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie 1831 Divanul comunica isprăvniciei de Fălciu că, pentru lucrările de la drumul Focșani-Sculeni, se vor recruta „numai birnici, și acei ce purta numiri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la apelurile pe care le făcea Paul Kiselev și refuza orice contribuții la efortul obștesc. Schimbările de direcție ale drumurilor moldovenești - conform planurilor făcute de inginerii ruși - trebuiau să fie acceptate de către proprietarii moșiilor pe care ele treceau. Îndreptarea drumului Bordei s-a aprobat numai după ce s-a constatat că „nu poate aduce vreo supărare proprietarilor de moșii”. Adeseori însă consimțământul marilor proprietari se căpăta numai după foarte multe intervenții. O piedică în desfășurarea lucrărilor a constituit-o refuzul boierilor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o distanță de 16 stânjeni. Lucrările au început cu drumul Sculeni-Iași-Focșani, ale cărui reparații sumare au luat sfârșit la 14 martie 1829. Ele au fost însă nesatisfăcătoare și au fost reluate imediat. Cele mai mari eforturi le-a cerut dealul Bordei, de la sud de Iași, care continua să aducă „prăpădenie”. La 26 martie 1829, a fost însărcinat cu „întocmirea” drumului Bordei polcovnicul Adamov. Planul lui prevedea ocolirea dealului. În ianuarie 1833, lucrările se reiau. Proiectul întocmit de Singurov, care trasa un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]