10,836 matches
-
Comercial „Gh. Chițu” din Craiova (1943-1951), va fi doi ani secretar de școală în comuna natală (1951-1952), după care intră la Școala Militară de Intendență și Finanțe din Craiova, absolvită în 1955. Va fi repartizat la Cluj ca ofițer la Brigada de Artilerie Antiaeriană (1955-1961), apoi se transferă la Întreprinderea de Construcții Căi Ferate (1961-1964). În 1965 se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, susținându-și licența în 1970. Din 1968 intrase în redacția ziarului județean „Făclia”, de unde va
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
Slavu, dar de condiție socială diferită și purtătoare a unui mesaj conjunctural, propriu anilor ’50 ai secolului al XX-lea, Mirona Runcu studiază la Paris, unde se împrietenește cu tineri antifasciști, unii de naționalitate română, care se vor înrola în brigăzile internaționale republicane din Spania. Are o idilă cu unul din ei, față de altul nutrește o deosebită admirație, petrece, la întoarcerea în țară, trei zile la Viena, fiind martoră la persecuțiile rasiale declanșate după includerea Austriei în Germania nazistă. Repatriată, ruptă
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
7 februarie 1887...”.</ref></footnote>. La Începutul anului 1888 oficialii români și-au exprimat dorința de a ajunge la o Înțelegere clar definită cu aliații În privința desfășurării propriilor trupe (organizate În patru corpuri armată, echivalentul a opt divizii, ori 17 brigăzi, din care 32 de regimente de dorobanți și 12 regimente de călărași <ref id="17">17 BNR, fond Kogălniceanu, dosar 759, „Reprezentațiune grafică a Comandamentelor Armatei - 1888”. </ref>). Fostul Ministru de Externe, D. A. Sturdza, a fost expediat la Viena și
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
1887, p. 75-76.</ref> </footnote>. Insuccesele armatei ruse În fața Plevnei au determinat Marele Cartier General Imperial să solicite concursul trupelor române, pentru a prelua prizonierii turci de la Nicopole și a ocupa respectiva fortăreață. Comandantul Diviziei a IV-a, generalul de brigadă George Manu primise instrucțiuni ca orice sprijin acordat trupelor ruse dincolo de Dunăre să nu aibă loc decât cu autorizarea prealabilă a Domnitorului României <ref id="62">62 Ibidem, p. 179. </ref>. Carol I nu s a grăbit să dea curs
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
să nu mor și eu -, am plecat de la Panciu; am fugit la Nicorești. Aci m-am băgat slugă la o cucoană, care avea o vie. Îi păzeam vacile prin vie. Tot la propietăreasă (în 1917) sta și un general de brigadă, artilerist - Gheorghiu mi se pare că îl chema -, care avea obiceiul ca din când în când să se plimbe prin vie. Într-o bună zi, pe când eu păzeam vaca, iar el se plimba astfel, mi-am luat inima în dinți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi demonstrativ, reducând încă o dată victima la condiția de rebut al societății etc. După anchetă și condamnare, prudenți totuși, foștii torționari și-au prevenit victimele „să aibă fermoar la gură”. Tortura fizică Interogatoriile (precum și procesul) au fost instrumentate de o brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost maltratați și de agenți locali, ei au fost bătuți mai ales de agenți veniți din Capitală: probabil că scopul era ca anchetatorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
plus. Am aflat mult mai târziu de ce am mai făcut un an... La Canal am avut parte numai de necazuri. Acolo erau mulți studenți și printre ei mulți reeducați și torționari de temut. Am fost mereu pedepsit și mutat în brigăzile care executau muncile cele mai grele și am avut ghinionul să fiu repartizat și în brigăzile conduse de studenți-torționari, ce m-au terorizat cumplit. Eram supravegheat mereu, nici un coleg nu avea voie să vorbească cu mine, în baraca în care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
parte numai de necazuri. Acolo erau mulți studenți și printre ei mulți reeducați și torționari de temut. Am fost mereu pedepsit și mutat în brigăzile care executau muncile cele mai grele și am avut ghinionul să fiu repartizat și în brigăzile conduse de studenți-torționari, ce m-au terorizat cumplit. Eram supravegheat mereu, nici un coleg nu avea voie să vorbească cu mine, în baraca în care locuiam eram separat de ceilalți, iar pe șantier lucram de unul singur și norma era foarte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ilarie Voronca sau B. Fundoianu, ele evocă o apartenență și un stil. Ca poet în limba română, P. putea să urmeze în anii ’50 două căi. Prima ar fi fost a poeziei similifolclorice pe care o practicau confrații săi din brigăzile agitatorice, dând tonul în literatura proletcultistă a românilor din Iugoslavia. A doua cale era dialogul cu poezia din România. Modelele din țară erau însă și mai dezamăgitoare în anii 1948-1949, când începea ofensiva versificării lozincard- agitatorice pe care o propuneau
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
ș.a. Poetul se socotește „slobod” să cânte, și în cântecul lui abundă locurile comune ale liricii epocii: 23 August, armata clasei muncitoare, Grivița ’33, cu deosebire „era roșie a comunismului”, „era incandescenței”. O poezie lozincardă, grandilocventă, scrisă mai toată pentru brigăzile artistice de agitație. Ceva mai mult firesc aduce M. în versurile pentru copii din cărțile Niculae clop de paie (1957), A venit un cocostârc (1964), Nelu Mititelu (1973) ș.a. SCRIERI: Puiul de moț, București, 1954; Coboară munții, București, 1955; La
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
Dumitriu, Dan Deșliu, Aurel Baranga, Traian Șelmaru, (cronica teatrală), Veronica Porumbacu și alți câțiva. Iată, de pildă, ce conținea primul Supliment de Duminică 9 (dedicat, se-nțelege, planului economic al anului): Maria Banuș (Planul, scriitorii și o istorioară), Sergiu Fărcășan (Brigada cântă pe mai multe voci) și o epistolă a lui Eusebiu Camilar. Acesta trimite Scânteii o scrisoare de la Cumpătul-Sinaia pe care ziarul o publică, făcând dovada elocventă a punerii În practică a bugetului cultural cu rezultate și atașament pe măsură
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
campaniile partidului, În bătălia revoluției culturale. Ele au Îmbrățișat aproape toate temele construcției socialiste, au cuprins problemele și momentele importante ale acestui furtunos proces revoluționar, bătălia producției, Întrecerile și cursa glorioasă a normelor, lupta de clasă și problemele colectivizării, munca brigăzilor de tineret, campania de alfabetizare, birocrația, problema vigilenței și a naționalismului, recent superstițiile etc.etc. Cantitatea periodică a nuvelelor noastre s-a Înmulțit Întrucâtva, ele au Început să pătrundă tot mai adânc În masele cititoare, ducând acolo imaginea muncii socialiste din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceleași procedee? Sunt multe cozi de topor strecurate printre muncitori În fabrici și uzine? Sunt mulți eroi care-și migălesc ambițios inovația care va Îmbogăți roadele muncii și conștiințele noi? Sunt mulți brigadieri care se reabilitează și sunt citați pe brigadă? Sunt nenumărate teme pe care le-am citit În ziar? Iată, credem noi, nu păcatele, ci meritele principale ale nuvelelor noastre. Iată imaginea - e drept, Încă nu deplină și În cele mai desăvârșite culori - a unei societăți noi, În care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ortacii mei ori Satul meu și Stalin de Tiberiu Utan, precum și alte poezii din revista noastră, care Înfățișează În diverse moduri unele sau altele din trăsăturile caracteristice ale oamenilor noi din republica noastră. Pe drept cuvânt a fost apreciată poezia Brigada grădiniței de Maria Găitan (Viața românească, nr. 7, 1950). (Ă). Alături de imaginile epice ale unor eroi ca Lazăr de la Rusca, Barta Iosif, și Tovarășul Matei, poate fi așezată imaginea lirică a unui comunist din ilegalitate, creat de Nina Cassian, căruia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceștia cum pleacă, mai Însuflețiți În muncă. Mai târziu simțim cu câtă dragoste privește Mitică Rusu escavatoarele sovietice. Chirsan, zidarul, Învață să lucreze după metoda lui Orlov. După ce citește Așa s-a călit oțelul, Bănică pornește cu entuziasm la organizarea brigăzilor de tineret. Lui Pangrati, marele savant sovietic Serafimov, cu care lucrează, Îi comunică flacăra celei mai Înaintate științe din lume, Îl ajută să-și biruie șovăielile și drama personală, ca până la urmă să pășească În primele rânduri ale constructorilor Canalului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ascunde repulsia față de modestia deprimantă a vieții sale. Un astfel de individ nu avea cum să nu fie suspect, și pentru unii, și pentru ceilalți. Refuzul de a-și trăda prietenul - pe Terry Lennox - îi atrage ura căpitanului Gregorius, șeful brigăzii criminale, un polițist dintr-o specie pe cale de dispariție, dar nu moartă încă, genul acela care rezolvă crimele cu ajutorul lămpilor puse în ochi, cu frânghia udă, picioare trase în șale, genunchiul lovind în vintre, pumnul în plexul solar și bastonul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de frontieră, cu pedepse de până la 12 ani, și deținuții cu pedepse de până la 10 ani, pentru infracțiuni politice (majoritatea încadrați în celebrul articol 209 din Codul Penal, referitor la uneltire contra orânduirii sociale). Munca era împărțită pe sectoare alocate brigăzilor, constituite din aproximativ 50 de deținuți și escortate de câte 8-10 soldați și un milițian. La Poarta Albă se muncea cu roaba, deținuții având de îndeplinit o normă de 3 m3 de pământ excavat, apoi transportul cu roaba la 100-150
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Nichifor Vereșmorteanu ori Octavian Potra. Toți aceștia țineau legătura cu Octav Botez, care era ajutor de brigadier 1. Maximilian Sobolveschi a fost transferat de la Brașov la Canal pe 21 februarie 1951 și a fost repartizat împreună cu Prisăcaru la Peninsula, în brigada 21, unde i-a reîntâlnit pe Leonard Gebac, Constantin Sofronie, Ion Bogdănescu, Coriolan Gherman, Gheorghe Roșca și Gheorghe Oprea. În schimb, Prisăcaru a fost repartizat la brigada 26, unde i-a găsit pe Steier și Fuchs 2. Sobolveschi și-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe 21 februarie 1951 și a fost repartizat împreună cu Prisăcaru la Peninsula, în brigada 21, unde i-a reîntâlnit pe Leonard Gebac, Constantin Sofronie, Ion Bogdănescu, Coriolan Gherman, Gheorghe Roșca și Gheorghe Oprea. În schimb, Prisăcaru a fost repartizat la brigada 26, unde i-a găsit pe Steier și Fuchs 2. Sobolveschi și-a văzut o perioadă de activitatea cu brigada, dar, pe 5 iunie 1951, a fost numit pontator la brigada 23 B, la sugestia lui Bogdănescu, care își asumase
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Leonard Gebac, Constantin Sofronie, Ion Bogdănescu, Coriolan Gherman, Gheorghe Roșca și Gheorghe Oprea. În schimb, Prisăcaru a fost repartizat la brigada 26, unde i-a găsit pe Steier și Fuchs 2. Sobolveschi și-a văzut o perioadă de activitatea cu brigada, dar, pe 5 iunie 1951, a fost numit pontator la brigada 23 B, la sugestia lui Bogdănescu, care își asumase rolul de lider al acțiunii la Canal, astfel că a fost nevoit să participe din nou la acțiuni violente. Condițiile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gheorghe Oprea. În schimb, Prisăcaru a fost repartizat la brigada 26, unde i-a găsit pe Steier și Fuchs 2. Sobolveschi și-a văzut o perioadă de activitatea cu brigada, dar, pe 5 iunie 1951, a fost numit pontator la brigada 23 B, la sugestia lui Bogdănescu, care își asumase rolul de lider al acțiunii la Canal, astfel că a fost nevoit să participe din nou la acțiuni violente. Condițiile din brigăzile 13 și 14 încercau să le reproducă pe cele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe 5 iunie 1951, a fost numit pontator la brigada 23 B, la sugestia lui Bogdănescu, care își asumase rolul de lider al acțiunii la Canal, astfel că a fost nevoit să participe din nou la acțiuni violente. Condițiile din brigăzile 13 și 14 încercau să le reproducă pe cele din Pitești, după cum le descrie Sabin Ivan. Petre Paul i-a enumerat restricțiile lui și unui alt coleg, transferați disciplinar la brigada 13: ați fost aduși aici ca pedepsiți și trebuie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să participe din nou la acțiuni violente. Condițiile din brigăzile 13 și 14 încercau să le reproducă pe cele din Pitești, după cum le descrie Sabin Ivan. Petre Paul i-a enumerat restricțiile lui și unui alt coleg, transferați disciplinar la brigada 13: ați fost aduși aici ca pedepsiți și trebuie să vă supuneți ordinelor noastre; nu aveți voie să vorbiți cu nimeni și nici între voi; nu aveți voie să părăsiți baraca; la closetul din spatele barăcii veți merge numai însoțiți de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să vorbiți cu nimeni și nici între voi; nu aveți voie să părăsiți baraca; la closetul din spatele barăcii veți merge numai însoțiți de unul dintre noi; nu aveți drept la scrisoare, pachet și vorbitor; veți face numai voi doi corvezile brigăzii; dacă nu faceți norma, veți primi rația de mâncare redusă etc3. Sunt menționate bătăi cumplite în jurul lui 15 iulie 1951, la care au participat toți brigadierii și pontatorii. După modelul preluat din Pitești, s-a găsit și un pretext pentru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în jurul lui 15 iulie 1951, la care au participat toți brigadierii și pontatorii. După modelul preluat din Pitești, s-a găsit și un pretext pentru începerea bătăii: Pompiliu Lie, care era pontator, ar fi fost lovit de un deținut de la brigada 18; Lie și Bogdănescu au reclamat comandantului lovitura, dar și faptul că deținuții sunt recalcitranți și nu muncesc, indicând câteva nume și obținând permisiunea de a-i bate mai tare. Cei de pe listă, în jur de cincisprezece oameni, au fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]