2,202 matches
-
de la definiția metaforei la structura scheletului uman, nu puteai decât să-ți imaginezi cele mai delicioase porcării. De fapt, ca orice puști timid, nu credeam în dragoste și mă așteptam la ce putea fi mai rău. Fusesem învățat că singura brumă de erotism pe care aș fi putut s-o încerc (sau, cine știe, să-mi înflorească pe parcurs, ca o erupție primăvăratică de coșuri) trebuia dedicată Partidului, cu abnegație și fidelitate. Dacă aveam de gând să ating fuste și chiloței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Restriști, Desfrunziri, Toamnă târzie, Parcuri vechi, Despărțiri, Încă o toamnă etc. Dacă poemul de debut (nereluat în volum) putea trimite la tablourile de puternică plasticitate din provincia stagnantă a lui B. Fundoianu („Ferestrele cernite și streșinile roase / prin care curge brumă tăcerea nopții joase / (ca un tavan sub care privirea ți-o apleci) / și ulițele strâmbe ca niște brațe rupte...”), celelalte texte țin de universul reveriei sentimentale, într-un decor citadin modelat în câteva toposuri simboliste, receptate fie din sursă directă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
haosmică" vizează năruirea centrelor rivale Statelor Unite. A. Sokal vorbea de un globalism europofob, controlat de "jandarmul planetar"198. Christophor Norris, într-un studiu din 1991 (Ce nu e în ordine cu postmodernismul?), constata că, intrat în politică, postmodernismul își pierde bruma de predispoziție ludică și amenință să fie "o adevărată catastrofă", căci deformează, în primul rând, generațiile tinere 199, ceea ce confirmă constatările lui Alain Finkielkraut produse ceva mai devreme. Dacă acestea sunt simptome de postmodernitate, România se poate lăuda că se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
evenimente culturale, literare și didactice curente ș.a. Alți colaboratori: Dimitrie Costea, Dan Hatmanu, Ionel Oancea, Alexandru Radu, Leonida Maniu, Maria Platon, Gheorghe Macarie, Ștefan S. Gorovei, Virgil Cuțitaru și, la rubrica de umor, Margareta Faifer, George Petrone, Constantin Iurașcu, Aurel Brumă. A. St.
VIAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290543_a_291872]
-
mai aproape de sufletele celor de astăzi, de a o scoate, pentru o clipă, din uitarea care le Învăluie pe toate. Mă Îndrăgostisem (ca toți istoricii, cred) de subiectul meu și Încercam să pun, În cercetarea pe care o Întreprindeam, pe lângă bruma de „știință” de care eram capabil, și un strop de suflet, de Înțelegere și de căldură umană. Desigur, pentru orice istoric, sentimentele de simpatie față de subiectul pe care Îl tratează nu se pot manifesta decât prin căutarea adevărului și prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mănânce pâinea) cu mâncarea, iar eroul se răzbună pe el că a lăsat vrăbiile să-i mănânce grâul cu spicele de aur. La vremea prânzului, oprindu-se Într-o altă grădină de aur, Îl zgâlțâie și pe Brumarul-cel Mare (stăpânul brumei promoroacă, viscol și spulber), pentru că i-a Înghețat Într-o noapte hrișca În pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul cel cu cap de fier să-i aducă mâncarea; l a luat la bătaie și pe acesta din cauza mânzului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a Moldovei, bordeiele presărate ici și colo în zări, pe sub păduri, locuințe sezoniere pentru munteni, care știu să-și facă altfel fânul și să-l așeze pe Cel care vine în zona de munte spre toamnă, după ce au dat primele brume și cerul rămâne senin săptămâni la rând, când la șes este ceață și totul este calcinat de căldura verii trecute, are surpriza să dea peste pajiști verzi, un Pădurile de pe dealurile care n-au apucat a se face munți falnici
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fost vânt mare, iar în 27 și 28 mai a plouat neîntrerupt și a fost puhoi. Luna iunie a început cu ploaie și frig, în noaptea de 2 spre 3 iunie a nins, pe 4 și 5 iunie a fost brumă, pe 6 iunie a plouat și a fost frig până pe 12 iunie. În iulie a plouat de la 1-11 iulie, a rupt pământuri, au fost pagube mari, au fost sparte patru case din jos de moara lui Cotlarciuc, zil la puieni
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
plouat de la 1-11 iulie, a rupt pământuri, au fost pagube mari, au fost sparte patru case din jos de moara lui Cotlarciuc, zil la puieni ... 1933 - în luna septembrie au fost ploi reci, în 3 septembrie, duminică noaptea a fost brumă, apoi în 7 și 8 septembrie a fost brumă groasă, pe 11,14 și 16 a fost brumă și frig, pe Rarău și Giumalău a nins, în 18 și 19 ziua a nins și a fost frig; în 27 spre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pagube mari, au fost sparte patru case din jos de moara lui Cotlarciuc, zil la puieni ... 1933 - în luna septembrie au fost ploi reci, în 3 septembrie, duminică noaptea a fost brumă, apoi în 7 și 8 septembrie a fost brumă groasă, pe 11,14 și 16 a fost brumă și frig, pe Rarău și Giumalău a nins, în 18 și 19 ziua a nins și a fost frig; în 27 spre 28 septembrie a fost cea mai mare brumă; 1933
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de moara lui Cotlarciuc, zil la puieni ... 1933 - în luna septembrie au fost ploi reci, în 3 septembrie, duminică noaptea a fost brumă, apoi în 7 și 8 septembrie a fost brumă groasă, pe 11,14 și 16 a fost brumă și frig, pe Rarău și Giumalău a nins, în 18 și 19 ziua a nins și a fost frig; în 27 spre 28 septembrie a fost cea mai mare brumă; 1933 - după zilele frumoase din luna noiembrie (20,21 și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fost brumă groasă, pe 11,14 și 16 a fost brumă și frig, pe Rarău și Giumalău a nins, în 18 și 19 ziua a nins și a fost frig; în 27 spre 28 septembrie a fost cea mai mare brumă; 1933 - după zilele frumoase din luna noiembrie (20,21 și 22) a fost ger, în 28 a nins toată ziua, zăpada a fost de 40 cm, spre 30 noiembrie și toată ziua a fost ger groaznic până pe 25 decembrie; 1933
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
moment în care vaporii de apă din aerul atmosferic, condensează pe vas; suflarea aerului spre un geam al camerei (când afară e frig), spre ochelari sau o oglindă. În natură, condensarea are loc în diverse situații, pe suprafața terestră (roua, bruma, chiciura) și în atmosferă (ceața, norii). Solidificarea este trecerea unei substanțe din stare lichidă în stare solidă, ea are loc prin micșorarea volumului, excepție făcând apa, fonta etc. Topirea este trecerea unei substanțe din stare solidă în stare lichidă. Temperatura
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
aer, ating corpurile reci de pe suprafața terestră, condensându-se și formând picături mici de apă , ce se evaporă la încălzirea aerului. Lucian Blaga “Zorile” Gheorghe Asachi “Picătura și râul” În nopți senine și reci de primăvară sau toamnă, se depune bruma. În aceste nopți, corpurile de pe pământ se răcesc foarte mult și vaporii de apă ce vin în contact cu ele se condensează, iar picăturile fine de apă îngheață formând un strat de pulbere albă, strălucitoare. Bruma este dăunătoare vegetației (legume
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
sau toamnă, se depune bruma. În aceste nopți, corpurile de pe pământ se răcesc foarte mult și vaporii de apă ce vin în contact cu ele se condensează, iar picăturile fine de apă îngheață formând un strat de pulbere albă, strălucitoare. Bruma este dăunătoare vegetației (legume, vii, pomi), primăvara distrugând florile și toamna roadele, oamenii apărându-se de aceasta prin focuri mocnite, a căror fum cald împiedică depunerea brumei. Chiciura sau promoroaca este depunerea pe suprafața terestră a cristalelor de gheață. Ceața
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
iar picăturile fine de apă îngheață formând un strat de pulbere albă, strălucitoare. Bruma este dăunătoare vegetației (legume, vii, pomi), primăvara distrugând florile și toamna roadele, oamenii apărându-se de aceasta prin focuri mocnite, a căror fum cald împiedică depunerea brumei. Chiciura sau promoroaca este depunerea pe suprafața terestră a cristalelor de gheață. Ceața (condensare în atmosferă)se formează atunci când norii sunt prea aproape de sol, în diminețile răcoroase. Mihai Eminescu “Crăiasa din povești” Mihail Sadoveanu “Înșelări” Pământul primește lumina de la Soare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
puțin acidă și am argumentat că, prin includerea amintirilor în multe dintre scrierile mele, le-am asigurat perpetuarea peste veacuri. Primăvară Primăvara venea șchiopătând țopăit Ca un iepure de alice lovit Și când o credeam definitiv instalată, Ne trata cu brume, ploi reci și cu zloată. Primăvara, cu șovăielile și capriciile ei, venea și, odată cu ea, se apropia sărbătoarea Paștelui. Pentru noi, copiii, Paștele nu avea înțelesuri creștinești prea clare dar îl așteptam cu nerăbdare pentru că venea cu bucurii: cu o
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
doam ← → loa-nă moa → re nă co → le toam ← → moară 114. Citiți întrebările și scrieți răspunsurile: În ce prepară mama ciorba? Unde se macină boabele de porumb? Când este întuneric? Cum este perna? Cine cântă „Oac!Oac!”? În care anotimp cade brumă? Pe unde intrăm în curte? 115. Citiți cuvintele, apoi despărțiți-le în silabe: jar, jir, etaj, ruj, bandaj, viraj, joi, prilej, modelaj, birjă, birjar, lenjerie, mijloc, plajă, stejar, baraj, cârjă, pijama, marcaj, bujor, păianjen, cojocar, curaj, bijuterie, înconjurat, rotunjit. 116
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
ca urmare a stagnării aerului rece în zona depresiunii de contact (Gh. Slavic, 1977). 3. FENOMENE ATMOSFERICE DEOSEBITE Aceste fenomene se caracterizează prin discontinuitate în timp și prin repartiție neuniformă în spațiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în zona bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, grindina cade în 1-2 zile pe lună
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zile în noiembrie 1958 și 1959, 16 zile în decembrie 1959 și 14 zile în ianuarie și în martie 1965 . Anual numărul zilelor cu ceață are valori de 59 zile în 1968, 58 zile în 1965 (Stația meteorologică Cotnari, 1998).Bruma, fenomen specific sezonului de toamnă și primăvară, se remarcă prin efectele negative exercitate asupra vegetației. Bruma de toamnă se produce mai timpuriu în această zonă, de obicei în ultima decadă a lunii septembrie sau în prima decadă a lunii octombrie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și în martie 1965 . Anual numărul zilelor cu ceață are valori de 59 zile în 1968, 58 zile în 1965 (Stația meteorologică Cotnari, 1998).Bruma, fenomen specific sezonului de toamnă și primăvară, se remarcă prin efectele negative exercitate asupra vegetației. Bruma de toamnă se produce mai timpuriu în această zonă, de obicei în ultima decadă a lunii septembrie sau în prima decadă a lunii octombrie. Bruma de primăvară se poate prelungi până spre sfârșitul lunii aprilie. În medie, numărul zilelor cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fenomen specific sezonului de toamnă și primăvară, se remarcă prin efectele negative exercitate asupra vegetației. Bruma de toamnă se produce mai timpuriu în această zonă, de obicei în ultima decadă a lunii septembrie sau în prima decadă a lunii octombrie. Bruma de primăvară se poate prelungi până spre sfârșitul lunii aprilie. În medie, numărul zilelor cu brumă, în timp de un an, atinge la Cotnari 6 zile (1966). În concluzie, teritoriul situat pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de toamnă se produce mai timpuriu în această zonă, de obicei în ultima decadă a lunii septembrie sau în prima decadă a lunii octombrie. Bruma de primăvară se poate prelungi până spre sfârșitul lunii aprilie. În medie, numărul zilelor cu brumă, în timp de un an, atinge la Cotnari 6 zile (1966). În concluzie, teritoriul situat pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de Cotnari, are o climă temperat continentală, cu nuanțe proprii, determinate de așezarea acestei unități în partea de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu riscurile și hazardele naturale a județului Suceava”, Universitatea „Ștefan cel Mare ,, Suceava. Bucur N., Barbu N. (1954) ,"Compexul de condiții fizicogeografice din Coasta Dealului Mare Hârlău";Probleme de geografie I, București. Budui V. (2001) - „Condiții aerosinoptice de producere a brumelor timpurii de toamnă în Moldova”, Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, secțiunea Geografie, anul X,Suceava. Budui V. (2001) - „Condiții aerosinoptice de producere a brumelor timpurii de toamnă în Moldova”, Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, secțiunea Geografie, anul X
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare Hârlău";Probleme de geografie I, București. Budui V. (2001) - „Condiții aerosinoptice de producere a brumelor timpurii de toamnă în Moldova”, Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, secțiunea Geografie, anul X,Suceava. Budui V. (2001) - „Condiții aerosinoptice de producere a brumelor timpurii de toamnă în Moldova”, Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, secțiunea Geografie, anul X, Suceava. Burduja C., Toma C., Lazăr M. (1963) "Materiale pentru flora zonei Cotnari și împrejurimi", în "Studii și cercetări de Biologie"; Iași, XIV-1. Burduja C.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]