2,036 matches
-
la nivelul liric al motivului (solitudinea bătrâneții). Simțind parcă pericolul autopastișei, A. inaugurează prin Sertarul cu medalii (1980) un roman de familie (cu note autobiografice), unde accentului psihologizant i se adaugă respirația epică a dimensiunii istorice. Este vorba de familia bucovineană de la finele veacului XIX și începutul de secol XX. La un prim nivel de lectură, cartea este o nouă sumă de psihologii individuale, însă în profunzime ea este o reconstituire de destin colectiv. SCRIERI: Racul, București, 1970; Veghea bătrânei doamne
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
113 Metodă nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară, Tipografia H. Goldner, Iași, 1868. 114 Samuil Andrievici, Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, Buda, 1863. 115 O analiză a reprezentărilor realității vehiculate de manualele bucovinene, care situează Lepturariul lui Pumnul într-un context didactic regional se găsește la Petrea Lindenbauer, "Discursive practice in Bukovina textbooks: Aspects of hegemony and subordination", în Rosita Rindler Schjerve (ed.), Diglossia and Power. Language Policies and Practice in the 19th
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
număr de ferestre. „Îndărăt la bordeiul de lut!" - își intitula Cezar Petrescu cursivul publicat cu acest titlu în ziarul „Curentul" din 8 februarie 1932 în care relata: „Ne-am pomenit mai deunăzi la redacție cu doi țărani dintr-un sat bucovinean, care pe lângă alte necazuri de la dânșii de-acasă ne mai împărtășeau și o nedumerire, cerându-ne o dezlegare. Iar dezlegarea n-am putut-o da, fiindcă era, întradevăr, dincolo de înțelegerea noastră. Ni se plângeau acești gospodari, dintr-un sat fruntaș
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
masă și găzduire mai la toate încrucișările de drum și despre care, ajutat de Constantin Botez și Adrian Pricop, voi face vorbire în paginile care urmează, sunt argumente tocmai ale ospeției vasluienilor. Dar iată unul venit de la sergent Iosif Irimescu, bucovinean, luat din „Jurnalul de front" al acestuia, publicat în Septentrion nr. 25/2006, foaia Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina: „...Am stat în Negrești o săptămână (în februarie 1944 n.n.), pe urmă am plecat în comuna Valea Rea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Nemoianu se referă, atunci când vorbește despre emigranții de la începutul secolului XX, la cei din provinciile aflate sub stăpânire străină, nu și la cei din România. Oricum, „comportamentul” exilaților din România ocupată de Moscova, care nu erau țărani transilvăneni, bănățeni sau bucovineni, ci oameni educați, care realizau exact situația în care se aflau, nu avea decât întâmplătoare puncte comune cu emigranții de la începutul secolului, care nu știau ce îi aștepta, ce vor face și nici nu intenționau, în cele mai multe cazuri, să rămână
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Iugoslavia. Ea nu a fost îndreptată doar împotriva etnicilor sârbi și germani (p. 109), ci împotriva tuturor celor considerați nesiguri, în contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covârșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți în confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), în noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. Cât despre Ion Marinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
document de la ASRI, fond „D”, dos. 9046, vol. 1, ff. 88-95). Vezi și amintirile lui Vasile Lazăr - care a intermediat `nt`lnirile lui Vladimir Macoveiciuc cu liderul legionar Filon Lauric, `nsoțit de Nistor Chioreanu, precum și schimbul de mesageri `ntre partizanii bucovineni și legionarii din București -, Șase ani `n infern, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, pp. 11-17. Vladimir Macoveiciuc avea să fie ucis pe 8 iulie 1946 la Vicovu de Jos - ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 435; Adrian Brișcă, Radu Ciuceanu, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pasiunea, eforturile unor Petru Comarnescu sau Ionel Jianu, ca să amintesc doar două nume afirmate în perioada interbelică, au avut ca efect cunoașterea într-un anumit timp și spațiu a unor epoci și creatori de prim rang, pictura de pe ziduri monahale bucovinene, creațiile rămase de la Brâncuși, Irimescu sau Țuculescu, viața lui Dan Hăulică poate fi înțeleasă ca o neîntreruptă putere de a dărui celorlalți biblioteca de care au și vor avea nevoie, spre a înțelege valorile literare, muzicale, plastice din veacul anterior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și părăstasul pentru cei trecuți în lumea drepților. Mulțumiri se cuvin și prof. dr. Vasile Schipor, secretarul Centrului Rădăuți al Academiei Române, pentru cele două materiale deosebit de valoroase: “Bibliotecă Centrului Rădăuți pentru studierea problemelor Bucovinei al Academiei Române” și „Muguri, o revistă bucovineana cu tradiție”, care sunt direct legate de liceul nostru, cât și pentru materialele privind datele despre unii profesori. Se mai cuvin depline mulțumiri și prof. Loredana Puiu, pentru documentatul material despre „Rolul Hurmuzăkeștilor în dezvoltarea și propagarea limbii și culturii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
Militar Nr. 30 Vezi Comunicatul pe verso Copie Secret Am onoare a face cunoscut următoarele: Atât Marele Cartier General cât și Comandamentul Armatei 3-a au dat ordine precise arătând modul civilizat cum trebuie să se comporte armata față de populația bucovineană și basarabeană, desrobită. Din numeroasele informațiuni primite însă la acest Comandament rezultă că o parte din trupele intrate pe teritoriul Basarabiei ca eliberatori, comit însă abateri grave, dând astfel impresia că se găsește pe un teritoriu dușman, ocupat. Biroul Statistic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
recent înființate la acea dată, purtând denumirea societății cultural-naționale ,}ara Șipenițului", apar niște ,comentarii lirice la câteva Poeme într-un vers de Ion Pillat", nu sub forma unor ,lungi poeme", ci a unor catrene semnate de Mircea Streinul. Tânărul poet bucovinean, colaborator al multor publicații locale și lider al grupării ,Iconar", alege 7 poeme din volumul lui Ion Pillat, autor prețuit în Bucovina pentru ,tradiționalismul modernist" al creației sale, și le ,comentează", dezvoltându-le în linia propriei sensibilități poetice. Poemul într-
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
va purta dedicația ,lui Mircea Streinul" și va fi dată spre publicare aceleiași reviste ,}ara Șipenițului"(anul II, nr. 1-2/ian.-apr. 1937). Douăsprezece dintre acestea vor deveni punctul de plecare al altor catrene, aparținând tot unui ,iconarist", tânărul poet bucovinean Vasile I. Posteucă. Noile ,comentarii" vor fi publicate de data aceasta în revista ,Iconar" (anul II, nr. 8, 1937). Lalele Oștirea cu turbane stă șiruri în grădină, În lung popas de cântec, sub cer de dimineață Și-n albă bucurie
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
de Istorie, Bra��ov; 16. doamnei Cosereanu V. Valentina, cercetător științific, Memorialul Ipotesti-Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu"; 17. doamnei Crișan Viorica, cercetător științific, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; 18. domnului Cusiac S. Dragoș, muzeograf, Muzeul Tehnicii Populare Bucovinene, Rădăuți; 19. domnului Dascalescu N. Gheorghe, muzeograf, director, Muzeul de Artă "Ion Irimescu", Fălticeni; 20. doamnei Diaconescu Gh. Aurelia, cercetător științific, Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș; 21. doamnei Diaconescu Speranța, muzeograf, Muzeul Municipiului București; 22. domnului Duicu Sebastian, istoric, muzeograf
DECRET nr. 37 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155971_a_157300]
-
Bucovinei, prin secțiile proprii de istorie, literatură, folclor și științele naturii, precum și prin dezvoltarea parteneriatului și colaborării interne și internaționale. ... (2) În realizarea obiectului de activitate prevăzut la alin. (1), Institutul tipărește "Analele Bucovinei" și "Enciclopedia Bucovinei", editează opera scriitorilor bucovineni, alte publicații de profil, organizează manifestări științifice, sesiuni de comunicări, seminarii, conferințe etc., precum și expoziții de carte, periodice, fotografii și documente. ... (3) Activitatea principală a Institutului este "cercetarea și dezvoltarea în științe sociale și umaniste" (cod CAEN 7320). ... Articolul 3
HOTĂRÂRE nr. 102 din 31 ianuarie 2007 privind înfiinţarea Institutului "Editura Bucovina" prin reorganizarea Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185050_a_186379]
-
Taurine "Bruna - Schwyz", Sighetu Marmației, județul Maramureș; 3. Titus Negrutiu - Asociația Crescătorilor de Taurine, județul Bistrița-Năsăud; 4. Dorel Secara - Asociația Fermierilor Crescători de Bovine, județul Cluj; 5. Gheorghe Duță - Asociația Crescătorilor de Taurine, județul Dolj; 6. Ioan Piticari - Uniunea Fermierilor Bucovineni Piatră Șoimului, Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava; 7. Ioan Speianu - Asociația Crescătorilor de Taurine, Brașov, județul Brașov; 8. Moise Otvos - Federația Crescătorilor de Taurine din Transilvania, Bistrița, județul Bistrița-Năsăud; 9. Sever Puțin - Patronatul Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine și Ecvine, Arad
ORDIN nr. 413 din 12 iunie 2006 privind recunoaşterea Consiliului pe produs "Carne de bovine şi produse procesate". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178475_a_179804]
-
1. Mihai Petcu - Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România - Societatea Comercială "Agrozootehnica Pantelimon" - S.A., județul Ilfov; 2. Liviu Peica - Federația Crescătorilor de Taurine Transilvania - Asociația Crescătorilor de Taurine Bistrița-Năsăud; 3. Ion Piticari - Asociația Crescătorilor de Taurine - "Uniunea Fermierilor Bucovineni Piatra Șoimului" Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava; 4. Ovidiu Onișor - Asociația Fermierilor Crescători de Bovine, județul Cluj; 5. Ion Calopăreanu - Asociația Crescătorilor de Taurine, județul Dolj; 6. Elvira Balahur - Asociația "Împreună Sprijinim Producătorii Agricoli", județul Iași; 7. Traian Sălăjeanu - Asociația Generală
ORDIN nr. 1.289 din 15 decembrie 2005 privind recunoaşterea Consiliului pe produs "Lapte şi produse lactate". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173497_a_174826]
-
se petrece și cu fostul sat Ițcani, transformat în cartier al Sucevei după al Doilea Război Mondial. După instaurarea regimului comunist în România, orașul intră într-o perioadă de industrializare masivă. Transformările din perioada comunistă schimbă complet aspectul fostului târg bucovinean. Astfel, centrul localității este sistematizat, în locul multor dintre vechile clădiri, apărând blocuri de locuințe și construcții noi. Începând cu anul 1959, în zona din lunca râului Suceava, între Burdujeni și orașul vechi, sunt deschise câteva dintre marile unități industriale ale
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Suceava: Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, așezată pe un soclu masiv. Monumentul are 23 de metri înălțime, reprezentând cea mai mare lucrare de acest gen din țară. În apropiere sunt localizate Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean (organizat în aer liber) și Cimitirul Pacea. Cartierul Hărbărie este poziționat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire a centrului orașului și a Zamcii către nord-est
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Aici sunt plantate 1.200 de specii de arbori și arbuști ornamentali, care alcătuiesc o zonă botanică alpină întinsă pe 5 hectare. În orașul Storojineț se află mai multe obiective turistice cum ar fi conacul lui Iancu Flondor, om politic bucovinean, conducătorul mișcării de eliberare națională a românilor din Bucovina și președintele Adunării Constituante care a votat la 27 octombrie 1918 Unirea Bucovinei cu România. El a fost înmormântat în cripta familiei de la Storojineț. - originare din Storojineț - care au trăit la
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
pe aceste locuri a unor tăietori de pădure veniți din nordul Bucovinei. Faptul că strămoșii actualilor locuitori ai satului Hândrești provin din nordul Bucovinei si Ardeal este dovedit numeroasele documente din Arhivele Statului. Alături de documentele scrise, numele hândreștenilor dovedesc originile bucovinene ale acestora: Opăriuc, Crișmăruc, Manghiuc, Vasilencu. Satul este înconjurat de păduri de foioase și de pășuni. În prezent, principalele ocupații ale hândreștenilor sunt agricultura, zootehnia și confecționarea de mobilă. Satul numără 1208 locuitori, toți de religie ortodoxă. În septembrie 2012
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
se va mai afla vreodată. Conform datelor arhivate de autoritățile sovietice, 20 de persoane au fost ucise în încercarea de a trece granița, printre care bătrâni, femei și copii. Conform listelor realizate mai târziu, numărul victimelor din doar șase sate bucovinene era de 44 de persoane (17 din Pătrăuții-de-Jos, 12 din Trestiana, 5 din Cupca și 5 din Suceveni, 3 din Pătrăuții-de-Sus, 2 din Oprișeni). Alte estimări ale martorilor locali dau un număr între 200 și peste 2000 de victime, ucise
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
() este un actor român de teatru și film. A jucat dramă, comedie, tragedie, figuri istorice, haiduci. Născut din părinți bucovineni (mama originară din Valea Seacă, tatăl, medic veterinar, originar din Corlata), și-a petrecut copilăria în Corlata, Pojorâta și Cajvana, apoi în Cernăuți și, ulterior, la Cluj, unde a urmat Liceul de băieți nr. 3 (azi, Colegiul Național Emil Racoviță
Florin Piersic () [Corola-website/Science/300147_a_301476]
-
est, zona cea mai îngustă a comunei. Aici, la mijlocul traseului suhărean, Bașeul are o “piață” de adunare a apelor, a majorității afluenților săi de pe arealul comunei. Peisajul zonei de nord te duce cu gândul că te afli în ținutul depresiunilor bucovinene. Aspectul de depresiune este întărit de priveliștile “luate”de pe alte două puncte cu frumoasă vedere: fie de pe fruntea cuestei Coasta Morii de la vest de Smârdan, fie cea de pe Dealul Viei din nordul Plevnei, dar ambele spre aceeași direcție, a Comăneștilor
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
de secure, ba nici de picior omenesc, apoi făcând oarece poiană prin tăierea pădurii spre nutrirea caprelor, s-a format comuna Leș, după numele leșilor, care mai târziu au dispărut, formându-se comuna prin emigrare mai mult de prin sate bucovinene și ardelene, aflând bune mijloace de trai în creșterea vitelor, căci trăiau numai cu lăptării și carne, vânat de soi, ba și bouri (zimbri), pești în abundență (între alții păstrăvi și lipeni mai mulți)." Profesorul Anton Coșbuc, care s-a
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
altul mai trainic din tablă de aluminiu, prelungindu-se elegant printr-o streașină largă, menită să înfrumusețeze dar și să apere zidurile de mânia vremii aspre, specifice acestor locuri. Acoperisul a fost lucrat cu măiestrie de o ceată de meșteri bucovineni conduși de către Viorel Blănar, în vara anului 2006. Costurile au fost suportate de către credincioșii din Dejani, ajutați și de cei aflați peste hotare, neimpunându-se nici o taxă, ci fiecare contribuind pe măsura credinței și a posibilităților bănești. Costul acoperișului turnului
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]