7,134 matches
-
A doua zi, a izbucnit scandalul, însoțit fiind de anchete și amenințări. Neatent, secretarul de redacție nu a observat cumplita eroare. Pe capul bulgarului fusese pusă o pălărie, dar pălăria din mâna lui nu era ștearsă. Pe scurt, șeful statului bulgar avea două pălării, subliniind și mai apăsat atitudinea umilă, de cerșetor. Legenda Cât de importante pot fi explicațiile la o fotografie? Oare imaginea în sine nu e suficientă? Înainte de a răspunde, să ne reamintim că există trei niveluri de lectură
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Cernăuți, Nikolaev, Kirovograd, Caucazul de Nord ș.a. S-a consacrat culegerii textelor de proză populară. Editează prima colecție de folclor, Povești norodnice moldovenești, în 1955. Unele dintre culegerile lui au fost traduse în limbi străine (engleză, franceză, germană, spaniolă, japoneză, bulgară ș.a.). A participat la pregătirea, redactarea și editarea corpusului Creația populară moldovenească (în 16 volume), a seriei de culegeri folclorice pe zone (7 volume). A publicat articole despre preocupările folcloristice ale lui D. Cantemir, I. Neculce, I. Creangă, M. Eminescu
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
acelora. Russo nu a rămas singur pe această poziție. Și surprinzător, dar și semnificativ, peste aproape șase decenii, un cercetător rus îndelung familiarizat cu problemele literaturii slave medievale, D. S. Lihaciov, va vorbi cam în aceiași termeni despre caracteristicile literaturii vechi bulgare. Teoria lui Lihaciov (formulată prin anii ’60 și reluată apoi în câteva rânduri) este mai amplă. Evocând relațiile stabilite între culturile sud-est și est-europene (într-o comunicare ce conta pe tezele „universaliste” ale unei ortodoxii supranaționale) și ajungând la încheierea
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
celorlalte țări slave a fost reprezentată doar de acea parte a culturii ei care fusese supusă bizantinizării: „Nu avem știință ca asupra Rusiei să fi existat vreo înrâurire a elementelor protobulgare sau a celor aparținând culturii populare slavo-bulgare. Repet: cultura bulgară a exercitat o influență și s-a «transplantat» în Rusia doar în acea parte a ei care reprezintă «cultura creștină intermediară».” Cu alte cuvinte, D. S. Lihaciov (precum altădată Demostene Russo) valida integral literaturile slave de sud, pe cea bulgară în
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
acea secțiune a lor ce poate primi calificativul de „redacție a literaturii bizantine”, parte utilă ca vehicul pentru valorile spirituale grecești traduse. Semnificativ este exemplul selectat de Dan Zamfirescu din cuprinsul literaturii noastre (care în destule cazuri a prelucrat scrieri bulgare sau sârbești ce nu au ajuns la slavii de răsărit): cazul Panegiricului lui Constantin cel Mare de Eftimie al Târnovei. Acest text, care nu a interesat în epoca lui Gavriil Uric (prescriitor al celor mai multe compuneri eftimiene), va fi adus în
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
a Mineielor - elaborate, după unii cercetători, la Târnova -, precum și alte texte, modeste în genere sub unghiul valorii literare. Un „zid” - a cărui impenetrabilitate o asigurau rigoarea unei biserici aflate în interminabilele conflicte cu felurite „erezii” locale, țelurile ce animau intelectualitatea bulgară a vremii, necoincidente cu finalitățile unor forme „facile”, soliditatea unor tradiții și, poate, lipsa de interes față de textele vag angajate „ideologic” - dincolo de care au trecut extrem de puține lucruri din înfloritoarea producție literară a „Renașterii Paleologe”, a obturat multe canale de
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
anii 1204 și 1426. Ar trebui adăugată aici foarte diversa literatură religioasă produsă de adepții lui Grigorie Palamas, care, după conciliul din 1351, scriu cu frenezie spre consolidarea și propensiunea mișcării isihaste. Cât și în ce măsură i-a interesat pe cărturarii bulgari, contemporani cu veacurile de înflorire culturală bizantină, producția literară a „Renașterii Paleologe”? Care au fost „genurile” literare care, prin tălmăciri din grecește ori prin eforturi proprii (jalonate de aceleași modele bizantine), au fost selectate spre a crea sistemul ce avea
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
câteva tendințe ce vor avea urmări în modelarea sistemului „genurilor” literare practicate de scriitorii Prerenașterii răsăritene. Sunt destule indiciile care spun că, îndemnați de spiritul laborios al isihaștilor și grupați în centrele culturale de la Paroria, Kelifarevo, Târnovo și Vidin, cărturarii bulgari au desfășurat o activitate literară notabilă. Îndeletnicirea lor de bază o reprezentau mai cu seamă tălmăcirea și copierea de texte bizantine. Continua, deci, activitatea de transferare a unor „bunuri” literare, începută în veacurile precedente, dar care acum era plasată sub
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
această breșă este cu deosebire importantă, pentru că literatura curentului palamit transfera în Balcani un set nou de principii în interpretarea raportului capital dintre om și univers, o atitudine modificată față de exercițiul spiritual și față de imaginea lui „literară”. În rest, scriitorii bulgari s-au oprit asupra unor texte cărora timpul scurs le consacrase însemnătatea și le validase valoarea. Trebuie spus din nou că literatura română veche (și literaturile est-slave) nu au comunicat direct (decât mai târziu și în chip nu foarte semnificativ
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
valoarea. Trebuie spus din nou că literatura română veche (și literaturile est-slave) nu au comunicat direct (decât mai târziu și în chip nu foarte semnificativ) cu literatura bizantină. Pentru epoca începuturilor, drept mijlocitor i-a folosit literatura veche (apoi medio-) bulgară („participările” sârbești au o frecvență mult mai redusă), acea literatură pe care D. S. Lihaciov o numea „filieră” sau „intermediar”. Această „literatură-intermediar” a operat ca un filtru, cu exigențe selectorii proprii, pe seama căruia trebuie așezate, în mare măsură, și configurațiile din
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
obiectivul „de a forma gustul tineretului pentru literatură”, lansându-se apelul către cei „care se simt încă tineri” de a contribui la „ridicarea Bugeacului”. B. publică multă literatură originală, cronici și articole de atitudine critică, publicistică, traduceri din literaturile rusă, bulgară, italiană. Colaboratori permanenți sunt Vladimir Cavarnali, Iacob Slavov, Robert Cahuleanu (cum semnează Andrei Ciurunga), O. Sargețiu, Boris Baidan, Lotis Dolenga, I. Sulacov, Ana Bulgăre. Mai participă Bogdan Istru, G. Meniuc, C. Aldea, G. Tutoveanu, G. Voevidca, Gh. Bujoreanu ș.a. Din
BUGEACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
noapte (1954, Premiul de Stat), stau sub semnul „literaturii noi”, proletcultiste: în spiritul cerințelor ideologice ale momentului, poeziile sale cântă pământul care „e al celor ce-l muncesc”, tractoarele, iarna „când Lenin a murit”, „lumina vremii noi” și „partizanii patriei bulgare”. Versificația abundentă și facilă e de cele mai multe ori doar un pretext pentru lansarea lozincilor la modă: „Și păsările-ntoarse parcă spun/ Că anul holdei noastre va fi bun/ și izbucnind în flori candide merii/ Lansează iar lozinca primăverii:/ - Nici o parcelă
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
București, 1951; Să dăm poporului muncitor produse de bună calitate (în colaborare cu I. Dragomirescu), București, 1951; Constructorii vieții noi (în colaborare cu M. Sadoveanu, Maria Banuș, E. Camilar ș.a.), București, 1951; Cântece de zi și noapte, București, 1954; Itinerar bulgar, București, 1954; Două poeme, București, 1956; Colocviu critic, București, 1957; Dincolo de iarnă, București, 1957; Fluxul memoriei, București, 1957; Călătorii în Europa și Asia, București, 1960; Versuri, București, 1961; Imn către zorii de zi, București, 1962; Poeți și poezie, București, 1963
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
liaison avec la question macédo-roumaine, Iași, 1912; ed. Iași, 1999; Istoria literaturii ruse moderne, Iași, 1921; Curentele literare la români în perioada slavonismului cultural, București, 1928; Individualitatea limbii române și elementele slave vechi, București, 1929; Istoria literaturii și gramatică limbii bulgare vechi, Iași, 1930. Repere bibliografice: I. Bogdan, Lucrările filologice ale d-lor I. Bărbulescu și I. Bianu, CL, 1902, 2; N. Iorga, Un tânăr „învățat român”, CL, 1902, 2; I. Bogdan, Alfabetul chirilic și noile teorii ale d-lui Ilie
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
cea mare, 1951, Îndrăgostiții, 1954, și Oaspeții de la mansardă, 1978, texte lipsite de valoare). A tradus mult din lirica universală: Shakespeare, Pușkin, Pablo Neruda, Robert Browning, Nazim Hikmet ș.a. A participat cu versiuni românești la alcătuirea unor antologii din lirica bulgară, germană, austriacă, latino-americană. Maria Banuș cercetează, cu mai mare îndreptățire, din interior, confuza fiziologie în erupție a fetei ce iese din adolescență și stă, nehotărâtă, temătoare, concupiscentă, la porțile altei vârste. Toate poemele, chiar și cele mai bine plasate în
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Andrițoiu); N. I. Vapțarov, Poeme, București, 1952 (în colaborare cu Vlaicu Bârna și Demostene Botez); Robert Browning, Cântărețul vrăjitor, București, 1953; Antologia poeziei sovietice, București, 1955 (în colaborare); Pablo Neruda, Strugurii și vântul, București, 1956, Poeme noi, București, 1963; Antologia poeziei bulgare, pref. Cicerone Theodorescu, București, 1956 (în colaborare); Antologia poeziei latino-americane, București, 1961 (în colaborare); J. W. Goethe, Poezii și poeme, București, 1964 (în colaborare), Opere. Poezia, București, 1982 (în colaborare); Din poezia de dragoste a lumii, pref. trad., București, 1964
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
1860 compania engleză a construit la Constanța un far pentru orientarea vapoarelor pe timp de noapte. Englezii au construit un cartier nou, astfel că, orașul avea, după 1858, cinci cartiere: englezesc, evreiesc, grecesc, armenesc și turcesc. În Constanța locuiau și bulgari și români 113. Datorită amenajărilor portuare: dane, depozite, șantiere și a unei mai bune aprovizionări cu apă potabilă, care era adusă cu vagoane speciale de la Murfatlar 114, populația Constanței a crescut de la 400 de locuitori, cât avea în 1857, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
populație de 30 000 de locuitori"128. În 1864 un viceconsul italian care își desfășura activitatea în Dobrogea aprecia populația Tulcei la circa 20 000 de locuitori 129. În perioada 1872-1877 la Tulcea s-a produs din inițiativa fruntașului comunității bulgare din oraș, beiul Dumitrache, o boicotare a comunității românești, căreia i-a fost interzis accesul în catedrala ortodoxă "Sf. Nicolae". Acest fapt a fost posibil datorită influenței liderului comunității bulgare pe lângă autoritățile otomane, cu toate că unii lideri ai comunității românești din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1872-1877 la Tulcea s-a produs din inițiativa fruntașului comunității bulgare din oraș, beiul Dumitrache, o boicotare a comunității românești, căreia i-a fost interzis accesul în catedrala ortodoxă "Sf. Nicolae". Acest fapt a fost posibil datorită influenței liderului comunității bulgare pe lângă autoritățile otomane, cu toate că unii lideri ai comunității românești din oraș, precum Costache Boambă și Mihalache Petrescu se bucurau de respectul întregii populații a orașului 130. După războiul din 1877-1878, populația Tulcei era de 17 948 de locuitori, din care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în teritoriile europene ale Imperiului Otoman 150. Începând din 1873 un nou grup de germani se stabilește în Dobrogea, alăturându-se celor veniți între anii 1840-1856151. Poarta a încurajat, după 1830, și așezarea bulgarilor în Dobrogea. Astfel, sunt întemeiate așezări bulgare lângă lagunele din apropierea mării și în apropierea drumului Constanța-Babadag-Isaccea. Un număr important de bulgari se stabilesc în Tulcea 152. Alte grupuri de bulgari sunt formate din ciobanii din Kotel, din munții Balcani, veniți și ei cu turmele în Dobrogea. Aceștia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
balcanice. Ea a asigurat securitatea României în fața amenințărilor permanente ale celor trei imperii limitrofe. Guvernul român dorea obținerea independenței și simpatiza cu lupta pentru libertate a popoarelor din Balcani 178. În aprilie 1876 criza orientală se extinde cuprinzând și teritoriile bulgare. Acest fapt determină desfășurarea de noi consultări între Viena și Petersburg, mediate de către cancelarul german Otto von Bismarck și finalizate prin Memorandum-ul de la Berlin din mai 1876. Acesta solicita suspendarea pentru două luni a ostilităților și măsuri pentru satisfacerea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Acesta solicita suspendarea pentru două luni a ostilităților și măsuri pentru satisfacerea cererilor insurgenților 179.Documentul a fost respins de către Marea Britanie, fapt ce denotă divergențele dintre Marile Puteri europene în chestiunea integrității Imperiului Otoman. România i-a sprijinit pe luptătorii bulgari pentru libertate, permițând antrenarea pe teritoriul său a voluntarilor bulgari. Astfel, la jumătatea lunii mai 1876 aproximativ 300 de voluntari bulgari, organizați pe teritoriul României de către Hristo Botev, s-au îmbarcat la: Giurgiu, Turnu Măgurele, Corabia și Bechet pe vasul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru satisfacerea cererilor insurgenților 179.Documentul a fost respins de către Marea Britanie, fapt ce denotă divergențele dintre Marile Puteri europene în chestiunea integrității Imperiului Otoman. România i-a sprijinit pe luptătorii bulgari pentru libertate, permițând antrenarea pe teritoriul său a voluntarilor bulgari. Astfel, la jumătatea lunii mai 1876 aproximativ 300 de voluntari bulgari, organizați pe teritoriul României de către Hristo Botev, s-au îmbarcat la: Giurgiu, Turnu Măgurele, Corabia și Bechet pe vasul austriac Radetzki. Când vasul a ajuns în apropierea satului Kozlodui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fapt ce denotă divergențele dintre Marile Puteri europene în chestiunea integrității Imperiului Otoman. România i-a sprijinit pe luptătorii bulgari pentru libertate, permițând antrenarea pe teritoriul său a voluntarilor bulgari. Astfel, la jumătatea lunii mai 1876 aproximativ 300 de voluntari bulgari, organizați pe teritoriul României de către Hristo Botev, s-au îmbarcat la: Giurgiu, Turnu Măgurele, Corabia și Bechet pe vasul austriac Radetzki. Când vasul a ajuns în apropierea satului Kozlodui, voluntarii bulgari l-au forțat pe căpitan să se apropie de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la jumătatea lunii mai 1876 aproximativ 300 de voluntari bulgari, organizați pe teritoriul României de către Hristo Botev, s-au îmbarcat la: Giurgiu, Turnu Măgurele, Corabia și Bechet pe vasul austriac Radetzki. Când vasul a ajuns în apropierea satului Kozlodui, voluntarii bulgari l-au forțat pe căpitan să se apropie de malul bulgăresc al Dunării și au debarcat 180. Imperiul Otoman și alte puteri garante au adresat proteste violente României, acuzând-o că a favorizat înarmarea și trecerea peste Dunăre a voluntarilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]