3,155 matches
-
înțelegem domnia sa - la uniunea existentă, o instituție în degradare și grav compromisă de actuala ei conducere. „Inițiativa”, bănuim îndelung gestată, a erupt sub forma unei replici mânioase la refuzul Uniunii Scriitorilor de a accepta amplasarea pe Aleea Clasicilor Români a bustului lui Andrei Pavlovici Lupan, un ideolog versificator-comunist. Mânia lui Ion Druță, care a declanșat, cum se vede, ficțiunile sale creștine, a fost determinată (mai ales!) de faptul că, prin refuzul său, Uniunea Scriitorilor i-a replicat într-un fel lui
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de măceș, să-și mai aerisească mintea.) Să revenim însă la „Uniunea Scriitorilor Creștini” a lui Ion Druță: o idee cel puțin năstrușnică, în opinia mea, dar care se înscrie - în ciuda motivației aberant-ridicole ce a făcut-o cunoscută opiniei publice (bustul „clasicizat” al lui Andrei Lupan) - într-un spectru normal al pluralismului de opinie. Oricine, cu atât mai mult un creator cu bogate viziuni mistice cum este Druță, își poate anunța și promova astăzi nestingherit proiectele de alternativă. Este libertatea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pentru tot ce este românesc, este vehement criticat de Ion Druță, care amenință cu o creștinească scindare a Uniunii Scriitorilor, iar guvernul, altfel debil și jalnic în administrarea țărișoarei, ia o hotărâre prin care sugerează hermeneutic ea e obligatoriu că bustul lui Lupan să fie „clasicizat”. Ce sunt toate acestea? Restaurație, reziduuri ale comunismului, amnezie, sfidare a istoriei, prostie?... Cred că sunt toate la un loc, într-un foarte original și colorat melanj, cum numai aici, la noi, se poate coagula
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
iluzorie cu „europeniștii” și postmoderniștii este miza acestor timpuri, ci oprirea valului restauraționist care ne pune pe cap căciula asiato-comunistă cu clape. Nu poezia fără rimă a unui debutant trebuie să ne provoace supărarea sau chiar furia, ci faptul că bustul lui Andrei Lupan, un ideolog sovietic care a tembelizat generații întregi cu scrierile sale nocive, va înghesui pe Aleea Clasicilor pe Eminescu și Creangă. Ianuarie, 2001 Așa-zisul scandal Eminescu, lansat în mediul cultural românesc în primăvara lui ’98, o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ei ca luna plină, curată ca floarea de cireș și albă ca o albeață prin care numai din când în când străbate, abia văzut, un fel de rumeneală, iar Veta nici că era frumoasă, cam înaltă, ciolănoasă și deșirată cu bustul, cum se zice, scândură cu fața gâlguie, cam gâlfadă și colțurată, cu umerii obrajilor ieșiti și cu fălcile late, cam mustăcioasă, cu vocea cam groasă un fel de stârpitură de băiat. Pe lângă toate acestea o mai chema și Veta. Femeiești
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Voronca), condamna infracțiunea celui care ar fi dezmințit astfel „o revoluție pe care [a] făcut-o cu toate arterele explodînd sîngele”, căutînd - scria ironic Gheorghe Dinu - să se Înscrie membru În societatea producătorilor de mere, cu drept de vot și bust În grădina Ateneului” și tipărindu-și versurile „la o editură ghiftuită și mercenară”. Același tovarăș de grupare recenza și volumul recent apărut, sub titlul, nu mai puțin ironic, „Incantații”. Poeme de Ion Pillat și Ilarie Voronca, plîngîndu-l pe „cavalerul care
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ethos de marmură, impecabil, ca și cum ar fi vorba de un poem de tipul artă pentru artă, în care enunțul, negîndu-și propria situație de enunțare, vrea să arate că nu are nevoie de oameni: Totul trece. Singură Arta robustă Aparține eternității; Bustul Supraviețuiește cetății. [...] Théophile Gautier, "L'Art", apărută în L'Artiste, 1857 În această strofă, enunțarea pare să renunțe la procesul de comunicare între un "eu" și un "tu" prezenți în situația de enunțare. La fel se întîmplă în publicitatea pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Carmona după ideea "Operele de cunoaștere se transformă în pace și libertate" lui Rafael Ramón Lluch. Tablou în acuarelă, Miguel de Unamuno cu pasărelele, realizat de Antonio Soto Carmona. Tabloul se află la Colegio Mayor Miguel de Unamuno din Bilbao. Bustul în bronz al lui Miguel de Unamuno, amplasat la intrarea în Colegio Mayor Miguel de Unamuno din Bilbao. . Notă asupra traducerii Am tradus diminutivul pajarita, cu păsărică, (cu riscul de a se asocia altui sens în limba română). De precizat
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
este publicată Proclamația domnului mareșal Ion Antonescu către țară, nu se mai rezervă o pagină literaturii și artei (ca și în ziua următoare, de altfel), dar se face loc în pagina 2 pentru Ecoul femeii, prezentând în acea zi "gimnastica bustului". Cu o activitate publicistică intensă, Caraion pledează, în termenii avangardei, pentru o literatură sinceră, lipsită de estetizarea gratuită, anticalofilismul devenind în acest caz nu doar o formulă în sine, ci și o modalitate de exaltare a grotescului și a urâtului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
studențești în satul Dodești în anii 1935 -1937 echipelor studențești” (1938), privitor la activitatea desfășurată în satul Dodești, „Satul lui Moș Ion, satul D-lui Victor Ion Popa”, reliefează realizarea unor obiective, cum ar fi: Căminul Cultural, în fața căruia străjuia bustul regelui Carol al II-lea (1930-1940), Dispensarul, Primăria, remiza de mașini și unelte agricole pe locul unde „crește cucuta înaltă de 2 metri, iar noi copii ne jucam pe acolo de-a ascunselea”. Unul dintre clopotele bisericii din sat era
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
fântâni, mașini și unelte agricole, pepenărie, dispensar și baia comunală, obiectiv de mândrie pentru săteni (Ghenuță Coman, “Dodești - după trei ani ...”, republicat în Marin Rotaru, Gheorghe Gherghe, Ghenuță Coman - O viață dedicată arheologiei, Editura „Cutia Pandorei”, Vaslui, 2003, p.21-22). Bustul regelui Carol al II-lea a fost dăruit de Victor Ion Popa. Pentru monument au contribuit instituții locale, precum Episcopia Hușilor (3000 lei), prefectura județului Fălciu (3000 lei) și Camera de Agricultură (1000 lei). Clopotul dăruit de Victor Ion Popa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
și adînci, greridoane sau birouri de scris. De acum înainte intimitatea donină reprezentarea. Este timpul naturilor moarte ale lui d'Oudry a scenelor din viața burgheză realizate de Chardin, a portretelor lui Van Loo, Nattier sau Quentin de la Tour, a busturilor Iii Lemoyne, Pigalle sau Houdon. Această reacție împotriva "gustului ales" explică revenirea în forță a birocului în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Plecat din lalia, unde nu a încetat să se dezvolte, barocul se răspîndește în Tyrol, în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
i s-a încredințat președinția secției locale a Ligii Culturale. Îmbinând bunul gust cu inițiativa, organizează o serie de conferințe, spectacole, concerte, șezători ș.a. Cea mai însemnată biruință a lui ca președinte al Ligii rămâne amplasarea, în decembrie 1930, a bustului lui Eminescu în parcul Arboroasa din fața catedralei cernăuțene. G. desfășoară de timpuriu o activitate publicistică susținută. Articole de critică, istorie literară, literatură comparată, poezii, nuvele, traduceri, studii filosofice și din domeniul pedagogic sunt răspândite cu generozitate în numeroase publicații din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
Cluj, 1929 și a Universității din Iași, În 1938; d) decernarea ordinului ,,Steaua României” În gradul de mare cruce În anul 1937; e) acordarea numelui său la unele străzi din mai multe orașe ale țării, precum și amplasarea a mai multor busturi; f) organizarea mai multor ședințe jubiliare și de comunicari științifice, având ca subiect omul și personalitatea lui Emmanuel de Martonne; g) republicarea În volume a lucrărilor lui Emmanuel de Martonne despre România. 1.1.2. Contribuții românești la cunoașterea Carpaților
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și miniaturi, Dionisie Romano (1806-1873) fondator și președinte de onoare al Bibliotecii Academiei Române; Tilișca - Astron Florian (1805-1887) luptător pașoptist și V. Dobrian, (județul Sibiu) etc. La o mare parte din aceste personalități În semn de adîncă recunoștință leau fost ridicate busturi și statui, depuse plăci comemorative, sau au fost amenajate case memoriale etc. Numărul acestora trece de 26 din care redăm: Săscior (Alba) - monumentul din piatră a lui Sava Henția; Herculane - două statui ale lui Hercule(Caraș Severin), bustul lui Eminescu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fost ridicate busturi și statui, depuse plăci comemorative, sau au fost amenajate case memoriale etc. Numărul acestora trece de 26 din care redăm: Săscior (Alba) - monumentul din piatră a lui Sava Henția; Herculane - două statui ale lui Hercule(Caraș Severin), bustul lui Eminescu și a generalului Vicol; Peștișani - bustul lui Constantin Brîncuși și cel al lui Grigore Preoteasa din Novaci (Gorj); busturile lui Decebal, Traian, Eminescu, Creangă și Tudor Vladimirescu din Baia de Aramă,(Mehedinți), bustul actorului Ion Brezeanu, cele ale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sau au fost amenajate case memoriale etc. Numărul acestora trece de 26 din care redăm: Săscior (Alba) - monumentul din piatră a lui Sava Henția; Herculane - două statui ale lui Hercule(Caraș Severin), bustul lui Eminescu și a generalului Vicol; Peștișani - bustul lui Constantin Brîncuși și cel al lui Grigore Preoteasa din Novaci (Gorj); busturile lui Decebal, Traian, Eminescu, Creangă și Tudor Vladimirescu din Baia de Aramă,(Mehedinți), bustul actorului Ion Brezeanu, cele ale lui Eminescu și Creangă din Sinaia -(Prahova); bustul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care redăm: Săscior (Alba) - monumentul din piatră a lui Sava Henția; Herculane - două statui ale lui Hercule(Caraș Severin), bustul lui Eminescu și a generalului Vicol; Peștișani - bustul lui Constantin Brîncuși și cel al lui Grigore Preoteasa din Novaci (Gorj); busturile lui Decebal, Traian, Eminescu, Creangă și Tudor Vladimirescu din Baia de Aramă,(Mehedinți), bustul actorului Ion Brezeanu, cele ale lui Eminescu și Creangă din Sinaia -(Prahova); bustul lui Gheorghe Lazăr din Avrig și a locotenentului Ioan Petra din Săliște, (Sibiu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ale lui Hercule(Caraș Severin), bustul lui Eminescu și a generalului Vicol; Peștișani - bustul lui Constantin Brîncuși și cel al lui Grigore Preoteasa din Novaci (Gorj); busturile lui Decebal, Traian, Eminescu, Creangă și Tudor Vladimirescu din Baia de Aramă,(Mehedinți), bustul actorului Ion Brezeanu, cele ale lui Eminescu și Creangă din Sinaia -(Prahova); bustul lui Gheorghe Lazăr din Avrig și a locotenentului Ioan Petra din Săliște, (Sibiu) etc. Un rol de maximă importanță În structura resurselor turistice ale Carpaților Meridionali revin
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bustul lui Constantin Brîncuși și cel al lui Grigore Preoteasa din Novaci (Gorj); busturile lui Decebal, Traian, Eminescu, Creangă și Tudor Vladimirescu din Baia de Aramă,(Mehedinți), bustul actorului Ion Brezeanu, cele ale lui Eminescu și Creangă din Sinaia -(Prahova); bustul lui Gheorghe Lazăr din Avrig și a locotenentului Ioan Petra din Săliște, (Sibiu) etc. Un rol de maximă importanță În structura resurselor turistice ale Carpaților Meridionali revin muzeelor, punctelor muzeistice și colecțiile muzeale de diverse tipuri. Această importanță, derivă din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
orășănesc (istorie, etnografie și folclor); - locul nașterii unor personalități ale neamului nostru: Ioan Dragalina, istoricul Patriciu Dragalina, cărturarul C. Diaconovici - Loga, etnograful Romulus Vuia; - m. m. - monumentul generalului Ioan Dragalina (1860 - 1916) conducătorul armatei I române; - casa generalului Ioan Dragalina; - bustul monumental a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică populară - peste 70 de mori de apă cu ciutură și vîltori; - vatra folclorică și etnografică, port popular specific zonei Cernei, realizatori de instrumente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
luna mai la monumentul lui Tudor Valdimirescu: - formație de dansuri laureată, - ansamblul de obiceiuri de nuntă (Însurățita). PEȘTIȘANI. - m. arh.: 6 biserici din lemn În Hobița, Boasca, Boroșteni, Gureni, Pestișani; - m. arh. populară În Pestișani; - casa-muzeu Constantin Brîncuși În Hobița; - bustul lui Constantin Brîncuși În fața liceului cu același nume; - etnografie și folclor: muzeu sătesc - colecție de scoarțe, costume În satul Brădiceni; arhitectură populară: crestături În lemn; - mari culturi de nuci (cea mai mare plantație din Europa) și castani; - m.n. peștera Gura
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
minerale; - mari crescătorii de vaci; - condiții optime pentru sat turistic. BAIA DE ARAMĂ. - m. arh.: biserica din lemn (cartier Tarnița), - m. arh.: biserica adormirii maicii domnului , fostă mănăstire În stil bizantin 1694-1705, cu pictură; - m. arh. populară: case frumoase; - m.m.: bustul memorial a lui Tudor Vladimirescu, - m.m.: obelisc comemorativ Închinat eroilor din 1916-1919 În satul Mărășești; - elemente de port popular; - formație de dansuri laureată; - formație muzicală populară; - centru artizanal; - stațiune balneo-climatericăd de interes local; - hotel turistic Cerna; - punct favorabil de plecare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etc. JUDEȚUL SIBIU AVRIG. - Săpături arheologice (Săcădate); - m. arh.: Biserica ortodoxă Duminica Floriilor (sec.XVIII), valoroasă pentru frescele interioare; - m. arh.: Castelul Bruckenthal (După Palatul Schonbrunn din Viena); - m. arh.: mormîntul lui Gh. Lazăr (1779-1823), Învățat, luminist român; - m. m.: bustul monumental al lui Gh. Lazăr; - m.m.: monumentul lui Gh. Lazăr, sculptat de Cornel Mendrea; - m.m.: placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr; - m.m.: muzeul memorial al lui Gh. Lazăr; - centru etnografic și folcloric: - ateliere de artă populară; - centru artizanal (cojoace), - port
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de elevi Sadu V. - pensiuni turistice : Cerbul Carpatin, Daniel, La Bușteni, Yelow House, Perla Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]