5,886 matches
-
recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât celebra soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
-ți mai amintesc despre cumnatul meu Vântu ce se cam umflă în pene și face pact cu fratele lui, Geru, să-mi acopere legumele cu pulberea argintie a brumei, fiind însoțiți de multe burnițe reci și răutăcioase care-mi alungă cântăreții, iar tu... ții neapărat să intri în castelul meu, ocazie rară ca să-ți spun, BINE AI VENIT!"și cu o grație de zână cuceritoare mi-a făcut semn s-o urmez. Vrăjit de puterea ei de seducție, găsind propunerea măriei Sale
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
recunoștință unanimă a valorii artistei, nimeni alta decât celebra soprană mozardiană, distinsa d-nă FELICIA FILIP, președinta juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” „011, Târgoviște. Melodia „MI-AM PUS BUSUIOC ÎN PĂR” venea ca o-ncununare a două zile rodnice de întrecere dintre cântăreți și creatorii de romanță. Apoi a urmat blestemul sfîșietor al celor care au fost trădați în dragoste, „Cine iubește și lasă”, culminând în final cu ritmatul joc oltenesc „Ciuleandra”, unde măiestria interpretei de geniu,Felicia Filip, cea care o-ntruchipa
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
sufletești în lume, decât salbele mărgăritarelor de cântece și unde sunt adunate cântecele, ca perlele în cochilii scufundate sub ocean, cu mai multă grijă și folos sufletesc, decât în albumele pe care, cu greutate din toate perspectivele, le izbutesc azi cântăreții?! O colecție de cântece însemnează pentru artist ceea ce-i parfumul pentru istoria florilor, bolta curcubeului pentru orizont, frunțile îngândurate, pentru poezie, arcada catedralei pentru linia dintre lumesc și spiritual, perla pentru scoica depusă pe funduri acvatice. Fiecare colecție de cântece
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
catedralei pentru linia dintre lumesc și spiritual, perla pentru scoica depusă pe funduri acvatice. Fiecare colecție de cântece nu duce mai departe în timp numai muzica, ci e zguduită și de rezonanța pe care o lasă în amintire făptuitorii lui, cântărețul și cei cu o contribuție auzibilă sau nu, subsumată actului final al efectului sonor. De puțin timp s-a dat românilor o colecție cu o parte a cântecelor lui Benone Sinulescu, pe care, cine o va avea, va fi un
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
să aducă o pală de răcoare și o gură de mângâiere! Avea să aducă așa de frumosul ei cântec și așa de albaștrii ei ochi! Era să ne omoare cântecele aduse de Axinte, mai înainte, la Zilele orașului pe care, cântăreții aduși de el l-au bronzat de tot. Dar a venit Maria Șalaru, a albit la loc esplanada din fața Casei de cultură, iar cântecele ei m-au făcut să arunc doza de medicamente pentru acea zi, ca să mă mint totuși
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
femeii lui Hugo Și nu știu dacă Cerul mi-a pregătit altare Cum spui,dar cred în tine și-n pașii de tango; Cad peste noi din 'nalturi ca gloanțele,arnice Și scapără cu ochii din verdele de jad Un cântăreț al nopții- despre Zaraza zice, Iar noi ne-aprindem pașii de stelele ce cad Să fie vântul, oare, cel ce-mi răsfiră părul? În mine să danseze țiganca de-altădat' ? Femeia e un înger, bărbatul,...adevărul Șoptești din Hugo iarăși, iar
...ŞI DE TANGOU-N CARE, DOAR ARIPILE BAT! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357335_a_358664]
-
Acasa > Impact > Vocatii > DORIN ANASTASIU. MELODII DE REAUZIT, MELODII NECÂNTATE ÎNCĂ... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă ne uităm cântăreții e un semn că ceasul inimii începe să nu mai bată pentru viață, ci avertizează că timpul e devorat! Aproape că l-am uitat pe Dorin Anastasiu. Cântau în cântecele sale și textul, și melodia... avea o voce care făcea
DORIN ANASTASIU. MELODII DE REAUZIT, MELODII NECÂNTATE ÎNCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357442_a_358771]
-
într-un univers sonor favorabil doar armoniei?! Azi, într-o contaminare anglistică fără limită avem de-a face cu o supraproducție de cântece, fie răcnite, fie sugrumate, fie vorbite, care transmit agitație. Dar, ce ne fac în tot acest timp cântăreții? Plecarea și tăcerea lor, parcă lasă în libertate partea din caracterul românismului care propune o audibilitate a unei muzici secate de izvor. Nu sunt argumente convingătoare pentru a se spune că vreodată viața lui Dorin Anastasiu a fost fruntașă în
DORIN ANASTASIU. MELODII DE REAUZIT, MELODII NECÂNTATE ÎNCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357442_a_358771]
-
a unei muzici secate de izvor. Nu sunt argumente convingătoare pentru a se spune că vreodată viața lui Dorin Anastasiu a fost fruntașă în a beneficia de vreo favoare, de oriunde. Chiar și în timpul lui Ceaușescu, deși a fost un cântăreț care nu putea să displacă nimănui, Dorin Anastasiu a fost nevoit să își îmbunătățească viața cu plusuri de venit, de pe taximetrie, practicată cu șapca trasă pe ochi, spre a nu fi recunoscut, la volanul unui Trabant. Nu poate fi comparație
DORIN ANASTASIU. MELODII DE REAUZIT, MELODII NECÂNTATE ÎNCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357442_a_358771]
-
Centrală Universitară, era mai în buricul târgului și puteam ajunge fără efort la teatre, cinematografe, librării... În plus seara făceam o plimbare prin Cișmigiu în drum spre căminul din Regie. Am cunoscut în perioada studenției multe personalități - scriitori, regizori, actori, cântăreți. Dar acolo, la BCU, am avut privilegiul să fac cunoștință cu cea mai fascinantă persoană din anii aceia de tinerețe - tanti Gabi. Oficial, era administratorul Aulei BCU. Neoficial era o adevarată patroană. Deși nu avea mari posibilități materiale, deși era
TANTI GABI de DAN NOREA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357492_a_358821]
-
mai ales cu violențe verbale. Adesea intervenea Raluca luându-le apărarea. Atunci toate răutățile se vărsau asupra femeii. Viața lui Eminescu nu poate să facă abstracție de înaintașii familiei pe linie maternă și chiar paternă. Bunicul lui din partea tatălui fusese cântăreț de biserică. Ereditatea și mediul sunt cei doi factori care pun bazele dezvoltării unei personalități. La Eminescu ereditatea pe linie maternă a fost cea care i-a trasat personalitatea. El și-a petrecut copilăria pe lângă biserică. Maică-sa, nefiind biserică
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
cerdacuri asemenea cântecelor folk! Frumoșii și frumoasele cu chitări și blugi au răscolit împreună cu Adrian Păunescu țara, de-a lungul și de-a latul, ca păsările libere către toate zările. Un cer cu armonii sonice învelea țara când recitatorii și cântăreții cenaclului „Flacăra” abăteau asupra scenelor impetuoase și grandioase grindini de poeme și melodii. N-a fost niciodată până atunci, și nu se va mai repeta așa un fenomenal spectacol cum a fost cel aprins din flacără spirituală de către romanticul poet
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
prin aglomerație, rupându-se de pământul de sub picioare, sărind ca dropiile în grâne, să ajungă în marile adunări de pe stadioane, la orele de spectacol cosmic, susținut de „Flacăra” în fiecare sfârșit de săptămână, undeva, într-un oraș din țară! Fiecare cântăreț avea o aură fictivă, fiecare era venerat, cu fiecare cântau toți, până târziu în noapte, când somnul nu mai era stăpân decât pe ce nu era însuflețit în localitatea în care veneau craii și crăiesele muzicii folk. Între ei, unul
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
Educație fizică, a primit numele Școala Gimnazială „Vasile Șeicaru”. Pe 14 martie 2010 „Radio România”, i-a acordat „Premiul pentru cel mai bun album folk « În orașul cu floare de tei»”, precum și Premiul „Omul cu chitara”, sau „Cel mai bun cântăreț folk al anului 2009”, premii înmânate pe scena Sălii Radio, de colegii și prietenii săi, Mircea Baniciu și Victor Socaciu; pe 23 martie 2014, la Gala Premiilor Radio Romania, a fost nominalizat la două categorii, și a cucerit „Premiul pentru
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
nu era sărbătoare populară, ca în fața prefecturei, orchestra lui Aurel Iancovici -, să nu urce scările și să execute partiturile pentru echipa de dansuri populare a Primăriei, sau să acompanieze Corul orașului. Ce mai așa intrase în obiceiul Bacăului. Oameni veseli, cântăreți și petrecăreți. Până ce s-a găsit o profesoară de „teatru" toți colegii-mari și chiar din clasele inferioare, urcau și coborau scările Conservatorului. Aurel Iancovici ne examina glasurile, și nu odată ne spunea: „Mă copii, mai bine învățați un instrument”. El
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > " CU BANII CÂȘTIGAȚI DIN CAMPANIA ELECTORALĂ, AȘ FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului Cântărețul Mihai Trăistariu e un norocos. În fiecare an i se ivește ocazia unui turneu de anvergură, în care e solicitat peste puteri. Însă, campaniile electorale rămân, de cele mai multe ori, adevărate maratoane pentru artiști. Evident, doar unii au bucuria sau norocul
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
vânzări, național și internațional iar piesă făcea ravagii în topurile radio internaționale și în cluburile din lume. În acel an, când a venit campania, primarii s-au bătut, efectiv, pentru el ... astfel că, după doar 30 de zile de concerte, cântărețul și-a achiziționat mașină visurilor lui ( un Porsche Boxter ), dar și terenul mult visat, la malul mării, unde va începe curând construcția viitoarei lui case. În 2012 - Mihai Trăistariu are deja semnate contracte pentru 38 de concerte ... iar telefonul încă
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
a fost ales membru în Comitetul Central al Societății "Renașterea". În calitate de președinte al Societății "Ajutorul" a preoților vâlceni, a achiziționat cel mai frumos imobil din centrul orașului Râmnicu Vâlcea, în care și-au stabilit sediul Banca populară a preoților și cântăreților, protoieria, căminul preoțesc, căminul cultural orășenesc și județean și biblioteca acestuia. Inițiativa a fost urmată și de preoții din alte părți, încât în toate capitalele de județ din eparhie s-au înființat societăți cooperatiste preoțești. În iunie 1942, ca președinte
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
părți, încât în toate capitalele de județ din eparhie s-au înființat societăți cooperatiste preoțești. În iunie 1942, ca președinte al preoților vâlceni, împreună cu prietenul său Mihail Roșianu, conducătorul învățătorilor vâlceni, și în unire cu președinții asociaților profesorilor secundari și cântăreților bisericești, a convocat într-o mare adunare pe toți preoții, învățătorii, cântăreții și profesorii secundari din județul Vâlcea, pentru constituirea unei asociații culturale. Au participat la această adunare 760 de persoane. După dezbateri și clarificări, s-a căzut de acord
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
societăți cooperatiste preoțești. În iunie 1942, ca președinte al preoților vâlceni, împreună cu prietenul său Mihail Roșianu, conducătorul învățătorilor vâlceni, și în unire cu președinții asociaților profesorilor secundari și cântăreților bisericești, a convocat într-o mare adunare pe toți preoții, învățătorii, cântăreții și profesorii secundari din județul Vâlcea, pentru constituirea unei asociații culturale. Au participat la această adunare 760 de persoane. După dezbateri și clarificări, s-a căzut de acord să se constituie o cooperativă de librărie, tipografie și editură, cu denumirea
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Românească din Cernăuți, Librăria corpului didactic din Tecuci și Librăria Mitropoliei Moldovei). Din fondurile cooperativei au fost subvenționate cancelariile protopopești, cancelaria Inspectoratului școlar județean, căminul cultural orășnenesc și s-au acordat diferite ajutoare copiilor orfani de preoți, profesori, învățători și cântăreți bisericești. Cooperativa a reprezentat cel mai viu exemplu de afirmare a spiritului de solidaritate a intelectualilor - preoți, profesori și învățători - din satele și orașele județului Vâlcea. În primăvara anului 1943, la cererea Primăriei orășenești, a preluat conducerea căminului cultural "Constantin
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
sute de studenți și studente. O atenție specială s-a acordat elevilor seminarului eparhial, asigurându-li-se hrană și îmbrăcăminte, iar celor săraci li s-au achitat taxele de la bugetul eparhiei. De același tratament s-a bucurat și școala de cântăreți bisericești, unde s-a amenajat și un internat, care lipsea, dotat cu toate cele necesare. Copiii, elevii și studenții Moldovei acelor ani, cărora nu o dată le-a oferit personal hrană și îmbrăcăminte, cărți și rechizite școlare, nu l-au uitat
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
eu bine ... și fata 23, acum. Colegii părinților știu amănunte și mai cumplite ... De la 16 ani fata era molestata/violată de preotul căruia părinții își încredințaseră fiica, “părintele ei duhovnic“! După moartea acestuia, la 45 de ani, fata devenise victima cântărețului bisericesc. Doi adulți, reprezentanți ai unei instituții spre care mergem cu tot sufletul nostru ... să pângărească așa un suflet de copil! Unde erau părinții ei? Erau zi și noapte într-un ISJ, încercând să-i ofere aici, în țară, un
ÎN NOAPTE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358378_a_359707]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CE SĂ ASCULȚI? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului CE SĂ ASCULȚI? Am auzit de cântăreți în fel și chip, Până la Enescu ce-l cântase pe Oedip! Dar sincer, încă nu mi-e totuși clar! Ce ar trage mai mult la cântar? S-asculți a lui Porumbescu baladă, Sau flașnetarul de la colț de stradă? Definitivez; că
CE SĂ ASCULŢI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358399_a_359728]