5,695 matches
-
conving că nu are asupra lui mijloace de aprins. Slujba începe la mietul nopții și are trei părți: Litia, intrarea Patriarhului în Sfântul Mormânt după care urmează rugăciunile Patriarhului pentru venirea Sfintei Lumini. Sfântul Mormânt este înconjurat de trei ori. Cântările religioase ating sufletele care vibrează de bucurie și emoție. Solemnitatea acestor clipe nu se poate descrie. La venirea patriarhului și a soborului de prelați, Prapurii merg înaintea lui ca întâistătător al Bisericii. Odată intrat în Sfântul Mormânt îngenunchează și se
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (II) de ION UNTARU în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345728_a_347057]
-
la Sibiu. Relația dintre ei s-a înfiripat când erau căsătoriți, ea cu Lazăr Triteanu, care a devenit apoi episcop de Roman, el cu mai sus pomenita Hortensia Cosma. Veturia era fiica preotului Zevedei (Zacheiu) Mureșan din Sebeș, care, în afară de cântările bisericești, prețuia și cultiva cântările mirene. Apropierea de muzică a transmis-o și celor trei copii care cântau la instrumente diferite. La pian cânta băiatul cel mai mare - Octavian, la vioară Veturia, iar băiatul cel mai mic (Pompiliu - pare-se
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
s-a înfiripat când erau căsătoriți, ea cu Lazăr Triteanu, care a devenit apoi episcop de Roman, el cu mai sus pomenita Hortensia Cosma. Veturia era fiica preotului Zevedei (Zacheiu) Mureșan din Sebeș, care, în afară de cântările bisericești, prețuia și cultiva cântările mirene. Apropierea de muzică a transmis-o și celor trei copii care cântau la instrumente diferite. La pian cânta băiatul cel mai mare - Octavian, la vioară Veturia, iar băiatul cel mai mic (Pompiliu - pare-se cel mai înzestrat), cânta la
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
într-un oraș (Hermannstadt) dominat de muzicieni notorii, G. Dima, Hermann Heinrich, Augustin Benea, Iulius Schoffer, Viktor von Heldenburg etc., sau de soliști vocali precum Lucia Cosma, Delia Olariu, Elena Cuntan, Ștefan Marcus. De altfel Reuniunea Română de Muzică și Cântări, orchestra și cor, director fiind Artur Stubbe (din Germania), iar dirijor, Alfred Novak, devenise, alături de formațiile comunității germane, notorie în oraș și împrejurimi. În martie 1909, când Societatea Studențească ,,Petru Maior’’ din Budapesta organizase un spectacol extraordinar, având-o ca
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
s-a înfricoșat și căzând la pământ s-a pocăit, s-a botezat în legea creștinească și s-a îmbrăcat în haină monahicească, rămânând acolo până la moarte. Rugăciune la icoana Maicii Domnului "Portărița" Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ție noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am igonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apară pe noi toți de vrăjsmașii cei văzuți și nevăzuți
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută din credință, este o «coborâre în sus»”. Așadar, cu alte cuvinte, Dumnezeu nu are nevoie de campania de imagine personală
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
la el pe coapsă Iar în mintea ei senilă Se ivise o idilă. Și ca să nu-i tulbur amorul Am să schimb iarăși decorul: Ș-am zărit pe-o rămurică Cum privea o rândunică. Siderată nevoie mare De-a măgarului cântare. Ș-am simțit că lumea cultă Doar se face că-l ascultă. La final, când a gătit, Toată lumea a sărit Să-l ovaționeze Și să-l perieze. *** Tot așa și printre noi Se găsesc destui ciocoi Nulități din lumea mare
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
copilului de trei ori în apă, în timp ce se spun vorbele: „Se botează robul (roaba) lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui, Amin; și al Fiului, Amin; și al Sfântului Duh, Amin.” Tuturor celor prezenți le-a fost adresat îndemnul de a rosti cântarea Botezării Domnului: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. Și Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce te-ai arătat
BOBOTEAZA, SARBATOAREA SFINTIRII APELOR ŞI A CAILOR, PIETROSANI, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352211_a_353540]
-
în Ajun se-nvrednicește să postească și-ncredință să se roage, se spune că norocul nu-l ocolește. Iar binele din an, pe sine-l alege. Băieții, în cete pornesc la colindat, ritual ducând dintr-un an în celălalt. Prin cântări urează la oamenii din sat, ca anul să le fie mai îmbelșugat. La căciulă purtând un fir de busuioc, crenguțe de brad sau ramuri de vâsc verde, gazdelor ce-i răsplătesc, le aduc noroc. Iar răsplata muncii, în toamnă se
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
martirizat pentru crez dumnezeiesc. De păgâni, decapitat. Din mormânt ar fi crescut ramură de busuioc. La botez e folosit, și-n ritual de noroc. Așa s-a descoperit unde a fost îngropat. Și a fost recunoscut după trup decapitat. În cântări bisericești, Sfântul se preaslăvește. Iar prin datini creștinești, cu fast se prăznuiește. Se spune că-n astă zi, lumea s-a înfăptuit. Peste ani, la fel de-a fi, cum a fost orânduit. Credinței fiind patron și stâlp al familiei
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
nopțile, pe la toate porțile. Hei, vioară, vino iar ca în luna lui florar, să-mi dai suflet și visare, să-mi dai cântec de izvoare, c-am rămas de tot pustiu, doru-mi strigă a morțiu colindând cărările, să-și afle cântările. Leonid IACOB Subsemnatul la vârsta de 31/32 ani Referință Bibliografică: cântec de jale / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 409, Anul II, 13 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CÂNTEC DE JALE de LEONID IACOB în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356342_a_357671]
-
la El, de cum te-ai trezit dimineața, apoi, întreaga zi și, mai ales, la culcare, pentru toate darurile pe care ți le-a dat peste zi și pentru că te-a ajutat. De asemenea, este bine să-i cântăm Preacuratei Fecioare: cântarea “Ave Fecioara Marie!” - pentru rodul pântecelui său neprihănit. Aceeași autoare ne oferă și “Rugăciunea școlăriței” - în care fetița merge la școală ocrotită de Iisus de pe cruciuliță. Un tablou tulburător ne înfățișează această autoare și anume, Patima lui Iisus, purtându-și
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
dacă Moșul nu pune / sub brad minuni, / ascultă-ți inima, / ea ne face mai buni. Dar Moșul e bun / și pentru fiecare are / darul mult dorit, / ai doar rabdare...” Autoarea are fericita idee de a-i aduce mulțumiri și o cântare, acelui “Suflet de colindător” - care aduce bucurie în casele oamenilor, cântând colindele de dor. Și Elena Spiridon vine cu o “Scrisoare către Moș Crăciun”, mai bine zis cu o rugă către Moșul de a-i aduce înapoi părinții din străinătate
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
între homosexuali sau lesbiene. Unde duc toate acestea, sau de unde vin toate acestea? Mass-media este a 4 putere în stat spun unii, dar de multe ori este principalul formator de opinie al unei națiuni. Platon spunea: Lăsați-mă să fac cântările unei națiuni, si nu mă interesează cine face legile. Cineva, care urmărea constant știrile de la ora 5 de pe un anumit post de televiziune, când a văzut catastrofă de la New York, a spus: "?n sfârșit, am văzut și eu o catastrofă că
ARE CINEVA NEVOIE DE MASS-MEDIA CREŞTINĂ ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356384_a_357713]
-
noastră fiind numai cântec, face ca verbul să străbată spațiile eterului pur, transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al limbii române se răsfrânge în nesfârșitele-i oglinzi a acelui suflet al divinității. Țara dispune de biblioteci mari, cu un număr impresionant de cărți cu literatură autohtonă, cât și universală, ele mai sunt numite
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
numai cântec, face ca verbul să străbată spațiile eterului pur, transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al limbii române se răsfrânge în nesfârșitele-i oglinzi a acelui suflet al divinității. Țara dispune de biblioteci mari, cu un număr impresionant de cărți cu literatură autohtonă, cât și universală, ele mai sunt numite de locuitori
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Toate Articolele Autorului Armonii Biserica din lemn e meșterită De la acoperiș la temelie. Ea candela credinței ține vie, De secole ferește de ispită. Când soarele pornește spre chindie, Începe toaca jocul ei grăbită, Ca zornăitul boabelor pe sită, Și clopotul cântarea lui târzie. Așteaptă pe colina dintre dealuri Modest lăcașul de închinăciune Iar apa adormită între maluri Începe-acum tot alte basme-a spune, Strălucitoare prisme de opaluri Și armonii pe-aeriene strune. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Armonii / George Nicolae Podișor : Confluențe
ARMONII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356511_a_357840]
-
num ă-ntrece”, zise falnic Șchiopul Cu multă emfază și prea plin de sine, “Sunt croit puternic și înalt cât plopul, Toată admirația mi se cuvine”. “Mie-mi place-atunci când ciocârlia cântă”, Intră mai departe în vorbire Surdul, ” Și nici-o cântare nu-mi pare mai sfântă”, Zise mai departe, dar frizând absurdul. Cuvântarea însă-a mutului, sublimă, Urmărită fuse cu multă plăcere, Și stârni aprecierea unanimă- Orator ca dânsul e păcat când piere. “Mie-mi place teiul poleit sub soare”, Zise-apoi
SOCIETATE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355821_a_357150]
-
de acolo nu se poate spune în cuvinte. La distantă mare, cât vedeai cu ochii, era o mare de tineri, toți la aceeași vârstă, fie că au murit în scutece, fie bătrâni. Toți aceștia dădeau un program, dar cântau trei cântări deodată în paralel”. „Atunci eu nu aș fi vrut să nu mai vin de acolo, dar tânărul care a stat tot timpul lângă mine în spital s-a uitat la mine și am simțit că îmi spune că trebuie să
DUPĂ CE A EXPERIMENTAT TREI MORŢI CLINICE, SECURITATEA L-A BĂNUIT DE RELAŢII CU EXTRATEREŞTRII ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355790_a_357119]
-
facut primii pași și exigenta lor la primele mele lecturi m-a făcut să cresc cu adevarat. - Când și unde ai debutat? - Debutul meu s-a produs la “Scrisorile Cetății”, unde am câștigat premiul întâi și apoi, premiul doi, la “Cântarea României” și mențiune specială la “Festivalui tinereții”, de la Tg. Jiu... Slavomir Almajăn - O flacăra lirica - Ce titluri de volume care îți poartă semnătură ai dori să ne prezinți? - După ce am plecat din țară, am început să simt pentru prima dată
DESPRE ARMONIA APARUTA CA URMARE A CUNOASTERII DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SCRIITORUL SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355900_a_357229]
-
de miei/ arome de fân și floare de tei” („Impresii de Crăciun”) redă spiritualitatea spațiului românesc, păstrând sobrietatea și simplitatea ritmului popular. Universul poetic al lui Petru Lascău este complex și metaforic și prin excelență, pacifist. „Să-nfrângem ura prin cântare/ s-aducem pacea sfântă pe pământ/ cântând din harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
muzicii noastre, anulează orice merit. Cine poate suporta un astfel de bărbat, care transpiră din toți porii, își smulge nasturii de la cămașă, pentru a striga și mai tare? Cine poate rezista clămpănitului continuu dintre maxilar și mandibulă pe tot parcursul cântării? Cine poate asculta fără să se înfioare acel nechezat furios, care ore-n șir scapă din gâtlejul maltratat al acelui nefericit? Și ce urechi trebuie să ai pentru a suporta neîncetata vibrație a unei chitări ieftine și felul neglijent în
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
mie. Doar un greier hoinărește Purtându-și vioara-n spate, Cântecul nu și-l oprește Fie ziuă, fie noapte. O furnică îl insultă, Plictisită de-al său vers: Dânsa are treabă multă, Prima e în univers! Fără a-și opri cântarea, Greierele îi răspunde, Stăpânindu-și greu mirarea, Parc-ar fi de nu știu unde: -Tu ești trudnica din vatră, Între gâze mai afoană, Zgârcită și ofticată! N-am venit să cer pomană! Eu sunt greierele, artistul, Iubitorul de frumos Veșnic vesel, optimistul
GREIERELE ȘI FURNICA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354940_a_356269]
-
-n tristețea omenească Și deznădejdii noastre-i da tărie Durerea Ei din viața pământeasca. * Acolo sus, la Fiul, Maica Sfântă Ne pregătește leagăn de-alinare; Și trecerea la Cer va fi mai blanda Când fi-va-ne sorocul de plecare. * Cântări Îți înălțam spre astre Și rugăciuni adânci de întărire, Maicuță-a sufletelor noastre, Speranța noastră-n nemurire. Referință Bibliografica: MAICA SUFLETELOR NOASTRE / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 593, Anul ÎI, 15 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
MAICA SUFLETELOR NOASTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355009_a_356338]
-
încercănate de ruine se adăpă din neliniște de vânt. Trec îngerii de foc pe geana nopții și sufletul în vise îmi e punte când căprioare trec prin fața porții să se adape-n lacrimă de munte. În somn, îngână luna o cântare trăgând pe ochi zăbranice de nori, e lumea-ntreagă semn de întrebare ca un crepuscul spânzurat de zori. Se tânguiesc iar nopțile în mine și sufletul în vise îmi e punte; sunt semnul de-ntrebare în ruine îngenuncheat în lacrimă
TRISTEŢI de LEONID IACOB în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355305_a_356634]