2,091 matches
-
sa, Soarele. Și mai apoi? Devenit extraterestru sau zeu pentru alții din acest Univers, amul nu va trebui să uite că e acela căruia demult, multe ere Îndărăt, i s’a rupt coada, ajungând pe pământ. Fiind silit să se cațăre fără materiala coadă, dar cu imateriala - cu ghilimele - rațiune. Apoi cu o altă - și mai imaterială - altceva. ... Fără sfărșit, ca evoluția Însăși, care nu e doar biologică. 9. Doi pui Efemerul undei radio e uneori un avantaj: acela al rapidității
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un altul, bun, o tămăduise fără Însă a-i reîntregi una dintre lăbuțele din spate. Al treilea, eu, o forțam involuntar Întru refugiere. Nu a arătat efortul de a se avânta de pe o singură lăbuță dar, respectându-se, s’a cățărat pe gard, dincolo de care și-a continuat, cu o maiestuoasă indiferență, calea șchiopătată. - Gândește-te, Cristi, că asta seamănă cu altă Întâmplare când, văzând o pisică tupilată, te-a mâncat limba s’o chemi. Dar ai văzut vrabia care s
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tămâieri și purificări - un fel de a vinde castraveți grădinarului - cu care era cinstită zeița Bastet - așa mă chema pe atunci - pe care le-am răbdat În Egipt. Iar asta doar pentru biocâmpul meu zeiesc și plăcerea de a mă cățăra, inclusiv pe soclu. Nu și pe altar... - Vezi tu, Moti, e vorba de un antropomorfism dus la extrem, de care nu ne-am dezbărat de tot nici astăzi. Că au fost arși oameni pe rug, cu sau fără vina de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pisică sătulă... Dar nu despre asta vreau să vă vorbesc, ci despre prosperitatea Greciei, aceea care trebuia apărată. Și recunoașteți că și aici v’ați inspirat de la mine, acela care Înfrunt chiar și un dulău, dar cu condiția să mă cațăr pe un soclu, de pe care să-mi pot domina și scuipa adversarul: voi ați Înălțat valuri de pământ de pe care să scuipați săgeți. Doar că, așa cum voi vă puteați urca pe o parte, asta o putea face și dușmanul, pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar și a microfonului, repectiv filelor. Deci: Să dezvolt un curriculum vitae, cum se procedează de obicei? Și da, și nu, așa că - nepregătit de fel cum mă aflu - aleg un da-nu: Un copil zvăpăiat, poate rebel, capul tuturor răutăților, cățărat În pomii vecinilor, Însă cu arbaleta În spate - ca nu cumva băieții cartierului să-i poată Înțelege mecanismul de declanșare (à propos: o fac acum), grație căruia arcul ei era cel mai puternic; unul cât pe ce să rămână chior
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pădurii de stânci, îți pui întrebarea cum vei ajunge acolo sus unde sunt mănăstirile. Nedumerirea scade. Lăsând în urmă satul Kastraki, se merge pe un drum în pantă. Drumul seamănă cu un șarpe uriaș ce se târăște printre râpe, se cațără sus pe dealurile cultivate, puține la număr, se învârte ca-ntr-un dans în jurul stâncilor prăpăstioase galben-verzui și ajunge până în vârf. Urcând pe serpentine, uitându-ne când spre înălțimea mănăstirilor care apăreau după cotituri una câte una, când spre abisul
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
a dus Și merg înspre apus. De ce nu mai sunt iar copil, Să merg desculț prin rouă. Prin iarba verde, după boi, S-ascult cucul cum cântă, S-alerg fuga pe ulicioară Când trece câte-o nuntă. Să mă mai cațăr iar pe gard Și să mă urc în păr. Să fur cireșe din cimitir Pere de la vecini. Să merg cu ghiozdănașu-n mână Și să mă duc la școală. Să strig la poartă pe Lenuța Să-i spun c-am spart
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
clipă: în direcția pe care mă aflam și alergam spre casă era un cacadâr bătrân, înalt de vreo 9-10 metri. Un copăcel rotund, stufos și strașnic de țepos. Un uriaș arici vegetal. Nu știu dacă cineva încercase cândva să se cațere într-un cacadâr. Eu însă eram decis s-o fac! Fiindcă nu voiam să-i fac pe plac lupului! Nu! Cu orice preț! În acest copac lumea, care avea pământ aici, numise acest loc "La Schin" îmi puneam acum toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Doi! Un pas... Gata! Încerc să răsuflu mai ușor. Îmi scot opincile. Îmi lepăd obielele. Mă las numai în colțunii de lână. Îmbrăcat și cu bâta în mână, mă prind de-o cracă, la care ajung după trei-patru salturi, mă cațăr ca o pisică, de-a lungul tulpinei, printre crengi printr-o perie îndrăcită și încâlcită de crenguțe și de țepi tari și ascuțiți, ca niște cuie. Reușesc să mă strecor și să urc la vreo 7-8 metri de pământ fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
intimii mai realiști chiar dintre activiști îl porecliseră, în ascuns, "omul negru"! Terminase Academia "Ștefan Gheorghiu". El țesea și ținea în mână toate ițele propagandei, învățământului și culturii. Conștientizându-și și onorându-și calitatea și înălțimea funcției sale, el se cățărase pe post de conferențiar, fără nici un fel de concurs, socotind că rangul politic îi era chiar prea de-ajuns. Cu dânsul mai veniseră directorul și adjunctul Cabinetului de partid, subalternii protejați, îndeosebi dintre cei înzestrați cu neveste frumoase, dispuse să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
frecvență, dar cu o solidă proteză la dosar devenise, într-un timp record, cadru universitar. Ceea ce se întâmplă mai rar. A simțit oare, în interior, un ușor regret pentru că acceptase propunerea acelor trepăduși suspuși, din subordinea lui Panaiotache că se cățărase și urcase încet-încet unde nici nu visase?... Ce-a fost?... N-am putut încă descâlci! Destul că, într-o zi, când eram cufundat în lectura revistei "Uricarul", a lui Teodor Codrescu, urmărind un șir de informații despre războiul ruso-turc din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
complexe speciale de stat la care copiii de toate vârstele se duc în ceasurile de răgaz, fie singuri, fie însoțiți de părinți, în cazul celor mai mici, plătind o taxă modică, simbolică și aflând înăuntru neașteptate și ingenioase "ziduri" de cățărat, trambuline de urcat și tobogane de alunecat, labirinturi de aflat ieșirea și scări din frânghie pentru urcat, și neimaginat de multe construcții ingenioase, în care să-și încerce curajul, inteligența, puterea, perspicacitatea, iscusința, voința etc. Și, în interiorul acestor complexe, copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe brânci pentru te miri ce examen, d-aia e așa turmentat, și apoi am auzit că a intrat la Facultatea de Medicină Generală. Câteva luni după aceea, cât am mai zăbovit pe-acolo, am continuat totuși să-l văd cățărându-se și târându-se printre tronsoanele construcțiilor metalice cu polizorul pneumatic În brațe și bătând cu barosul de zece kilograme până-i sărea fesul din cap. Au trecut niște ani. Acum ar trebui să fie medic sau să mai aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lipăind prin bălți de sânge și Împiedicându-se de cei căzuți, În timp ce Primăria creștea dintr-o fortificație de blindate și mașini de pompieri și militari În toate neamurile de uniforme, Înarmați În fel și chip. Gemetele și urletele poporului se cățărau pe ziduri și scoteau pe ferestre steaguri și portrete de dictatori cu miile. Ei mugeau și urlau În noapte. Întunericul mustea de durerile lor imemoriale. Noaptea era un vaiet de moarte atotcuprinzător. Pământul a supt Însetat tot sângele și lacrimile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe peron se deslănțui o goană turbată către trenul înțepenit pe linie la vreo 50 de metri. Cine cădea, căzut rămânea... Peste ceilalți, călcați în picioare veneau alții... și alții. Cât ai clipi, o mulțime agitată umplu vagoanele până pe scări, cățărați pe tampoane și pe acoperiș, înghesuiți câte 10-15 în compartimente de 6 persoane... de nu mai încăpea un ac. Peste tot înjurături, lovituri, îmbrânceli, blesteme... O masă de călători cuprinși de demență... La semnalul impiegatului, omul cu chipiul roșu, locomotiva
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
turbată către el. Cine cădea căzut rămânea...Peste cei căzuți, călcați în picioare, veneau ceilalți. Trenul era sortit să aparțină celor puternici și norocoși, ceilalți, cei mai mulți, nu mai sperau nimic. Cât ai clipi, o mulțime agitată, umplea vagoanele până pe scări cățărați pe tampoane și pe acoperișuri, înghesuiți câte 10-15 în compartimente de 6 persoane, de nu mai încăpea un ac. Unii disperați, căutau să forțeze și să intre pe geamurile vagoanelor, însă cei mai mulți erau împinși cu brutalitate înapoi... afară. Peste tot
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
uniforme albastre, de la poalele Grințieșului, desfășurați în trăgători, întunecau valea. Orice potecă le era tăiată. O luară înapoi.. În trap, pe poteci cunoscute numai de ei, pe scurtături, chiar și cu ochii închiși, gâfâind în coate și în genunchi, se cățărară pe povârnișuri abrupte către izvoarele râului Dreptu.. „ - Baltă, dă-te prins !”, un glas gros sfâșie liniștea pădurii, o umbră furișându-se printre copaci. Baltă și Cârțu, amândoi deodată, tresăriră și se căutară din ochi prin întuneric... Îl recunoscură după glas
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se trezi singur, în puterea nopții... singur, singur ca un pui de pasăre căzut din cuib, în drum. De jur împrejur culmi cu creste înălțate drept, rupturi de stâncă, șuvoaie repezi, păduri fără sfârșit, prăpăstii, poteci neumblate... Începu să se cațere în coate și în genunchi. Se apropia de grota de la cascadă... o ascunzătoare sigură. „ - Mai am puțin !”, își zise el cu voce tare, gâfâind, ca să pară că nu-i singur. Luna înălțată pe cer îi era călauză ca... „Stâlpul de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
au șoptit în taină, neauzit, sensul vieții, al morții și al suferinței, la care au fost supuse... „Demnitatea națională” a fost distrusă, cea economică a fost demolată, „demnitatea culturala” dărâmată și ea.. ... Cei mai mulți, continuă tot el, semidocți, impostori, corupți, se cațără să se agațe cu ghearele de putere.. de bani. Dubioșii îmbogățiți peste noapte. În mijlocul atâtor intrigi, corupție, jaf, imposturi, uneltiri, până la cel mai înalt nivel... În vreme ce, în poporul flămânzit care fierbe înabușit, crește mânia să dea în clocot... Când, peste
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
binelea. Roma Simt un parfum minunat; mi se pare că vine de la niște flori de glicină. Aia a adus o crenguță mică din crâng. Această mireasmă puternică îmi amintește de sosirea primăverii în grădina mea din Roma. Acolo glicina se cățăra pe ziduri și pe chiparoșii ce străjuiau pe coline. Nostalgia începe să mă roadă: mă sfâșie cu tăria mirosurilor pe care le aspir în fiecare dimineață când calc pe pietrișul din grădină. Metamorfozele A fost ideea ei să schimb registrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
oprește. În clipa asta mă simt grozav de obosit și nu mă mai interesează nimic pentru nimic în lume. Nici măcar nu știu ce vreau. Vreau doar să mă dezbrac de tot de viață. Un punct de sprijin Azi-noapte am visat că mă cățăram pe o culme. Alunecam la fiecare pas și, disperat, trebuia să găsesc un punct de sprijin consistent. Când am simțit că trupul mi se prăvălește vertiginos în abis, frica m-a deșteptat brusc. Gândul, conștiința că trăisem un vis, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o cunosc. Nu mi se permite s-o cunosc. Ea mi se imprimă în carne și dincolo de carne și parcă mă umple de o durere binefăcătoare. Munte Visez că mă confrunt cu un munte trufaș. Știu că trebuie să mă cațăr până în vârf, dar nu pot să o fac. Ceva mă amenință din urmă și trebuie să scap de amenințarea aceasta. Înaintez cu greu; mă aflu într-un loc unde nu mai am de ce să mă sprijin, nu mai există nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
s-au isprăvit forța și dorința de-a înnota împotriva valului. Fusesem continuu ,,pe linia" îndemnurile politice către autoperfecționare, dezvoltare a culturii generale și de specialitate. Și, totuși, trăiam un infern al muștei căzute în lapte: strădania de-a se cățăra pe paiul ce-ar scoate-o afară, sfârșește prin a fi împinsă înapoi de cineva care se-amuză de eforturile măruntei vietăți. Mi-am trăit eșecul, de una singură, sub forma unei depresii. O formă de evadere, și implicit vindecare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
urcă pe o Înălțime unde se află două blocuri de piatră, Înfățișând o pereche de canguri și le mângâie cu evlavie. După ce coboară, ceilalți membri Încep să deseneze pe stânci dungi verticale roșii și albe, după care alți tineri se cațără pe cele două stânci, Își crestează venele, lăsând sângele să se prelingă pe suprafața pietrei sacre, iar cei rămași intonează descântece care trebuie să determine pe cangur să se Înmulțească. După acest moment, toți se ung cu ocru roșu și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Douglas Burden În insula Komoro (Indonezia) culege primele informații despre varanul gigantic și constată că mai trăiesc În micile insule Rindja și Padar, Flores (Animale..., p. 420). 536 Enciclopedia descoperirilor geografice, p. 242. 537 Ibidem, p. 28. 363 Guinee se cațără pe trunchiurile copacilor În pădurile dese, hrănindu-se cu licheni și insecte mici538. Elang Jawa (Spizaetus bartelsi) este o specie rară de șoim, În primejdie de dispariție totală. Rinocerul trăiește În grupuri mici, În tufișuri și iarbă scurtă, stăpânind un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]