1,865 matches
-
explicau întruna care erau drumurile, potecile ascunse, râurile, văile și trecătorile de la fiecare punct cardinal al teritoriului yubani. Astfel - repetate până la saturație - băieții vor putea, mai târziu, să străbată aceste drumuri aproape cu ochii închiși, fără să aibă nevoie de călăuză. Și căpetenia sau vraciul le vorbea despre zei și spirite; despre Taré și Intié, silindu-i să învețe pe dinafară nesfârșitele Kum-taré sau psalmi de origine divină care alungau orice fel de rău. Existau Kum-taré împotriva mușcăturii de șarpe veninos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să explodeze bombele atomice - nu părea să o fi descoperit încă. Zi după zi, an după an, secol după secol, distrugea, și iar distrugea, fără să măsoare consecințele. Își aminti de ziua aceea când, vizitând Vechea Guatemala, i-a cerut călăuzei să-l ducă să cunoască râul Pensativo, despre care auzise că poartă acest nume din pricina curentului domol, a apelor curate și a peisajului frumos... — Râul ăsta nu mai există, domnule, îi răspunse indigenul. Râul Pensativo, e un râu mort. Curgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
porniră în liniște prin cele mai întortocheate desișuri, strecurându-se tiptil ca niște umbre, fără să miște o frunză, încât se va putea spune cu siguranță că nimeni nu străbătuse vreodată acele păduri. Războinicul care a descoperit avioneta servea drept călăuză. Își deschidea calea cu siguranța celui care ar fi străbătut de o sută de ori același drum, în ciuda faptului că nu exista nici un amănunt care să deosebească acea porțiune de selvă de oricare alta. Se opri deodată, dădu de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
simțăminte de dușmănie Împotriva vreunui om străin de neamul meu...“ „Nu, nu simt nici o dușmănie Împotriva vreunui om de altă naționalitate, Își spuse Digby. Dacă e să Încep din nou să trăiesc, nu ura, ci dragostea vreau să-mi fie călăuză În viață. Ca și Johns, sînt un om obișnuit, lipsit de vreo ideologie, Însă legat de peisajul de cîmpie din Cambridgeshire: o carieră de calcar, o lizieră de sălcii, un orășel de provincie... (amintirile se Închegau cu greu, stîngace)... un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Mai întâi, are nevoie de un amplasament înalt, pentru perspectivă; Hohe Warte i‑ar servi mai bine scopului decât statuia Elisabethei din Volksgarten. Pentru că lumea se împarte în oameni cu stofă de lider și alții, el preferă să fie berbecul călăuză, mai degrabă decât mielul de jertfă, asta‑i clar. Hans își întoarce capul născut în Burgenland într‑o parte și‑n alta, ca să vadă dacă mai sunt prin zonă femei frumoase pe care el nu le cunoaște. Nu sunt, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bucată de vreme, viroaga prinse a se lărgi. Aduna În ea din ce În ce mai multe fire de apă care huruiau vijelios, după care se deschise Într-o vale pe care o simțirăm uriașă după felul molcom și necontenit În care bătea vântul. Călăuzele noastre se opriră și ne priviră lung. - Uite, ăsta e un loc bun ca să Începi o hărțuială. Noi o să ne uităm la voi. Tek Își trimise oamenii În Împrejurimi. Unii dădură de niște poteci ce urcau din pereții viroagei prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Mi s-a făcut teamă că vânătorii noștri o să iasă la lumină ca să vadă minunea aia de munte, așa că le-am trimis vorbă să stea pe loc până aveam să aflăm ce fac oamenii lui Scept. - Muntele Mamă, se bucurară călăuzele noastre de mirarea din ochii noștri. E tocmai bună ca să crezi În ea când obosești să crezi În Tatăl... - Ce vrei să spui? l-am Întrebat pe cel mai bătrân dintre ei. - Ia ghici, Îmi răspunse bătrânul și, zâmbind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
aici. O să-ți dea putere și noroc. - Cum să-mi dea putere și noroc? i-am Întrebat. - Las’ că vezi tu, că ești om Înțelept. I-am ascultat, ce să fac. Barra a dat să se adape și el, dar călăuzele cu ochii pieziși Îl opriră cu chiote furioase. - Nu! Nu! Apa asta e doar a lui Krog! Doar a lui Krog! Stați să treacă soarele de trei-patru palme, și atunci o să beți și voi! - Ce fel de apă era asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Apa asta e doar a lui Krog! Doar a lui Krog! Stați să treacă soarele de trei-patru palme, și atunci o să beți și voi! - Ce fel de apă era asta, măi Krog, măi? mă Întrebă Barra, făcând cu ochiul spre călăuzele noastre. Am ridicat din umeri: - Apă! Rece de-mi pocneau dinții. Apă ca toate apele, cum să fie? Am luat-o În josul văii și, pe măsură ce mergeam, Începură să apară pâlcuri de brazi pitici și flori de toate culorile. După o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
adăposti un om În toată firea. A doua zi, am luat-o În jos pe firul apei. Am trimis iscoade pe potecile ce urcau muntele de pe mâna noastră moale, dar nici de data asta nu dădurăm de oamenii lui Scept. Călăuzele ne spuseră că nici n-aveam cum să-i vedem, căci valea râului Cenung o pornea de tare departe, din spatele unor munți pe care n-aveam cum să-i zărim de unde ne aflam. Se făcuse miezul zilei când povârnișurile de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
n-aveam cum să-i zărim de unde ne aflam. Se făcuse miezul zilei când povârnișurile de pe marginea văii se molcomiră. Munții rămăseseră În spatele nostru. La un moment dat, zărirăm undeva În depărtare, strălucirea șerpuitoare a unui râu. - Cenung, ne spuseră călăuzele, dar noi n-aveam ochi decât pentru câmpiile nesfârșite Întinse dincolo de râu. Era o zi cu un văzduh Într-atât de limpede Încât Îmi venea să cred că pot să văd până la Marea cea mare. Ici-colo, pe câmpiile acelea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
au distrus mausoleul și au turnat un bloc, iar morții noștri se spune că au fost reînhumați la trei cimitire din capitală. Această versiune am primit-o de la camarazii studenți în noiembrie 1948 când, retras din munți în București, așteptam călăuza care să mă treacă frontiera spre Triest, împreună cu Gh. Ungurașu, Nicolae Simionescu, Cezar Tănase și alți doi camarazi. Tot de la studenții noștri am aflat că Ion Moța și un Nicador au fost duși la cimitirul Sfânta Vineri. Așa cum am putut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Tu hotărăști - Titus se uită la Valerius; glasul lui era hotărât. Pot să merg singur. O să mă duc undeva... Unde ai să te duci? - Valerius își închise traista cu un gest nervos. Nu cunoști ținuturile astea; ai nevoie de o călăuză. Te-ar găsi imediat. Tu nu treci neobservat. Trebuie să te duci cât mai departe cu putință. Valerius oftă. Strânse amuleta în pumn, cu un gest devenit de-acum obișnuit. Alesese să-l ajute pe Titus. Nu se putea abate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
chiar și împăratul ales de legiuni, care acum era gata să cucerească Roma și întregul Imperiu. Trebuia să ajungă singur în locul unde se afla vrăjitoarea, adăugaseră mesagerii. Îi îngăduiră să-l ia cu el pe Listarius drept unic tovarăș și călăuză. Vitellius înainta greu pe drumul ce șerpuia printre copacii înalți; coborâse indispus din lectică, nemaiputând continua drumul din cauza copacilor. Își lăsase escorta la marginea pădurii și o pornise pe jos. Șchiopăta din cauza rănii dobândite în timpul cursei de care, când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
să-și înnobileze sufletul. Inspirata butadă: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! este un elogiu adus creatorilor de cărți bine scr ise și purtătoare de învățăminte. Din îndepărtate vremi, cărțile au însoțit viața oamenilor, le-au fost sfetnic și călăuză, le-au luminat mințile și le-au încălzit inimile. Vertiginoasele progrese în tehnologia informației au detronat cartea, au diminuat dramatic interesul pentru lectură și au condamnat librăriile la sufocare datori tă n umărului imens de volume aflate în depozite și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
studenților universitari, va fi de mult folos chiar juriștilor mai adânciți în știința dreptului pentru că, în f orma succintă a celor 3 volume, le pune la îndemână expunerea aproape întreagă a problemelor de drept civil. El va fi o bună călăuză atât pentru omul de știință cât și pentru practician. În genere, lucrarea se prezintă în condițiuni foarte bune și înseamnă o remarcabilă contribuțiune pentru progresul dreptului nostru. Ea va servi pentru răspândirea învățământului juridic și va face — sper — să nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?" 13. Drept răspuns, El le-a zis: "Orice răsad, pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină. 14. Lăsați-i: sunt niște călăuze oarbe, și cînd un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amîndoi în groapă." 15. Petru a luat cuvîntul, și I-a zis: "Deslușește-ne pilda aceasta." 16. Isus a zis: "Și voi tot fără pricepere sunteți? 17. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
alergatul afară reducând colesterolul bugetar și crescând producția de export în viu. Pe această cale îl anunț pe neprețuitul coleg de grădiniță, Tase Alămâie, aflat în U.E., că viu și E.U. Cu numai 2.000 de parai vă asigur călăuză sigură pentru o excursie de vis în Insulele Cefalopode unde, pentru o singură zi de cules paraplici se câștigă enorm și numai în valută. Doritorii sunt rugați să prezinte multă seriozitate și bancnote verificate la fel. Vă aștept în zona
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să Înțeleg de ce bolnavii, o căldură ce Înlocuiește medicamentele, caloriferul, cu o expresie care seamănă cu concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de Ceaikovski. După care trebuie să ascultăm Variațiunile lui Rachmaninov pe o temă de Corelli. Să vedem Călăuza, Rubliov și Piesă neterminată pentru pianină mecanică la televizor. Îl deschid și aud că trei mii de oameni au participat azi-noapte, În București, pe-un stadion, la spirala umană. S-au ținut de mîini pe o combinație de Tatăl Nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ce reprezintă rujul, absolutul, umilința, numărul 69, telenovela, clonarea, surdina, Îmbrăcatul În fața oglinzii, goana printre rînduri, mașini, nori de Coca Cola, sifonați, stele Întunecate de eșapamentul mitologic, anacolutul, Împăierea, jurnalul unui cinefil 4x4, iubirea pură, cititul orei pe cadranul ceasului, călăuzele, amintirile, cuvintele Înainte, cuvintele Înapoi, Capra cu trei iezi, introducerile, preludiile cu filet sau invers, notele de subsol, hidrologia, oximoronul, vîntul, Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte prin masaj, yoga, vitamine, criogenia, apicultura, cursul valutar, cursul vieții, cenaclu. Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vizualului perfect stăpînită nu mai este Însă-n concordanță cu scopul, mai Întotdeauna minor, dacă nu rizibil. Se Încearcă diferite deschideri. Supape. Se Încearcă degeaba, fiindcă tehnologia ultra Înaltă n-a Împins nici cu un micron arta regizorală În Zona călăuzei. Ar fi putut s-o facă. N-a făcut Însă decît să mascheze lipsa șocantă de adevăr, de profunzime. Lipsa marilor teme. Hollywood-ul ultimelor două decenii a reușit marea performanță de a distruge aproape complet o artă nouă. Ultima apărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-n viață. Iar pe Împărat nu-l biruiesc decît cu racheta atomică. Ultimele dialoguri au ca nucleu ceva cu Dumnezeu, ploaia și Universul. Toți se uită-n sus și apa Începe deodată să cadă torențial pe Planeta Deșert ca-n Călăuza. Așa că se duc dracului dunele. Cu viermii nu se-arată ce se-ntîmplă, cu toate că luptaseră cu abnegație, dar tot rămîi strivit preț de vreo oră după acest film apocaliptic. Am căutat Încă o dată prin dicționare, nu citisem greșit, chiar Lynch e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Viu sau... mort? Doctorul Cuc nu se aștepta la o asemenea Întrebare. Surprins, a rămas descumpănit. În cele din urmă, a răspuns: ― Viu. Cum altfel? ― Cum ai auzit. Decedat. ― Nu, nu. Viu. ― Despre cine este vorba? ― Despre șatrarul acela... ― Aaa!... Călăuza În acest caz sunt foaia de observație și biletul de ieșire din spital. Atât! „Singura noutate pe care am aflat-o este că trebuie să mă folosesc de foaia de observație și de biletul de ieșire. Dar cum?” - s-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
poetul își afișa poemele cu rime boante. Topîrceanu ar fi spus că sînt potrivite ca Eufrat cu castraveți. Nu erau întrecute decît de discursul optimist-insuflant din editoriale. Maître scria în toată forma (și nu de formă) despre importanța tratatului, "o călăuză peste a cărui aport nu se va trece". Cai, nebuni, ture se lăsau purtați de colo-colo, din capriciu. Împinși de Mistrie, mutați de Mistrie, jucați de Mistrie. Nu părea a-i trece nimănui prin cap (nici celor cu destule carate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
oastea aceasta?" Și el a zis: "Jură-mi pe Numele lui Dumnezeu că nu mă vei omorî și nu mă vei da pe mîna stăpînului meu, și te voi coborî la oastea aceasta." 16. El i-a slujit astfel de călăuză. Și Amaleciții erau risipiți pe tot ținutul, mîncînd, bînd și jucînd, de bucuria prăzii celei mari pe care o luaseră din țara Filistenilor și din țara lui Iuda. 17. David i-a bătut din zorii zilei pînă a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]