2,794 matches
-
o urmează, învățătura Sfinților Părinți a fost transmisă prin succesiune neîntreruptă de la Hristos și apostolii Săi până în ziua de astăzi și nu a existat niciodată o perioadă de la întemeierea Bisericii Domnului Hristos pe pământ, în care gândirea patristică să nu călăuzească Biserica. Lectura și aprofundarea operelor patristice se impune prin continui identificări și creații spirituale actuale ca: „1. Adoptarea erei actuale (creștine), respectată de toată planeta, eră elaborată de daco-romanul Dionisie cel Mic. 2. O nouă viziune în istoria lumii, întruchipată
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
frații dinăuntrul și din afara Bisericii, redându-le frumusețea chipului lui Dumnezeu”<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie..., p. 29. footnote>. Însă, pentru a înțelegea profunzimea gândirii sfinților trebuie ca Dumnezeu Cuvântul, Cel care i-a inspirat, să ne călăuzească spre tâlcuirea acestor lucruri, „pe care și numai a le auzi este o adevărată fericire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Opt omilii la Fericiri, traducere și schiță biografică de Pr. Sandu Gh. Stoian, în Col. Comorile pustiei, vol. 31, Edit
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
provocat de naționalismul și fundamentalismul religios, adevărate ideologii transversale ce pătrund în fisurile ideologice și identitare ale statelor aflate în tranziție spre democrația liberală. Într-un asemenea context mai larg, valorile religioase la români concentrează o mare energie comunitară, putînd călăuzi procesul de reconstrucție a țării. Mulți concetățeni descoperă în "biserică" o ancoră simbolică importantă în confruntarea cu o identitate socială problematică, integrînd într-o sinteză tensionată cele trei strategii discursive contradictorii privitoare la biserică și locul ei în societate. Prima
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
comportamentul creștin. Ea nu aparține, așadar, câmpului ideologiei, ci celui al teologiei, și în special al teologiei morale. Învățătura și răspândirea doctrinei sociale fac parte din misiunea evanghelizării creștine. Și, dat fiind că este vorba de o învățătură menită să călăuzească conduita unor persoane, din ea derivă în consecință "angajamentul pentru dreptate", potrivit rolului, vocației și condițiilor fiecăruia." (Donati, 2002, pp. 320-321). Pentru Biserica Ortodoxă, dimensiunea socială este parte componentă a ființei Bisericii. Dimensiunea socială nu îmbracă o formă ideologică și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
bergsonian, atingând treapta extatică a transfigurării și a conștiinței de sine). Dar, dincolo de eroarea semnalată, Camil Petrescu interpretează abuziv (tot în cheie "bergsoniană") însăși poetica romanului proustian, roman al cărui mecanism de producere s-ar datora numai "structurii afective" ce călăuzește memoria naratorului, chiar și atunci când "accentul cade esențial pe cunoaștere": astfel, ghidată de sensibilitate, și nu de intelect, narațiunea proustiană ar urma o traiectorie centrifugă și aleatorie, mărturisind autenticitatea "trăirii" (și nicidecum a cunoașterii). Pentru eseistul român, "noua structură" a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al marelui roman proustian: "Proust chiar nu este identic cu el însuși, șovăie între diferitele direcții ideologice, exprimă opinii contradictorii (despre suflet, despre iubire, despre artă), dar el nu și-a elaborat după lungi meditații o doctrină, n-a experimentat călăuzit de o idee" ("Noua structură și opera lui Marcel Proust", în Teze și antiteze. Eseuri alese, ediție îngrijită, prefață și tabel cronologic de Aurel Petrescu, Editura Minerva, București, 1971, p. 5). În alt loc, autorul faimosului eseu atrage atenția că
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
corozive"265. Pentru Monica Lovinescu, critica este artă și știință, studiu sistematic al literaturii diferit de literatură, prilej de îndrumare al cititorului și scriitorului. Pentru C. Petrescu, critica "trebuie să aleagă, de vreți cu plasticitate exprimat, trebuie să plivească, să călăuzească, să prevină rătăcirile, menținând acel climat care e propice creațiilor autentice"266. Omagierea criticului nu se oprește la preluarea titlului și la utilizarea aceleiași game de instrumente analitice, ci merge până la utilizarea muncii lui Camil Petrescu drept punct de referință
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și prin traduceri. Dacă discursul media transmite cultura europeană pentru publicul românesc, traducerile aduc literatura română în spațiul franțuzesc. După cum semnalează Paul Ricoeur, "traducerea nu presupune doar o îndeletnicire intelectuală, teoretică și practică, ci și o problemă etică. Să-l călăuzești pe cititor către autor, să-l călăuzești pe autor către cititor, cu riscul de a sluji și a trăda doi stăpâni, înseamnă să practici ceea ce îmi place să numesc ospitalitatea limbajului"393. Comparativ cu alți scriitori din exil confruntați cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cultura europeană pentru publicul românesc, traducerile aduc literatura română în spațiul franțuzesc. După cum semnalează Paul Ricoeur, "traducerea nu presupune doar o îndeletnicire intelectuală, teoretică și practică, ci și o problemă etică. Să-l călăuzești pe cititor către autor, să-l călăuzești pe autor către cititor, cu riscul de a sluji și a trăda doi stăpâni, înseamnă să practici ceea ce îmi place să numesc ospitalitatea limbajului"393. Comparativ cu alți scriitori din exil confruntați cu problema bilingvismului, Monica Lovinescu nu trebuie să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
spune. Mai bine privește-i mai atent! Observi cât sunt de neastâmpărați? Își rotesc ochii în toate direcțiile și sunt foarte buni meteorologi. Presimt cu o secundă înaintea altora dincotro va bate vântul și încotro se va îndrepta. Ei îi călăuzesc pe neștiutori să urmeze drumul drept pentru a nu se rătăci. Pentru aceste calități sunt respectați, iubiți și recunoscuți ca lideri. Ei conduc grupurile respective cu mâinile și cu maxilarul inferior. Adică cum cu maxilarul inferior? Cum se poate așa ceva
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
multor tineri din comuna Dănești. Eugenia Buraga a fost învățătoarea care în cei patru ani m-a învățat tainele alfabetului, scrisului și socotitului. Nu pot să uit blândețea cu care ne-a primit în clasa aI-a, cum ne-a călăuzit pașii în clasele primare. Era foarte apropiată de elevi dar și de părinții acestora. I-am invidiat pe copiii dascălilor Buraga, copii cărora li s-au creat un loc de joacă nemaipomenit la nivelul satului Dănești. Toată curtea a fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
luminii (Cum e Fecioara între sfinți/ Și luna între stele). Portretul luceafărului apare oglindit în ochii preafrumoasei pământence. Văzut din lumea de jos, eroul imposibilei nuntiri pare unicul reper de lumină întro lume menită întunericului, stea fixă după care se călăuzesc muritorii: Pe mișcătoarele cărări/Corăbii negre duce. Luminând tărâmul fetei de împărat, el intră sub zodia iubirii, a fiorului sufletesc, dar și a timpului omenesc. Invocațiile fetei de împărat au rezonanțele unui descântec stilizat, forțând apropierea celor două lumi întrun
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
regiunea populată de români a Bucovinei; 3) toată Transilvania; 4) aproape 2/3 din Banat; 5) restabilirea, cu o foarte mică modificare, a frontierei româno-bulgare existente după al doilea război balcanic 19. Experții americani, ca și cei britanici, au fost călăuziți, în considerațiile lor, de două principii fundamentale ale dreptului internațional: acela al autodeterminării naționale și cel etnic, ei pronunțîndu-se pentru includerea în statul român a zonelor locuite în majoritate de români 20. Deciziile finale asupra frontierelor românești urmau să fie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iulie 1944109 sintetizau poziția Departamentului de Stat față de problemele românești. Referitor la chestiunile teritoriale, americanii declarau că SUA nu se angaja în disputele teritoriale dintre România și vecinii ei110. Observăm, în anii 1944-1945, o renunțare la unele dintre principiile care călăuziseră activitatea delegației americane la forumul păcii din 1919-1920111. Cît privește statutul politic al României, SUA opina că se impune, pentru o perioadă tranzitorie, o ocupație militară, în cadru aliat, a acestei țări112. Departamentul de Stat își preciza, la 28 august
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la eliberarea României de sub fascism, în care meritul răsturnării dictatorilor fasciști era atribuit Armatei Sovietice 719. Și în noua Constituție, adoptată pe 24 septembrie, se recunoștea rolul jucat de Moscova în instituirea noului stat democratic. Menirea acestui document era să călăuzească România, prin perioada de tranziție, către socialism, cînd avea să fie concepută o nouă constituție. Prin acest document, Marea Adunare Națională era desemnată ca fiind unicul organ legislativ, cu reprezentanți aleși din patru în patru ani. Toate organizațiile muncitorești aveau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în centrul atenției la începutul mandatului lui Nixon. O dată cu sfîrșitul Administrației Johnson, toate celelalte probleme, inclusiv Europa de Est și comerțul Est-Vest au rămas pe planul doi1291. În timp ce Nixon se pregătea să-și înceapă activitatea ca președinte la Casa Albă, Ceaușescu își călăuzea, în continuare, țara, pe drumul independent pe care-l alesese. La întrunirea din ianuarie 1969, prilejuită de aniversarea a 20 de ani de la înființarea CAER, împotrivirea persistentă a lui Ceaușescu față de integrarea în Blocul Sovietic a forțat Consiliul să amîne
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voință. În fiecare dintre cazurile prezentate în capitolele Convorbirii duhovnicești XIII, Dumnezeu asistă sau ajută ființa umană în lupta pentru desăvârșire. Cassian vorbește despre o cooperare activă folosind termenii necesari pentru a ilustra faptul că harul îndrumă, ajută, asistă și călăuzește voința umană pe tot parcursul străduinței întru desăvârșire. Cooperarea se dovedește a fi o cooperare ordonată, hrănită, dezvoltată și supravegheată doar de una dintre cele două părți cooperante, și anume de Dumnezeul absolut și atotputernic. Libera voință și efortul uman
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
asemenea înaintașilor lor, "sciții" Ioan și Leontie arată o grijă deosebită pentru integritatea credinței precum și o râvnă neobosită pentru răspândirea ei. Având în vedere „furia rătăcirii nestoriene” manifestată în mod direct sau indirect, prin uneltiri meșteșugite, teologul dobrogean se lasă călăuzit de îndemnul inspirat de „tăria Bisericii Universale”. Prin traducerea făcută, el se străduiește să ridice „o stavilă mântuitoare împotriva armelor nimicitoare ale ereziei”, prezentând, practic, o scurtă expunere a hristologiei ortodoxe și un răspuns complet al motivării necesității Întrupării. Epistola
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
țări, încă de la începutul epocelor de decădere, căci ambițioșii ce visau la tron, uniți cu cei nemulțumiți după timpuri, au avut recurs la streini. Istoria ne arată un tablou destul de trist. Armiile de invazie streine, în principate, erau mai totdeauna călăuzite de români ambițioși. Unii alergau la poloni, alții la unguri, alții la turci, alții la hanul de tătari, cărora le promitea felurite avantage, toate cu perderea dreptului de autonomie al țărei."25 Bolintineanu făcea aceste observații tocmai în momentul când
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
1990. Dar 1989 a fost "Anul Internațional Eminescu", prilejuit de centenarul morții Poetului. În Basarabia, Eminescu era deja luat ca simbol al renașterii naționale, alături de Ștefan cel Mare, voievodul chemat din mormântul de la Putna tot de Eminescu, pentru a-i călăuzi, mântuitor, pe românii dintre Prut și Nistru: Ștefane Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las' Arhimandritului Toată grija schitului, Lasă grija Sfinților În seama părinților, Clopotele să le tragă Zioa 'ntreagă, noaptea 'ntreagă, Doar s'a'ndura Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
socială. Individul este supus unui proces de socializare până la dobândirea statutului de "sociabil". Referindu-se la această problemă, Emil Durkheim aprecia că socializarea prin grup este o dispoziție generală a spiritului și a voinței, construirea unei stări interioare profunde care călăuzește individul pe tot parcursul vieții. 2 Funcția de diferențiere se manifestă prin posibilitatea pe care grupul o oferă membrilor de a beneficia de imaginea sa, de a pretinde recunoaștere. Diferențierea socială este modalitatea prin care omul Își caută identitatea, ocazia
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cârma, fie în echipa de vâslași, care a făcut ca Școala Normală „Vasile Lupu" din Iași să navigheze în vremurile tulburi ale ultimei jumătăți a secolului trecut. Intenția noastră este de a evidenția doar câteva dintre prioritățile care ne-au călăuzit activitatea. Școala Normală ocupă un loc aparte în galaxia învățământului românesc, date fiind finalitățile sale: formarea și perfecționarea învățătorilor și educatoarelor - a acelor cadre didactice care pun bazele formării intelectual-morale a viitorilor adulți. Iată de ce selectarea atentă, după criterii riguroase
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pe urme, spre a-și crea un nume care să fie rostit cu respect și dragoste de generațiile de copii și de către părinții lor. DIRIGINTELE Domnu’ diriginte, este apelativul onorant cu care se adresează foștii elevi celui care le-a călăuzit pașii, ca părinte spiritual, în perioada școlarității adolescentine, deși foștii ucenici se află acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturități fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
numai al copiilor care îi sunt încredințați, ci și al părinților acestora, precum și al tinerilor din sat, pentru care trebuie să constituie un exemplu de seriozitate, de muncă și de comportament civilizat. Regretatul profesor Alex. Gr. Ostafi, care ne-a călăuzit pașii în însușirea disciplinelor psihopedagogice și ne-a introdus în tainele mirifice ale profesiei de învățător, ne atrăgea deseori atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale, și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și dragoste puținul pământ pe care îl aveau, și pentru care au dat jertfă de sânge în cele două războaie mondiale, își creșteau copiii în frica față de Dumnezeu, insuflându-le cultul pentru muncă și pentru cinste. Viața lor spirituală era călăuzită de singurele instituții existente în localitate: școala, biserica și mai târziu căminul cultural. Evident, nu puteau lipsi din peisajul social rural din acele vremuri cârciumarii, micii negustori cu dugheni înghesuite în încăperi mici și întunecoase, comercianții ambulanți ce cutreierau satele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]