2,019 matches
-
cu față umană; au coduri și programe independente, se încarcă singuri cu energie, alții o fac pe pompierii, dau alarma și sting focul. Alții anunță inundațiile și viiturile apelor. Deci, roboții pot fi paznici buni. Unii roboți sunt și buni cărăuși; un robot poate căra pănă la 150 kg păine, apă sau zăpadă cu o viteză de 77 km pe oră, poate urca pe scări greutăți sau să le coboare. Eva: Ultimul tip de robot ASIMO recunoaște fețele umane ale cunoscuților
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
își arată fața la uliță...De sub șopronul „șindilit” se aude nechezat de cal, iar fumul din vatra covăliei se înalță vălătucindu-se spre cer...Miros de copită arsă îmi gâdilă nările... După toate semnele, potcovariul are de lucru nu șagă, fiule. Cărăușii care au venit la potcovărie s-au sculat cu noaptea în cap, pentru că au mare grabă. Pleacă la drum lung și au nevoie de cai bine potcoviți, că altmintrelea... Călugărul se uită la mine în așa fel încât îi citesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dar cu gârlici larg ce duce spre pivnița spațioasă...Bătrânul se oprește prind cercetător la tot ce i se înfățișează. Apoi îmi face semn să-l urmez...Ne aflăm într-o încăpere afumată, destul de mare, în care câțiva târgoveți și cărăuși de pe la chervăsărie stau la taifas cu câte un deț de rachiu în față...Ne privesc plini de curiozitate: „Ce caută în cârciumă un popă și un tânăr?” - par să spună ochii lor...Un flăcăiandru cu plete de la tejghea ne iese
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cine știe ce fel de marfă...Cele goale ori au lăsat încărcătura și pleacă după alta ori intră să încarce din magaziile sau pivnițele Chervăsăriei. Ne întâmpină larmă mare...Carele și harabalele hodorogesc îngrozitor, glasul înalt al slujbașilor din Chervăsărie și al cărăușilor ne asurzește...Fiecare strigă în sânga și în dreapta, pentru a nu se încurca lucrurile: „Fereșteee! Fugi de-acolo! Mișcă-ți fundul, că dau peste tine! Cară-te din calea mea, că te fac fărâme! Nu sta în drum ca vițelul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
făcut feredeul cel mari (baia n.n) și l-au dăruit mănăstirii sali. Vălet 7146 (1638).” De asemenea, am în față un „Ispisoc de la Vasilie voievod precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei Sfătitelor, ca să aibă a lua vama de la cărăuși cu marfa și de la alte cari s-or numi mai gios, din let 7147 (1639), iulie 17...Io Vasilie voievod,...am luat pe Dumnezeu întru ajutor și am început și am zidit a noastră sfântă mănăstire,...în târg în Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
încetinea, ca și cum ar fi vrut să le dea celor vii posibilitatea să trimită un salut, o rugăciune sicriului. Iar expresia chipului său se metamorfoza, își găsea tăria în intenții. El se interpreta pe sine însuși, rolul său melancolic de ultim cărăuș. Trecea și știa că lasă în urma lui un gând. Descopeream însă și o trăsătură ironică în profilul său. Da, avea și ceva de carnaval în el, ca într-un copil mascat în moarte, care vântură o coasă în fața trecătorilor, făcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Pe de o parte! Într-adevăr, orașul nu mai era legat de restul țării prin mijloace de comunicație obișnuite și, pe de altă parte, o nouă hotărâre interzice orice schimb de corespondență, pentru a evita ca scrisorile să poată deveni cărăușii infecției. La început, câțiva privilegiați au putut să ia contact, la porțile orașului, cu santinelele de la posturile de gardă, care au consimțit să transmită în exterior unele mesaje. Era încă în primele zile ale epidemiei, într-un moment în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
radioasă. Acum ne vei putea ului cu meniurile tale ! Parcă în seara asta avem plătică prăjită cu legume tăiate stil julienne, nu ? — Ăă... da ! înghit în sec. Cred că da. — Ferea ! Sărim amândouă în lături în clipa în care doi cărăuși trec pe lângă noi cu brațele pline de cutii. Îi urmez la bucătărie și privesc stiva de cutii siderată. Câte naibii de chestii a comandat familia Geiger ? — Să știi că ți-am cumpărat de toate, spune Trish, parcă citindu-mi gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
oprește să-și tragă sufletul. Robespierre profită de situație și-i trage o limbă pe obraz. Lionel n are cum să se apere, având mâinile ocupate. Se strâmbă și Robespierre înțelege că-i place și-i mai trage o limbă. Cărăușul repornește, nu înainte de-a întreba: — Mai e mult? — Încă un etaj, domnule conte, și calvarul dumneavoastră o să ia sfârșit. Pe palierul etajului patru, Lionel se mai oprește o dată, epuizat. Liliane îl izbăvește: Am ajuns. Domnule marchiz, ați fost eroic
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
vrut să-mi oprească zece lire; spunea că le avea de primit de la mine de acum patru ani, când am pierdut la jocul de cărți în casa lui Antonio Guicciardini. Am început să fac tărăboi: voiam să-l învinovățesc pe cărăuș de hoție, deoarece el se dusese să ia lemnele pentru celălalt; tandem Giovanni Machiavelli intră în vorbă la mijloc și ne făcu să ne împăcăm. Batista Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și alți câțiva de la oraș mi-au cerut
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
infecției, medicii și farmaciștii purtau tot timpul mănuși de tifon îmbibate cu o soluție de sublimat corosiv 549. Un rol important în transportul infecției din Bulgaria până către așezările rurale, dar și urbane din sudul țării noastre le-a revenit "cărăușilor", țărani recrutați de armată pentru efectuarea transportului materialelor de tot felul (inclusiv a celor de folosință sanitară) cu căruțele proprietate a lor personală. Datorită lipsurilor și extremelor osteneli la care erau supuși, cărăușii "au dat un contingent destul de mare de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din sudul țării noastre le-a revenit "cărăușilor", țărani recrutați de armată pentru efectuarea transportului materialelor de tot felul (inclusiv a celor de folosință sanitară) cu căruțele proprietate a lor personală. Datorită lipsurilor și extremelor osteneli la care erau supuși, cărăușii "au dat un contingent destul de mare de holerici și, în parte, au introdus în țară holera"550. Asupra nefastelor consecințe epidemiologice ale regimului inuman la care erau supuși țăranii cărăuși români rechiziționați atunci de armată a insistat eminentul chirurg și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
personală. Datorită lipsurilor și extremelor osteneli la care erau supuși, cărăușii "au dat un contingent destul de mare de holerici și, în parte, au introdus în țară holera"550. Asupra nefastelor consecințe epidemiologice ale regimului inuman la care erau supuși țăranii cărăuși români rechiziționați atunci de armată a insistat eminentul chirurg și anatomist Dimitrie Gerota în relatarea privind participarea sa voluntară, ca medic de regiment, la campania militară din Bulgaria, între 22 iunie - 29 august 1913: "Am anchetat și m-am convins
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
transportau rufăria și efectele nedezinfectate sau defectuos dezinfectate ale soldaților foști holerici sau foști "purtători interni"552. * Primul focar la nord de Dunăre a fost semnalat la 17 iulie 1913, în comuna Ștefănești-Lipovăț, din apropierea Bucureștilor, infecția fiind importată printr-un cărăuș venit de la Turtucaia. Doctorii C. Alexandrescu și N. Smadu, care s-au ocupat de imunizarea întregii populații, au întîmpinat destule greutăți; oamenii se fereau de vaccinare și "numai cu catalogul în mână și cu ajutorul jandarmilor, care îi aduceau de prin
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ca scop combaterea epidemiilor, nu o poate folosi în campania antiholerică. Doctorița avea să constate însă cu regret că, pe când la lazaretele din județele Romanați și Olt, unde fusese repartizată de Direcția serviciului sanitar, holericii, dintre care mulți soldați și cărăuși țărani, erau tratați "în grajduri bune pentru vite", denumite barace și infirmierii, "Crucea Roșie" dispunea de un număr de barace sistematice, aduse din străinătate, care se puteau instala oriunde și din care multe nici acum [cînd epidemia se stinge] n-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
le-a răspuns lotrul. Îndată ce caii au fost liberi, doi lotri i-au mânat în adânc de codru. La mică distanță de convoi, a rămas cel care a oprit caii trăsurii. Avea poruncă să observe ca nu cumva vreunul dintre cărăuși sau negustori să-i urmărească. ― Da’ de ce a trebuit să rămână de pază tocmai cel care a oprit caii trăsurii și nu altul? - a întrebat unul dintre ascultători. ― E lesne de înțeles, frate. Apoi acela n-a pus mâna pe
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de ce a trebuit să rămână de pază tocmai cel care a oprit caii trăsurii și nu altul? - a întrebat unul dintre ascultători. ― E lesne de înțeles, frate. Apoi acela n-a pus mâna pe nimic din averea negustorilor sau a cărăușilor. El a oprit doar caii trăsurii și i-a ținut până pungile cu galbeni au trecut în mâinile celorlalți lotri - a răspuns un altul. ― Odată treaba făcută, au pornit încet, fără zgomot, spre locul unde au fost lăsate mirodeniile. Le-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pe când Sanzo se uita cu gura căscată de uimire. — Vreau să mai îndeplinești o misiune, Sanzo. — Ascult, stăpâne. — Le-am dat amănuntele, cu multă grijă, la trei dintre oamenii mei de cea mai mare încredere. Vreau să te deghizezi în cărăuș de povară, să încarci banii ăștia pe un cal și să mergi pe lângă cei trei oameni. — Și spre ce destinație? — Nu întreba. Am înțeles. — Dacă totul reușește conform planului, am să te înaintez la rangul de samurai. — Vă mulțumesc, stăpâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mă clatin. O delegație a conducătorilor tribului ne-a întâmpinat ca să-l primească pe vizir, ruda lor. Iosif le-a ieșit înainte cu fiii lui de-o parte și de alta, flancat de gărzile cele arătoase. În spatele lor stăteau servitorii, cărăușii și sclavele fetițe și, într-o parte, un tâmplar și nevasta lui. Iosif avea fața aproape albă de neliniște, dar își arăta dinții într-un zâmbet larg, prefăcut. Fiii lui Iacob au venit în fața noastră, dar nu l-am recunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Tot ținutul acela albăstrui, de viță stropită cu piatră acră, coclise. O rugină ștearsă și găunoasă bolea în frunze. Pădurile aveau un miros putred și soarele leneș de octombrie le bătea frunzișul galben, pierit. Negustorul se așternuse la masă cu cărăușii lui. A cumpărat vinul nou, roz ca petala trandafirului, a plătit, se ușurase. Întinseseră masă, cu pui fripți, perpeliți atunci într-un jar de vreascuri, muiați în mujdei de usturoi, cu mămăligă subțire și vin negru. Trosneau măselele. Se uita
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
copitele. Din spatele lor costelive ieșeau aburi calzi. Bărbatul a ajutat-o să coboare, simtindu-i pieptul tânăr sub cămașa umedă. I-a spus scurt, urcîndu-se repede pe șleauri: - Mai viu! Și-a dat bici cailor, să ajungă pe hoții de cărăuși care-i duceau vinul. Mai dădea Dumnezeu și câte un necaz, nu se putea. Murise socrul. Se treziseră într-o dimineață cu mama Linei la poarta lor, plîngînd: - Veniți, că s-a prăpădit bătrînul! le-a spus. I se uscaseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prin șanțuri. Se lăsa seara. Deasupra dealurilor se aprinsese luceafărul și caru-lmare... Păcat de banii dați pe rochii, trebuia să le aducă înapoi nevestei! A tocmit vinul, 1-a plătit. Voia să plece mai curând. Rămăsese singur lângă căruță, mânios. Cărăușii petreceau alături. Veniseră și lăutarii. Și-a adus aminte de carnea femeii. Se simțea bătrân și netrebnic. Auzi cobzele și glasurile lăutarilor. Îl apucă un dor de băutură. Căruțașii făcuseră foc în fața cramei, ședeau pe vine și ciocneau ulcelele. A
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
falnic, cu părul în vânt, crăcănat pe șleauri, îndemnînd animalele. 329 La poartă, strigă deodată: - Lino, deschideți, mă, porțile! Îi plăcea să vadă casa în picioare. Băieții de prăvălie dădură porțile la o parte. Convoiul intră va-lvîrtej. Stere strigă la cărăuși să ferească pomii și opri caii: - Ptr, boalelor! Ptr, n-auziți? Descărcară apoi butoaiele și le puseră binișor pe pământ. Proptiră două grinzi groase cu capete de fier în zidul pivniței sub chepeng și începură să răstoarne poloboacele, ținute în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
darnic, părinte. ― Am mai putea spune și altele despre Dealul Păunului și despre vodă. Ia încearcă să le înșiri, dragule. ― Întâi, că dealul Păunului era sursa de piatră pentru tot Iașul. Apoi, voievodul Ioan Teodor Calimah a poruncit ca orice cărăuș, la coborâre, să lase o piatră de fiecare coș, care s-a folosit la zidirea bisericii Pogorârea Sfântului Duh de pe actuala stradă Plopii fără soț. O noutate pe care abia acum o aflăm este faptul că acolo, în dealul Păunului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
spectacol, ce nobilă activitate! Trecând În pas milimetric de-a lungul unei țâțâni ruginite, caravana s-a pierdut Întâi prin desișul tropical al unui ghiveci de mușcate, prelingându-se apoi pe sub dinții unui pieptene, care le va fi apărut micilor cărăuși ca un schelet de mamut, spre a-și Începe lunga călătorie prin deșertul gălbui al peretelui. Și câte pericole nu s-au abătut asupra drumeților! Dedesubtul grinzii, furtuna dezlănțuită printr-un oberliht le-a măturat din prețioasele poveri, dar s-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]