2,636 matches
-
25 Idem, p. 725-726. 26 Idem, p. 726. 1 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 387. 2 Roger Callois, În inima fantasticului, traducere de Iulia Soare, Editura Meridiane, București, 1971, planșa 7. 3 D. Cantemir, op. cit., p. 412-413. 4 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 44. 5 Aristotel, On the parts of Animals, traducere și comentarii de James G. Lennox, Clarendon Press, Oxford, 2004, p. 116. 6 Ibidem. 7 Homer, Odyssea, ed. cit., p. 369. 8 Plinius, op. cit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cumpărat în schimbul unui loc de livadă dintr-un sat de lângă Râmnic. Vezi N. Cartojan, Alexandria în literatura românească, București, 1910, p. 79, cf. Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26. 79 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultura românească, Editura Minerva, București, 1984, p. 53-54. 80 Idem, p. 55. 81 Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc. Tipologia stilului cantemirian din perspectiva figurii dominante, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2002, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 137. 90 Cf. Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 6. 91 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000. Prima ediție a apărut, sub titlul Imagine și legendă, la Editura Meridiane, București, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
text îndreptat, completat și cu indice de C. Săndulescu-Verna, Editura Sophia, București, 2000. 97 Idem, p. 68. 98 Idem, p. 83. 99 Idem, p. 222. 100Idem, p. 180. 101 Idem, p. 148. 102 În afara lucrării lui Victor Simion, vezi și Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Prezențe animaliere pe pridvorul de nord al bisericii de la Mănăstirea Sucevița, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011). 103 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
XVI-lea-al XVIII-lea. Contribuții filologice, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 113 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
289. 113 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, p. 55-62. 115 Mihai Moraru, Alegoria
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972, p. 372. 131 Ibidem, p. 376-377. 132 Vezi Dan Horia Mazilu, Varlam și Ioasaf. Istoria unei cărți, Editura Minerva, București, 1981. Pentru un comentariu amănunțit asupra acestei legendei și a variantelor sale europene, vezi Cătălina Velculescu, capitolul Parabola inorogului: prăbușire sau acensiune, în vol. Cărți populare și cultura română, p. 8-13. 133 Cristina Bogdan, Avatarurile unui simbol escatologic (calul) în iconografia monumentelor de cult din Țara Românească (secolele XVIII-XIX), în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iconografia monumentelor de cult din Țara Românească (secolele XVIII-XIX), în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări, simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 140-141. 134 Povestea țărilor Asiei. Cosmografia românească veche, ediție de Cătălina Velculesc și V. Guruianu, ilustrații de Mihalea Dumitru, după desene de epocă, Editura Vestala, București, 1997. 135 N.A. Ursu, Nicolae Costin, traducător al geografiei universale a lui Giovanni Botero, în vol. N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești. Studii și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
516 Idem, p. 725-726. 517 Idem, p. 726. 518 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 387. 519 Roger Callois, În inima fantasticului, traducere de Iulia Soare, Editura Meridiane, București, 1971, planșa 7. 520 D. Cantemir, op. cit., p. 412-413. 521 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 44. 522 Aristotle, On the parts of Animals, translated with a Commentary by James G. Lennox, Clarendon Press, Oxford, 2004, p. 116. 523 Ibidem. 524 Homer, Odyssea, ed. cit., p. 369. 525 Plinius
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de lectură Reviews. Reading Notes Elez BIBERAJ, Albania in Transition. The Rocky Road to Democracy, Westview Press, Boulder, Colorado, 1999, 377 p. (Andrei Pippidi) Pierre BUHLER, Histoire de la Pologne communiste. Autopsie d’une imposture, Editions Karthala, Paris, 1997, 808 p. (Cătălina Mihalache) Walter KOLARZ, Mituri și realități în Europa de Est, Editura Polirom, Iași, 2003, 222 p. (Ilarion Țiu) Taras KUZIO, „Memory and Nation Building in the Post-Soviet Colonial Space”, Nationalities papers, vol. 30/2, June 2002, pp. 241-264 (Maria Ruxandra Stoicescu) Exterminarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Micu) Bogdan MURGESCU, A fi istoric în anul 2000, Editura All, București, 2000, 133 p. (Răzvan Pârâianu) Adrian MIROIU (coord.), Vladimir PASTI, Cornel CODIȚĂ, Gabriel IVAN, Mihaela MIROIU, învățământul românesc azi. Studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iași, 1998, 195 p. (Cătălina Mihalache) Dan PAVEL, Iulia HUIU, „Nu putem reuși decât împreună”. O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, Editura Polirom, Iași, 592 p. (Andreea Năstase) SUMMARY Romanian Historiography: Past and Future Paul E. MICHELSON, On the Future of Romania’s Recent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nefamiliarizate (individului de cultură medie, intelectualului de altă specialitate, copilului, străinului ș.a.), devine o poveste. Nivelul cel mai de jos al introducerii în istorie pare a fi cel al cronicarului/povestitorului care narează: un eveniment, un fenomen, o călătorie etc. Cătălina Mihalache a luat ca exemplu istoria predată copiilor pentru a sugera forța pe care a exercitat-o și o exercită încă povestirea istorică. Dacă mai amintesc circumstanțele studiate de autoare, manualele de istorie și literatura istorică pentru copii în deceniile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și autodidact s-a dovedit, în acest caz, poate mai dezinhibat și mai apt de a capta publicul. Punându-și adevărul său în consonanță cu adevărurile curente, Pierre Buhler știa că nu are cum să greșească mai mult decât ceilalți. Cătălina Mihalache WALTER KOLARZ, Mituri și realități în Europa de Est, Editura Polirom, Iași, 2003, 222 p. Lucrarea lui Walter Kolarz, Mituri și realități în Europa de Est, apărută la editura Polirom, în 2003, este traducerea în limba română a cărții Myths and Realities in
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dar a cărui existență o justifică. Ar fi deci necesare multiple replici ale acestui volum, cu atât mai oportune cu cât actuala echipă ministerială cheltuiește tot mai puține resurse pentru „necosmetizarea realității”. Acalmia este doar un alt nume al apatiei. Cătălina Mihalache Dan PAVEL, Iulia HUIU, „Nu putem reuși decât împreună”. O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, Editura Polirom, Iași, 592 p. Este incitant pentru autorul unei note de lectură să fie pus în fața unei cărți care a stârnit o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Timp și narațiune. Tendințe noi `n teoria istoriei”, `n Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, XXIX, 1992, Editura Academiei Române, Iași, pp. 385-394. Deși lucrarea a apărut abia `n 1992, conferința s-a desfășurat `n 1988. Alexandru Boboc, op.cit., pp. 9-10. Cătălina Mihalache, „Memorie și narațiune `n discursul didactic al anilor ’90”, `n Xenopoliana. Buletinul Fundației Academice „A.D. Xenopol”, X, 1-4, Iași, 2002, pp. 136-139. G. Panu, Amintiri de la „Junimea” din Iași, vol. II, Editura Minerva, București, 1971, p. 249. Iacob Negruzzi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui prin străvechile păduri de stejar...sus, pe Basaraba, vei struni caii din umbletul lor și îi vei lasă o vreme să răsufle, ...apoi, urmând un drum vechi de pământ, tăinuit de copaci bătrâni ce își înfrățesc crengile deasupra
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
fi tradus în 2009 la Editura Europa din Budapesta, una dintre cele mai importante edituri de literatură străină din Ungaria, dar și la Random House Mondadori din Barcelona. Volumul, premiat de Uniunea Scriitorilor, a fost dramatizat într-un spectacol al Cătălinei Buzoianu de la Teatrul Bulandra, care a avut premiera în decembrie 1986. Traducerea în franceză a romanului Drumul egal al fiecărei zile (1975), realizată de Marily Le Nir, a fost predată și este în lucru la prestigioasa editură franceză Gallimard. Volumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
identificate mai lesne schimbările petrecute în acest registru. Pentru a facilita înțelegerea, fără a încărca lectura volumului, „Indexul de persoane” cuprinde scurte prezentări ale personalităților la care se face referire de-a lungul celor aproape o mie de pagini. Mulțumiri Cătălinei Bolma pentru revizuirea atentă a terminologiei folosite și pentru acribia cu care a urmărit respectarea limbajului diplomatic. Ana Dinescu CONFERINȚE, DECLARAȚII DE PRESĂTC "CONFERINȚE, DECLARAȚII DE PRESĂ" Conferință de presă de bilanț, 2005-2007tc "Conferință de presă de bilanț, 2005‑2007
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
la 8 martie 1959 în Gheorgheni, județul Harghita, România, fiul lui Tibor și Magdalena, cu domiciliul actual în Suedia, Broby, Indungatan 5. 189. Puskas Eva, născută la 18 ianuarie 1961 în Simleu Silvaniei, județul Sălaj, România, fiica lui Francisc și Cătălina, cu domiciliul actual în Suedia, Broby, Indungatan 5. 190. Mako Maria, născută la 9 februarie 1954 în localitatea Ciumani, județul Harghita, România, fiica lui Laszlo și Rozalia, cu domiciliul actual în Suedia, Ljungby, Brunnsplan 1 D. 191. Mihalyi Julianna, născută
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
și Rafila, cu domiciliul actual în Suedia, Ljungby, Agardsvagen 64. 219. Blănaru Liviu Aron, născut la 24 august 1970 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Blănaru Liviu și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Ljungby, Agardsvagen 64. 220. Ali Cătălina Mirela, născută la 30 septembrie 1966 în București, România, fiica lui Turcu Victor și Liliana, cu domiciliul actual în Suedia, Molndal, Ponnygatan 8 B. 221. Constantinescu Mihai, născut la 5 februarie 1956 în București, România, fiul lui Constantinescu Vintilă și
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
mai 1971 în Piatra Neamț, județul Neamț, România, fiica lui Marin Florin și Tudora, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Cronmansv. 1 E. 49. Bahrim Odeta, născută la 1 noiembrie 1959 în Piatra-Neamț, județul Neamț, România, fiica lui Lozonschi Gheorghe și Cătălina, cu domiciliul actual în Suedia, Boras, Lars Kagsgatan 161. 50. Wirtz Daniela, născută la 30 mai 1963 în București, România, fiica lui Silețchi Mircea și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, Rosrath, Gammerbacher Weg 5. 51. Binder Christiane, născută la
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
1933 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiul lui Mooser Mihai și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, Wettenberg, Launsbach, Schutzenweg 8. 188. Szekely Zoltan, născut la 31 martie 1969 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Szekely Zoltan și Cătălina, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Sorgenfriv. 33 E. 189. Szekely Krisztina, născută la 11 decembrie 1971 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Chevul Stefan și Irina, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Sorgenfriv. 33 E. 190. Călușaru Maria
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
cu domiciliul actual în Austria, Viena, Inzersdorferstr. 40. 40. Vacariu Judit, născută la 4 decembrie 1955 în localitatea Sfântu Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Kolcza Stefan și Julianna, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Inzersdorferstr. 40. 41. Vasile Iustina Cătălina, născută la 29 iulie 1972 în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, România, fiica lui Vasile George și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Boras, Alidbergsgatan 14. 42. Simion Virginia Aurelia, născută la 6 august 1936 în localitatea Jibrieni Ismail, U.R.S.S.
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
în București, România, fiica lui Andone Vasile și Thielsch Lucreția Lidia, cu domiciliul actual în Germania, Hamm, Kurt Schumacherstr. 63. 325. Iancu Gheorghe, născut la 15 ianuarie 1948 în localitatea Girișu Negru, județul Bihor, România, fiul lui Iancu Gheorghe și Cătălina, cu domiciliul actual în Germania, Murrhardt, Brennackerstr. 39. 326. Fekete Robert, născut la 13 aprilie 1972 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Fekete Stefan și Elza, cu domiciliul actual în Germania, Denkendorf, Uhlandstr. 51. 327. Faur Mioara, născută la
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
Roza, cu domiciliul actual în Germania, Leverkusen, Berlinerstr. 168. 17. Zooi Christian, născut la 6 septembrie 1933 în localitatea Sânpetru, județul Brașov, România, fiul lui Zooi Georg și Rosa, cu domiciliul actual în Germania, Leverkusen, Berlinerstr. 168. 18. Baeder Ruxanda Cătălina, născută la 26 mai 1963 în București, România, fiica lui Popescu Mircea Spiru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Dortmund, Limbeckerstr. 8. 19. Dumitrescu Alexandru, născut la 26 ianuarie 1953 în localitatea Săliște, județul Alba, România, fiul lui Dumitrescu
HOTĂRÂRE nr. 84 din 3 februarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112221_a_113550]