2,287 matches
-
cantonului este de 791 km². Teritoriul cantonului e format din pământurile obținute de capitală, din acest motiv forma sa fiind atât de neregulat, și cele două districte separate formând exclave de-a lungul graniței cu Franța. Între 1798 și 1803 cantonul a făcut parte din Republica elvețiană. În 1803 Solothurn a fost unul dintre cele 19 cantoane reconstituite de Napoleon ("Actul de mediere"). Deși populația era strict romano-catolică, Solothurn nu s-a alăturat mișcării separatiste catolice ("Sonderbund") din 1845. Analog, constituțiile
Cantonul Solothurn () [Corola-website/Science/303725_a_305054]
-
motiv forma sa fiind atât de neregulat, și cele două districte separate formând exclave de-a lungul graniței cu Franța. Între 1798 și 1803 cantonul a făcut parte din Republica elvețiană. În 1803 Solothurn a fost unul dintre cele 19 cantoane reconstituite de Napoleon ("Actul de mediere"). Deși populația era strict romano-catolică, Solothurn nu s-a alăturat mișcării separatiste catolice ("Sonderbund") din 1845. Analog, constituțiile federale din 1848 și 1874 au fost aprobate. Constituția de astăzi datează din 1887, deși a
Cantonul Solothurn () [Corola-website/Science/303725_a_305054]
-
mișcării separatiste catolice ("Sonderbund") din 1845. Analog, constituțiile federale din 1848 și 1874 au fost aprobate. Constituția de astăzi datează din 1887, deși a fost revizuită complet în 1895. Până în secolul al XIX-lea, agricultura era principala activitate economică a cantonului. Astăzi, și-a păstrat importanța, însă a fost depășită de industria manufacturieră și de sectorul serviciilor. Industriile prezente sunt fabricarea ceasurilor, bijuterii, textile, hârtie, ciment și piese auto. Până recent, fabricarea încălțămintei a reprezentat o activitate economică importantă, însă competiția
Cantonul Solothurn () [Corola-website/Science/303725_a_305054]
-
păstrat importanța, însă a fost depășită de industria manufacturieră și de sectorul serviciilor. Industriile prezente sunt fabricarea ceasurilor, bijuterii, textile, hârtie, ciment și piese auto. Până recent, fabricarea încălțămintei a reprezentat o activitate economică importantă, însă competiția globală a făcut cantonul elvețian necompetitiv. O centrală nucleară se află în apropiere de Gösgen, începând cu 1979. Cantonul este bine legat de celelalte părți ale Elveției, atât pe cale rutieră cât și feroviară. Prin Olten, trenurile circulă către Geneva, Zürich, Basel și Ticino via
Cantonul Solothurn () [Corola-website/Science/303725_a_305054]
-
sunt fabricarea ceasurilor, bijuterii, textile, hârtie, ciment și piese auto. Până recent, fabricarea încălțămintei a reprezentat o activitate economică importantă, însă competiția globală a făcut cantonul elvețian necompetitiv. O centrală nucleară se află în apropiere de Gösgen, începând cu 1979. Cantonul este bine legat de celelalte părți ale Elveției, atât pe cale rutieră cât și feroviară. Prin Olten, trenurile circulă către Geneva, Zürich, Basel și Ticino via Lucerna. Populația este în principal germanofonă. Circa 60% sunt romano-catolici, restul fiind protestanți. Populația este
Cantonul Solothurn () [Corola-website/Science/303725_a_305054]
-
Lucerna (în germană "Luzern") este un canton al Elveției. Se află în centrul țării, și are o populație de 350 600 de locuitori. Capitala cantonală este la Lucerna. Lucerna se află în centrul Elveției. Aparține de bazinele hidrografice ale râuriloe Reuss și Kleine Emme. Se află pe
Cantonul Lucerna () [Corola-website/Science/303726_a_305055]
-
de locuitori. Capitala cantonală este la Lucerna. Lucerna se află în centrul Elveției. Aparține de bazinele hidrografice ale râuriloe Reuss și Kleine Emme. Se află pe pantele nordice ale regiunii de piemont a Alpilor elvețieni. Cel mai înalt vârf al cantonului este "Brienzer Rothorn" cu 2 350m. Suprafața cantonului este de 1 493 km². e format din teritoriile obținute de capitala Lucerna, fie prin tratate, ocupare armată sau cumpărare, majoritatea înainte de 1415. Lucerna deja se alăturase Confederației elvețiene în 1332. Cantonul
Cantonul Lucerna () [Corola-website/Science/303726_a_305055]
-
se află în centrul Elveției. Aparține de bazinele hidrografice ale râuriloe Reuss și Kleine Emme. Se află pe pantele nordice ale regiunii de piemont a Alpilor elvețieni. Cel mai înalt vârf al cantonului este "Brienzer Rothorn" cu 2 350m. Suprafața cantonului este de 1 493 km². e format din teritoriile obținute de capitala Lucerna, fie prin tratate, ocupare armată sau cumpărare, majoritatea înainte de 1415. Lucerna deja se alăturase Confederației elvețiene în 1332. Cantonul a încercat pentru scurt timp urmărirea unei politici
Cantonul Lucerna () [Corola-website/Science/303726_a_305055]
-
cantonului este "Brienzer Rothorn" cu 2 350m. Suprafața cantonului este de 1 493 km². e format din teritoriile obținute de capitala Lucerna, fie prin tratate, ocupare armată sau cumpărare, majoritatea înainte de 1415. Lucerna deja se alăturase Confederației elvețiene în 1332. Cantonul a încercat pentru scurt timp urmărirea unei politici separatiste între 1841 și 1847, alăturându-se "Sonderbund", care a fost dizolvată prin forță de o armată federală în 1847. Circa 90% din suprafața totală este pământ fertil. Agricultura este cea mai
Cantonul Lucerna () [Corola-website/Science/303726_a_305055]
-
Valais (germană: ) este unul dintre cele 26 cantoane ale Elveției, în partea sud-vestică a țării, în Alpii Penini, în jurul văii râului Ron, de la izvoare la Lacul Geneva. face parte din cele 26 de cantoane ale Elveției și este situat în partea de S-V a Elveției, în jurul văii
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
Valais (germană: ) este unul dintre cele 26 cantoane ale Elveției, în partea sud-vestică a țării, în Alpii Penini, în jurul văii râului Ron, de la izvoare la Lacul Geneva. face parte din cele 26 de cantoane ale Elveției și este situat în partea de S-V a Elveției, în jurul văii râului Ron de la izvoare la lacul Geneva, separând Alpii Pennini de Alpii Bernezi având coordonatele geografice 46°4′N 7°36′E. se învecineaza la sud
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
râului Ron de la izvoare la lacul Geneva, separând Alpii Pennini de Alpii Bernezi având coordonatele geografice 46°4′N 7°36′E. se învecineaza la sud cu Italia, iar la sud-vest cu Franța. În partea de nord se învecineaza cu cantoanele Vaud și Berna, iar la est cu cantoanele Uri și Ticino. Cu capitala la Sion și având o suprafața de 5.224 kmp, acest canton se situează pe locul 3 după cantoanele Graubünden (7.105 kmp) și Berna (5.959
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
Alpii Pennini de Alpii Bernezi având coordonatele geografice 46°4′N 7°36′E. se învecineaza la sud cu Italia, iar la sud-vest cu Franța. În partea de nord se învecineaza cu cantoanele Vaud și Berna, iar la est cu cantoanele Uri și Ticino. Cu capitala la Sion și având o suprafața de 5.224 kmp, acest canton se situează pe locul 3 după cantoanele Graubünden (7.105 kmp) și Berna (5.959 kmp), dar situarea lui în zona celor mai
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
sud cu Italia, iar la sud-vest cu Franța. În partea de nord se învecineaza cu cantoanele Vaud și Berna, iar la est cu cantoanele Uri și Ticino. Cu capitala la Sion și având o suprafața de 5.224 kmp, acest canton se situează pe locul 3 după cantoanele Graubünden (7.105 kmp) și Berna (5.959 kmp), dar situarea lui în zona celor mai înalte piscuri ale Elveției - toate peste 4.000 m - face din acest canton cel mai căutat de
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
Franța. În partea de nord se învecineaza cu cantoanele Vaud și Berna, iar la est cu cantoanele Uri și Ticino. Cu capitala la Sion și având o suprafața de 5.224 kmp, acest canton se situează pe locul 3 după cantoanele Graubünden (7.105 kmp) și Berna (5.959 kmp), dar situarea lui în zona celor mai înalte piscuri ale Elveției - toate peste 4.000 m - face din acest canton cel mai căutat de turiști. Fiind o zonă foarte muntoasă, accesul
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
5.224 kmp, acest canton se situează pe locul 3 după cantoanele Graubünden (7.105 kmp) și Berna (5.959 kmp), dar situarea lui în zona celor mai înalte piscuri ale Elveției - toate peste 4.000 m - face din acest canton cel mai căutat de turiști. Fiind o zonă foarte muntoasă, accesul in zonă se face cel mai ușor prin partea de V-NV dinspre cantonul Vaud și Franța, aici existând și o autostradă ce face legătura cu Geneva, Berna și
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
zona celor mai înalte piscuri ale Elveției - toate peste 4.000 m - face din acest canton cel mai căutat de turiști. Fiind o zonă foarte muntoasă, accesul in zonă se face cel mai ușor prin partea de V-NV dinspre cantonul Vaud și Franța, aici existând și o autostradă ce face legătura cu Geneva, Berna și Franța. Din toate celelalte direcții accesul se face prin unul sau mai multe pasuri, toate însă la altitudini ce depasesc 2.000 m. Astfel, dinspre
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
Franța. Din toate celelalte direcții accesul se face prin unul sau mai multe pasuri, toate însă la altitudini ce depasesc 2.000 m. Astfel, dinspre Italia accesul se face prin pasul Simplon la o altitudine de 2.006 m, dinspre cantonul Ticino prin pasul Nufenen, la o altitudine de 2.478 m, dinspre cantonul Uri prin pasul Furka la 2.484 m și prin pasul Grimdal la 2.165 m. Pe lângă aceste pasuri mai există și alte căi de acces in
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
pasuri, toate însă la altitudini ce depasesc 2.000 m. Astfel, dinspre Italia accesul se face prin pasul Simplon la o altitudine de 2.006 m, dinspre cantonul Ticino prin pasul Nufenen, la o altitudine de 2.478 m, dinspre cantonul Uri prin pasul Furka la 2.484 m și prin pasul Grimdal la 2.165 m. Pe lângă aceste pasuri mai există și alte căi de acces in zonă: prin Tunelul Grand St-Bernard și Tunelul Simplon - dinspre Italia, precum și tunelurile căii
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
484 m și prin pasul Grimdal la 2.165 m. Pe lângă aceste pasuri mai există și alte căi de acces in zonă: prin Tunelul Grand St-Bernard și Tunelul Simplon - dinspre Italia, precum și tunelurile căii ferate Lotschberg, ce leagă Valais de cantonul Berna, și Furka, ce face joncțiunea cu cantonul Uri. Bine înțeles există și posibilitatea, extremă de altfel, de a traversa pe culmile munților, însă această cale de acces este destinată doar alpinistilor profesioniști. Valea Ronului, largă, glaciară, domină zona. Mai
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
165 m. Pe lângă aceste pasuri mai există și alte căi de acces in zonă: prin Tunelul Grand St-Bernard și Tunelul Simplon - dinspre Italia, precum și tunelurile căii ferate Lotschberg, ce leagă Valais de cantonul Berna, și Furka, ce face joncțiunea cu cantonul Uri. Bine înțeles există și posibilitatea, extremă de altfel, de a traversa pe culmile munților, însă această cale de acces este destinată doar alpinistilor profesioniști. Valea Ronului, largă, glaciară, domină zona. Mai există și numeroase văi laterale care pornesc de la
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
depășesc 4.000 m, și există și numeroși ghețari. Ronul drenează valea principală de la est la vest până la Martigny, apoi în unghi drept până la gura de vărsare în Lacul Geneva. După micul orășel Saint-Maurice, malul nordic al râului ține de Cantonul Vaud. Valea principală este mărginită de Alpii Bernezi în nord și de Alpii Penini în sud. Numai jumătate din suprafața totală este considerată productivă. Vezi și: Districte din Elveția Romanii numeau această zonă "Vallis Poenina" (""Valea superioară a Ronului""). Începând
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
devenit "Republica Rodanică" independentă. În 1810 Republica Rodanică a fost anexată de Franța napoleonică sub numele de "departamentul Simplon". Independența a fost recâștigată în 1813, iar la 4 august 1815 Valais a intrat în sfârșit în Confederația elvețiană ca un canton de sine stătător. În 1845 Valais s-a alăturat ligii separatiste catolice ("Sonderbund"), dar a ales să nu lupte împotriva trupelor confederației în 1847 și s-a supus forțelor federale. Producția de vinuri și turismul sunt cele mai importante activități
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
sine stătător. În 1845 Valais s-a alăturat ligii separatiste catolice ("Sonderbund"), dar a ales să nu lupte împotriva trupelor confederației în 1847 și s-a supus forțelor federale. Producția de vinuri și turismul sunt cele mai importante activități din canton. Vârful Matterhorn din apropiere de Zermatt este una dintre cele mai mari atracții turistice din munții elvețieni, însă alte zone montane ale cantonului sunt de asemenea populare. În afară de turism, agricultura este de asemenea importantă, în special creșterea vitelor în munți
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
și s-a supus forțelor federale. Producția de vinuri și turismul sunt cele mai importante activități din canton. Vârful Matterhorn din apropiere de Zermatt este una dintre cele mai mari atracții turistice din munții elvețieni, însă alte zone montane ale cantonului sunt de asemenea populare. În afară de turism, agricultura este de asemenea importantă, în special creșterea vitelor în munți și industria lactatelor în zonele mai joase. Industria viticolă a cantonului este cea mai mare din Elveția. Tot aici se găsesc și numeroase
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]