2,115 matches
-
unghi drept, perpendicular pe axul lung al capilarelor; ele au fost denumite prelungiri secundare sau pedicele. Acestea se mulează pe fața externă a membranei bazale care învelește capilarele. Un podocit, prin prelungirile sale, emite pedicele pentru mai multe capilare; un capilar este învelit în pedicele provenite de la mai multe podocite (fig. 2.7). Corpul podocitelor conține toate organitele celulare și un citoschelet format din filamente intermediare de vimentină (citocheratina lipsește). Prelungirile majore conțin microtubuli (tubulină), pedicelele conțin filamente de actină și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
putea acționa ca relaxant podocitar, favorizând lărgirea fantelor de filtrare. Podocitele posedă și proprietăți de endocitoză mediată de receptori. Astfel, s-a evidențiat megalina (proteina gp330), component al receptorului pentru LDL (această moleculă corespunde antigenului nefritei tip HEYMANN). Glomerulul renal (capilarele glomerulare) La nivelul polului vascular al corpusculului, arteriola aferentă se ramifică în 3-4 metarteriole scurte, care la rândul lor vor genera anse capilare anastomozate. Totalitatea capilarelor rezultate dintr-o metarteriolă formează un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
component al receptorului pentru LDL (această moleculă corespunde antigenului nefritei tip HEYMANN). Glomerulul renal (capilarele glomerulare) La nivelul polului vascular al corpusculului, arteriola aferentă se ramifică în 3-4 metarteriole scurte, care la rândul lor vor genera anse capilare anastomozate. Totalitatea capilarelor rezultate dintr-o metarteriolă formează un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin polul vascular. Capilarele glomerulare sunt formate dintr-un endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală. Celulele endoteliale sunt
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ramifică în 3-4 metarteriole scurte, care la rândul lor vor genera anse capilare anastomozate. Totalitatea capilarelor rezultate dintr-o metarteriolă formează un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin polul vascular. Capilarele glomerulare sunt formate dintr-un endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală. Celulele endoteliale sunt foarte aplatizate, prezintă între ele joncțiuni, iar citoplasma este străbătută de pori mari, până la 100 mm diametru, lipsiți de diafragm. în jurul porilor, se găsesc microfilamente
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
presiunii hidrostatice. Odată cu creșterea presiunii în vena cavă superioară sau în unul din trunchiurile venoase brahiocefalice, se produce retrograd o creștere presională pe venele afluente din extermitatea cefalică și membrele superioare. Presiunea crescută se răsfrânge până la nivelul venulelor, respectiv a capilarelor venoase și rețelelor capilare. Creșterea presiunii hidrostatice capilare are drept rezultat mărirea transudatului transparietal cu creșterea volumului de apă în interstițiu, apărând edemul. O creștere de presiune hidrostatică de 40 mmHg în venele cerebrale este extrem de periculoasă, datorită riscului de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
apă, ce va dilua proteinele;spasmul arterial, ce apare ca o consecință a creșterii presiunii interstițiale;elasticitatea țesuturilor și a tegumentului ce sunt puse în tensiune maximă [22]. La factorii de mai sus, putem să adăugăm scăderea presiunii hidrostatice din capilare, ca o consecință a deschiderii anastomozelor cavo-cave. TABLOUL CLINIC Sindromul de venă cavă superioară reprezintă din punct de vedere clinic, o desfășurare de semne și simptome, cauzate de deteriorarea fluxului sangvin prin vena cavă superioară către atriul drept. Tabloul clinic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
arătat că uleiul de lavandă are proprietatea de a regla starea de excitabilitate a unor receptori interni, ceea ce conduce la normalizarea funcției cardiace. Ca mecanism al acestei acțiuni se presupune că determină anestezia receptorilor de reglare a presiunii și dilatării capilarelor, localizați la nivelul joncțiunii carotidă - plex carotidian, ceea ce conduce la ridicarea pragului de excitabilitate a cordului. De aici rezultă o dilatare capilară periferică, cu diminuarea stazei sangvine, astfel încât cantitatea de sânge circulant se mărește. Este un foarte bun agent citofilactic
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
fără cicatrici vicioase, dar cu posibile modificări de culoare de amploare variabilă de la individ la individ în funcție de modul particular de cicatrizare. 15.4.3. GRADUL III Morfopatologie: leziunea ajunge la nivelul dermului și rezervele epiteliale sunt distruse; distrugere directă a capilarelor sanguine, deci acumularea de lichid (flictena) între straturile moarte și cele viabile va conține și elemente sanguine din plexurile dermice amputate; coagularea terminațiilor nervoase intradermice va face ca zonă arsă să nu fie dureroasă. Clinic: flictena de gradul III cu
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
După activarea celulei, sub acțiunea unei enzime nespecifice (Laminoaciddecarboxilaza) histidina se transformă în histamina. Creștera permeabilității capilare este efectul cel mai important al histaminei. Aceasta se realizează prin vasodilatația arteriolară asociată cu vasoconstricția venulelor ceea ce duce la creșterea presiunii în capilare și staza. La acestea se adaugă efectul de endotelioconstricție la nivel venular ceea ce crește permeabilitatea acestora. În primele ore în plaga arsă concentația de histamina este de peste 50 de ori mai mare față de tegumentele nelezate. Serotonină se formează din triptofan
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
controlat). Complicațiile edemului postcombustional sunt: hipovolemia, hipoproteinemia, scăderea oxigenării tisulare și creșterea presiunii tisulare. Manifestările acestora depind de suprafață și profunzimea leziunilor de arsură. Pierderea de proteine are loc pe două căi: una prin plaga arsă (plasmoragie) și alta prin capilarele devenite hiperpermeabile (plasmexodie) cu pierderea proteinelor în spațiul inunterstițial. În cazul leziunilor cu suprafața mică echilibrul formării edemului se produce în aproximativ 6 ore. Ca urmare a pierderilor proteice prin plaga arsă, care au loc preponderent în primele 6 8
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
obstrucția vaselor limfatice și diminuarea clearance-ului edemului, ceea ce va favoriza ulterior depunerea de fibrina. Astfel se produce o adevarată sigilare a țesuturilor atinse de leziunea de arsură. Presiunea oxigenului în celule scade ca urmare a creșterii distanței dintre celule și capilare, cu impact asupra celulelor marginale. Formarea edemului la nivelul țesuturilor neafectate de arsură este caracteristică pentru pacienții cu arsuri ce interesează mai mult de 20 30% din suprafața corporală. El se produce ca urmare a hipoproteinemiei plasmatice induse de leziunea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
cavități, unde devin macrofage rezidente sau migrează spre un focar de inflamație:- în plămân, monocitul se diferențiază direct în macrofagul alveolar, fără maturare în țesutul interstițial;- în sinusoidele ficatului, monocitul devine celulă Kupffer;- în cavitatea peritoneală, monocitul vine direct din capilare și devine macrofag al seroasei. În condiții normale, puține macrofage rezidente se divid și rămân viabile 1-3 luni. Nu există dovada că ele recirculă prin limfă spre vasele sanguine. Probabil că mor în țesuturi sau migrează spre ganglionii limfatici. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
polimerizarea moleculelor de HbS, care astfel formează fibre rigide. In vitro, în prezența oxigenului, moleculele HbS din eritrocitele falciforme se „încarcă” cu oxigen și fibrele de hemoglobină patologică se depolimerizează. Dacă polimerizarea se realizează in vivo, mai ales la nivelul capilarelor, ea determină obturarea acestora și blocarea circulației, uneori ireversibilă, la nivelul anumitor organe. La persoanele homozigote (HbS HbS) pentru anemia falciformă, moartea survine în copilărie sau în adolescență, înainte de vârsta reproducerii. Odată cu moartea lor, din genofondul populațional sunt scoase câte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
serul sangvin al unor asemenea indivizi, anticorpi care sunt potriviți pentru antigenul B, nu și pentru antigenul A. Anticorpii împotriva antigenului B aglutinează eritrocitele care au antigenul B pe suprafața lor. Asemenea eritrocite aglutinate nu pot fi circulate la nivelul capilarelor fine, ceea ce blochează aprovizionarea țesuturilor cu oxigen și nutrienți și în final se ajunge la moartea organismului căruia i se face o transfuzie eronată. Persoanele cu grup sangvin B prezintă antigen B pe suprafața eritrocitelor, iar serul lor sangvin conține
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și ribozomilor și a publicat date despre structura reticulului endoplasmatic și a sinapselor. Este considerat între fondatorii biologiei celulare. Are contribuții originale în domeniul mecanismelor secretorii ale glandelor (ca urmare a studiului celulelor de pancreas exocrin), a structurii și funcțiilor capilarelor, cât și a formării membranelor celulare și a mecanismelor permeabilității acestora. La Yale Center Molecular Medicine, unde s-a transferat în anul 1973, s-a preocupat de aplicațiile clinice ale descoperirilor personale din cercetarea fundamentală. Fiind căutat insistent în 1974
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și ribozomilor și a publicat date despre structura reticulului endoplasmatic și a sinapselor. Este considerat între fondatorii biologiei celulare. Are contribuții originale în domeniul mecanismelor secretorii ale glandelor (ca urmare a studiului celulelor de pancreas exocrin), a structurii și funcțiilor capilarelor, cât și a formării membranelor celulare și a mecanismelor permeabilității acestora. La Yale Center Molecular Medicine, unde s-a transferat în anul 1973, s-a preocupat de aplicațiile clinice ale descoperirilor personale din cercetarea fundamentală. Fiind căutat insistent în 1974
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
2). Ecuatia de continuitate - arată că produsul dintre velocitatea fluxului sanguin (ν) și aria de secțiune vasculară (A) este constant: astfel că în aortă unde aria este 4.5 cm2 velocitatea fluxului sanguin este 50 cm/s iar la nivelul capilarelor unde aria de secțiune este 4500 cm2 - velocitatea fluxului sanguin este 0.1 cm/s. Sângele nu circulă prin artere ca prin simple conducte ci este propulsat. Artera se comportă ca un "cord periferic": “sistola arterială”, completând-o pe cea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
impedanța aortei pentru fluxurile pulsatile de 1-15 Hz este doar de 10% din valoarea întâlnită în cazul fluxurilor stabile. 4.1.2 MICROCIRCULATIE. Microcirculația (“circulația terminală”) a fost definită ca unitatea funcțională histo-angeică formată din arteriole, venule, canale anastomotice arterio-venulare, capilare și metaarteriole 3 având dublu rol: în homeostazia sistemică (rol hemodinamic) și în homeostazia sanguino-tisulară (rol nutritiv). În vasele mici legile hemodinamicii sunt foarte complexe (sângele nefiind este un fluid omogen): presiunea critică de obstrucție la care vasul se închide
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
obstrucție la care vasul se închide este pentru arteriole de 10 mmHg72. în vasele mici vâscozitatea aparentă se reduce prin acumularea axială a hematiilor cu formarea unui strat periferic de plasmă de câțiva microni grosime (unii autori amintesc chiar de capilare “plasmatice” în care proporția elementelor figurate este foarte redusă 6); deformabilitatea hematiilor deține un rol împortant în microcirculație. În capilare hematiile trec una câte una deformându-se ca urmare a marii lor flexibilități. În mod normal vâscozitatea sângelui este de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
generând variații ale geometriei sistemului conform activității MFRS (sistemului de reglare a fluxului microvascular Dormandy, 1996)6. Funcționează servo-controlul precapilar al tensiunii arteriale cu ajustarea postcapilară a fluxului tisular; stress-ul de forfecare (dyne.cm 2) la nivelul peretelui capilar este: Capilarele fiind vase scurte determină un stress de întindere la nivelul lor mult mai mare decât în alte teritorii cu deformarea hematiilor ceea ce asigură difuziunea și convecția gazelor transportate. La pacienții cu ischemie arterială distribuția ritmică a fluxului sanguin în capilare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Capilarele fiind vase scurte determină un stress de întindere la nivelul lor mult mai mare decât în alte teritorii cu deformarea hematiilor ceea ce asigură difuziunea și convecția gazelor transportate. La pacienții cu ischemie arterială distribuția ritmică a fluxului sanguin în capilare este anormală cu scăderea undelor sanguine de cinetică de joasă și creșteri ale celor de frecvență înaltă, cu maldistribuția fluxului sanguin unele capilare fiind supraperfuzate, altele subperfuzate 4.1.3. CIRCULATIA COLATERALA. Patul arterial colateral este constituit din vase principale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nivelul membrelor inferioare. Numărul leucocitelor (chiar în limitele de normal) este crescut la fumători 21. Funcția și distribuția neutrofilelor se modifică după efortul fizic (element de “fluidizare sanguină”) neutrofilele contribuind la apariția leziunilor tisulare ischemice prin creșterea rezistenței microvasculare (ocluzia capilarelor prin leucocite contribuie la “no reflow fenomenon”), producerea de radicali liberi de oxigen și activarea plachetelor 51. CAPITOLUL 5 METODE DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC ÎN ARTERIOPATIILE OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE Raportul care există între examenul clinic și diferitele tehnici suplimentare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
undei arteriale la ultrasonografia Doppler: IR # (S-D)/S unde S amplitudinea vârfului sistolic; D -amplitudinea telediastolică. Indicele de rezistență este legat de rezistența vasculară dar și de complianța vasculară 11. Rezistența la flux este 60% în arteriole, 15% în capilare, 15% în vene și doar 10% la nivelul restului sistemului arterial de la cord la arterele mai mari de 200 µm diametru. Bude și colab.11 consideră denumirea de "indice de rezistență" ca fiind improprie mai corectă ar fi cea de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]