6,961 matches
-
istoric (1925/1991) un argument redutabil pentru teoria formelor cu fond pe care a contrapus-o teoriei formelor fără fond, susținută de reprezentanții sociologiei critice. El va susține că tranziția societății românești spre modernitate a reprodus schema standard a dezvoltării capitalismului în țările occidentale, cu un decalaj de 1-3 secole, înfăptuindu-se și aici o evoluție normală, de jos în sus, de la prefacerile economice, care au asigurat condițiile sociale corespunzătoare, la principii și instituții moderne. La polul opus, tabăra conservatoare susținea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
egalitate au pătruns în plin Ev Mediu românesc, când nu se putea vorbi de condițiile sociale favorabile înfăptuirii lor, „ideile liberale nu au avut un caracter democratic modern în faza precapitalistă: ele au luat caracterul liberal revoluționar numai după ce influența capitalismului a început a dizolva vechea noastră economie agrară, înlocuind-o cu o economie bănească, adică atunci când li s-au creat condițiile economice” (Zeletin, 1991, p. 73, subl. autorului). Altfel spus, Era burgheză în România nu ia ființă sub influența ideilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de a distruge orice privilegiu și a acorda libertatea și egalitatea tuturor, fără nici o deosebire (ibidem, p 75) Construcția fondului acoperit cu forme ale procesului de modernizare a societății românești a urmat, în concepția lui Zeletin, schema clasică a dezvoltării capitalismului în cele trei faze, mercantilism, liberalism, imperialism, formulată de Werner Sombart (1863-1941) în lucrările sale Capitalismul modern (1902), Burghezul - contribuție la istoria morală și intelectuală a omului modern (1913) și Evreii și viața economică (1911). Cele trei faze ale evoluției
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p 75) Construcția fondului acoperit cu forme ale procesului de modernizare a societății românești a urmat, în concepția lui Zeletin, schema clasică a dezvoltării capitalismului în cele trei faze, mercantilism, liberalism, imperialism, formulată de Werner Sombart (1863-1941) în lucrările sale Capitalismul modern (1902), Burghezul - contribuție la istoria morală și intelectuală a omului modern (1913) și Evreii și viața economică (1911). Cele trei faze ale evoluției capitalismului, preciza Zeletin, constituie etapele sale fundamentale care ajung să creeze „și forme corespunzătoare de organizare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în cele trei faze, mercantilism, liberalism, imperialism, formulată de Werner Sombart (1863-1941) în lucrările sale Capitalismul modern (1902), Burghezul - contribuție la istoria morală și intelectuală a omului modern (1913) și Evreii și viața economică (1911). Cele trei faze ale evoluției capitalismului, preciza Zeletin, constituie etapele sale fundamentale care ajung să creeze „și forme corespunzătoare de organizare socială” (Zeletin, 1991, p. 34). În funcție de forma de capital care predomină - comercial, industrial și financiar -, se constituie tipul de burghezie care îl mânuiește și structura
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de-a treia fază. Societatea românească și-a „precipitat” dezvoltarea, cu deosebire după constituirea statului național unitar, trecând de la mercantilism la etapa a treia, imperialismul financiar. Conform acestui model, mecanismele schimbărilor moderne sunt strâns legate de nevoile de expansiune ale capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolul al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Credibilitatea evaluărilor sale a fost sporită de analize statistice efectuate de economiști prestigioși, cum sunt cele întocmite de Nicolas Soutzo, I.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al înfăptuirii revoluției ideologice l-au constituit fruntașii pașoptiști și, îndeosebi, forțele revoluționare liberale în frunte cu I.C. Brătianu. b) Creșterea de la formă la fond a civilizației. Această creștere este considerată de E. Lovinescu normală pentru societățile întârziate, în virtutea interdependențelor capitalismului modern. După construcția ordinii constituționale moderne, urmează, în faza a doua a dezvoltării civilizației române, edificarea bazei economice și a unei forțe sociale burgheze consolidate, în temeiul legii interdependenței vieții materiale și morale a civilizației contemporane. c) Adaptarea fondului și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifică despre profit, salariu, rentă etc. „Economia țărănească, preciza M. Manoilescu (1891-1950), este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Pentru ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Pe baza studiului sociologic al structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de W. Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (Stere, 1996, pp. 36-75). Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „calea progresului social nu poate fi deschisă pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
schimbare a formei de organizare socială de la modelul de tip sovietic la modelul de tip occidental. Pentru studiul acestui proces istoric a fost promovată o disciplină nouă, tranzitologia (vezi teorii asupra tranziției economice și politice de sistem, de la socialism la capitalism), ca domeniu de graniță între economie, sociologie și politologie. În sine, r. se referă doar la tranziția coordonată politic, adică la direcțiile de acțiune asumate de către stat prin decizii politice, care dau un nou curs politicilor publice dintr-un anumit
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conceptului de stat al bunăstării cu cel de societate a bunăstării, în care statul și s.c. ar lucra împreună pentru crearea bunăstării, sprijinindu-se reciproc. Statul bunăstării - Daniela Pescaru-Urse Conceptul de stat al bunăstării (s.b.) și cel de capitalism sunt adeseori prezentate ca aflându-se pe poziții opuse. Dacă promotorii ideologiilor de stânga apreciază că organizarea capitalistă subminează dezvoltarea s.b., teoreticienii de dreapta subliniază efectele negative pe care un s.b. dezvoltat îl are asupra funcționării eficiente a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre egalitate și eficiență (Okun, 1975, apud Esping-Andersen, 1994). Dintr-o a treia perspectivă, s.b. este văzut ca un mijloc necesar de aplanare a inegalităților și diferențelor de clasă, constituindu-se într-un element important pentru menținerea și prezervarea capitalismului (Polanyi, 1944). Dincolo de polemicile pe care le provoacă, incepând cu secolul XX, s.b. rămâne o formă de guvernare cu un mare impact asupra lumii occidentale. Definirea și componentele statului bunăstării Orice încercare de definire a conceptului de s.b
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p. 124). Ideile liberalismului clasic sunt puternic zdruncinate la mai mult de un secol de la momentul în care Smith își formulează teoria, odată cu criza economică care a debutat în anul 1929. Acesta este contextul în care economiștii chestionează valabilitatea preceptelor capitalismului de tip laissez-faire și, în special, a ideii potrivit căreia piața elimină sărăcia și asigură în mod obligatoriu bunăstare. Britanicul John Maynard Keynes este cel care prezintă aceste idei, iar prin lucrările sale oferă bazele teoretice ale apariției și dezvoltării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
jumătate a anilor ’70. În studiul de față ne oprim asupra uneia dintre cele mai citate și dezbătute tipologii asupra s.b.cea realizată de autorul suedez Gosta Esping-Andersen, la începutul anilor ’90. În lucrarea The Three Worlds of Welfare Capitalism, Esping-Andersen grupează s.b. în funcție de trei criterii: •.gradul de decomodificare în furnizarea serviciilor sociale (analizat prin măsura în care indivizii își pot procura bunuri, independent de participarea pe piață); • impactul distribuției serviciilor și ajutoarelor (analizat ca măsura în care sistemul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
apreciază globalizarea ca un proces de importanța majoră pentru politicile sociale actuale, Ramesh Mishra susține, în același timp, ireversibilitatea prezenței s.b. în lume. Există domenii precum educația, grija pentru ocupare, care constituie o responsabilitate importantă a guvernelor naționale. „în timp ce capitalismul laissez-faire-ului a dus la criza anilor ’30 urmată de un război mondial, iar socialismul de stat, la o tiranie politică și eșec economic, capitalismul bunăstării (de tip welfare state) a menținut o societate stabilă și echilibrată, fiind, în același timp
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Există domenii precum educația, grija pentru ocupare, care constituie o responsabilitate importantă a guvernelor naționale. „în timp ce capitalismul laissez-faire-ului a dus la criza anilor ’30 urmată de un război mondial, iar socialismul de stat, la o tiranie politică și eșec economic, capitalismul bunăstării (de tip welfare state) a menținut o societate stabilă și echilibrată, fiind, în același timp, cadrul pentru unele dintre cele mai bune trăsături ale modernității” (Mishra, 1999, p. 112). Concluzia lui Mishra este că tocmai ordinea globală și competitivitatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și tind să devină monofuncționale. Astfel, se pot delimita centre comerciale, centre administrative, centre turistice etc., delimitarea acestora datorându-se diferitelor condiții necesare formării unui sector. 4. Ultimul model de structură urbană prezentat în acest studiu este cel numit keno capitalism al orașului postmodern, elaborat de către Michael Dear și Steven Flusty (2002). În această teorie, cei doi autori sintetizează schimbările apărute în structura fizică a orașelor postmoderne, demonstrând că economia postfordistă a schimbat total acea structură urbană pe care o regăsim
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teorie, cei doi autori sintetizează schimbările apărute în structura fizică a orașelor postmoderne, demonstrând că economia postfordistă a schimbat total acea structură urbană pe care o regăsim în modelele ecologiste. Pentru o descriere a acestui model, autorii utilizează metafora keno capitalism, ale cărei principale caracteristici sunt lipsa unui centru sau, mai exact, un centru dominat de periferie, existența relațiilor globale alături de cele locale, stratificare socială fluidă, respectiv relocalizarea proceselor urbane. Toate acestea duc la o structură urbană fluidă și mai haotică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Această eterogenitate se formează însă din mici grupuri omogene, care trăiesc o viață izolată, pe propria „insuliță” (suburbie). Structura ecologică clasică dispare formându-se un colaj al diferitelor elemente și culturi urbane (Dear, Flutsy, 2002, p. 232). Figura 4. Keno capitalism. Structura orașului postmodern Sursa: Dear, Flutsy, 2002, p. 231. Noutatea acestui model constă, pe de o parte, în structura pe care o propune, pe de altă parte, în introducerea unor termeni și elemente noi, cum sunt edge cities, respectiv gated
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Santos" Dos Santos (1971), arată că teoria dependenței combină o serie de elemente derivate din neomarxism cu altele derivate din teoria economică a lui J.M. Keynes. Așa cum arată HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu (2006, p. 52) „teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază [...] asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și bunăstarea socială a tuturor grupurilor sociale cu o componentă importantă referitoare la protecție mediului înconjurător, conservarea biodiversității și a multiculturalismului ca elemente fundamentale pentru o dezvoltare socială sustenabilă. Teorii asupra tranziției economice și politice de sistem, de la socialism la capitalism - Liliana Pop Sfârșitul regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est și transformările către democrație și economia de piață sunt larg percepute ca o provocare pentru dezbaterile teoretice actuale din științele sociale. În linii mari, aceste teorii admit faptul că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teoreticienilor liberali de a înțelege relația dintre economie și politică. Deși, în general, se susține că libertățile economice și cele politice sunt, deopotrivă, necesare și desirabile pentru buna funcționare a societăților dezvoltate contemporane și deși există o anumită afinitate între capitalism și democrație (Friedman, 1962; Hayek, 1944), teoriile liberale presupun, mai degrabă decât demonstrează sau explică, aceste legături sau afinități și, ca atare, rămân un ghid inadecvat pentru înțelegerea transformărilor postcomuniste, a căror caracteristică centrală este tocmai această reașezare a raporturilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nuanțată a schimbării de sistem în țările postcomuniste, conceptualizarea oferită de ele asupra punctului de pornire și al obiectivului transformărilor rămâne totuși insuficientă. La fel ca în teoriile neoliberale, și neoinstituționaliștii preiau fără să examineze și naturalizează instituțiile majore ale capitalismului și, prin urmare, marginalizează alte întrebări cruciale, chiar cu privire la caracteristicile de sistem ale socialismului și capitalismului: formele mărfii ca atare, extinderea comodificării asupra puterii de muncă și modalitatea prin care acest proces este justificat deopotrivă în economie și în sfera
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și al obiectivului transformărilor rămâne totuși insuficientă. La fel ca în teoriile neoliberale, și neoinstituționaliștii preiau fără să examineze și naturalizează instituțiile majore ale capitalismului și, prin urmare, marginalizează alte întrebări cruciale, chiar cu privire la caracteristicile de sistem ale socialismului și capitalismului: formele mărfii ca atare, extinderea comodificării asupra puterii de muncă și modalitatea prin care acest proces este justificat deopotrivă în economie și în sfera politică, drept manifestare a libertății. Teorii reflexive Teoriile reflexive accentuează faptul că transformările postcomuniste implică nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a relației dintre agenți și mediul în care aceștia acționează, a procesului de inserare (embeddedness) propriu-zisă a actorilor sociali în mediul lor. Definirea schimbării de sistem în economie Sistemele economice și politice socialiste au fost adesea caracterizate ca forme de „capitalism de stat”. Făcând parte din sistemul capitalist global, aceste țări nu au putut evita logica specifică sistemului: producția lor era o producție de mărfuri, aveau relații de comerț și schimburi financiare cu țări din afara blocului socialist și și-au luat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]