2,211 matches
-
colaborator al Securității de la CNSAS. Criticul literar Mircea Mihăieș a declarat că „vor mai fi cu siguranță“ dezvăluiri dintre membrii USR, unele chiar „surprinzătoare“. Mihăieș a spus că se bazează „pe comportamentul unor scriitori În momente din viața de breaslă“. Carnavalul Lolelor, sărbătoare cu gogoși Veronica Niculescu Sibiul a fost, pentru al doilea an consecutiv, gazda unui carnaval inedit, cu muzică, dansuri tradiționale ale germanilor și gogoși. Carnavalul Lolelor, organizat de Asociația „Breasla Lolelor“, cu sprijinul Forumului Democrat al Germanilor din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
dezvăluiri dintre membrii USR, unele chiar „surprinzătoare“. Mihăieș a spus că se bazează „pe comportamentul unor scriitori În momente din viața de breaslă“. Carnavalul Lolelor, sărbătoare cu gogoși Veronica Niculescu Sibiul a fost, pentru al doilea an consecutiv, gazda unui carnaval inedit, cu muzică, dansuri tradiționale ale germanilor și gogoși. Carnavalul Lolelor, organizat de Asociația „Breasla Lolelor“, cu sprijinul Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu, reconstituie un vechi obicei, iar până În 2007 obiceiul era „pus În scenă“ doar la Agnita. Trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
că se bazează „pe comportamentul unor scriitori În momente din viața de breaslă“. Carnavalul Lolelor, sărbătoare cu gogoși Veronica Niculescu Sibiul a fost, pentru al doilea an consecutiv, gazda unui carnaval inedit, cu muzică, dansuri tradiționale ale germanilor și gogoși. Carnavalul Lolelor, organizat de Asociația „Breasla Lolelor“, cu sprijinul Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu, reconstituie un vechi obicei, iar până În 2007 obiceiul era „pus În scenă“ doar la Agnita. Trei mii de gogoși au Împărțit lolele sibienilor adunați În centrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Platon sau al lui Xenophon, care încă se mai sărbătorește azi în Georgia prin obiceiul prezenței unui "Tamada", maestru de ceremonii al mesei -, cultul lui Dionisos sau al lui Bachus, reuniunile festive, serbarea Sfântului Vincențiu, noul beaujolais, sărbătoarea culesului sau carnavalul viticol, paharul de vin băut între prieteni, reprezintă tot atâtea momente frumoase de care profită cei cărora le place să trăiască viața din plin. Dar, în același timp, vinul reprezintă o băutură vătămătoare pe care Coranul o interzice dar o
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fondul unui zgomot asurzitor, într-o atmosferă de beție și orgie, cu jocuri și dansuri amețitoare. De cele mai multe ori, aceste manifestări nocturne erau organizate în luna februarie. Se consideră că în aceste serbări își au originea nu numai festivitățile din cadrul Carnavalului (lat. carne lavare renunțarea la carne), un veritabil ritual al catolicilor care marchează intrarea în postul Paștelui, dar, într-o anumită măsură, chiar și sărbătoarea organizată cu ocazia lansării vinului din noua recoltă, Beaujolais Nouveau. Un decret din 15 noiembrie
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lunii noiembrie: "Noul Beaujolais a sosit ! A început din nou sărbătoarea vinului nou, atât de contestată de o serie de glasuri potrivnice distracției și voiei bune, dar revigorată în secret de o mulțime de petrecăreți neobosiți. Unde sunt balurile și carnavalurile de altădată care înveseleau mahalalele franțuzești? Au fost distruse și expuse ca simple suveniruri, amintind de vremurile bune de odinioară. Dar a fost suficientă prospețimea unui vin nepretențios, popular, vesel pentru ca o nouă sărbătoare a bucuriei și recunoștinței, o nouă
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sfântului" Beaujolais Nouveau. Partizanii lui i se roagă ca vinul nou să fie cel puțin la fel de bun și proaspăt ca cel din roada anului care a trecut, iar tradiția serbării lui să dăinuie mereu."53 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole Dionisiile, Bacanalele, Lupercaliile, Saturnaliile, aceste sărbători simbol al reînnoirii dar totodată și prilej al răsturnării perceptelor morale curente, care invadau străzile orașelor antice cu freamătul sarabandelor nebunești și obscene, reprezentau deja încălcări legale și periodice ale ordinii stabilite. Carnavalul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
carnavalurile viticole Dionisiile, Bacanalele, Lupercaliile, Saturnaliile, aceste sărbători simbol al reînnoirii dar totodată și prilej al răsturnării perceptelor morale curente, care invadau străzile orașelor antice cu freamătul sarabandelor nebunești și obscene, reprezentau deja încălcări legale și periodice ale ordinii stabilite. Carnavalul este, de asemeni, o "încălcare controlată a ordinii", la care se adaugă un ritual cu măști și personaje deghizate care subliniază caracterul său imoral. Degringolada din timpul carnavalului, spre deosebire de cea din timpul unei răscoale, se desfășoară pe o perioadă limitată
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nebunești și obscene, reprezentau deja încălcări legale și periodice ale ordinii stabilite. Carnavalul este, de asemeni, o "încălcare controlată a ordinii", la care se adaugă un ritual cu măști și personaje deghizate care subliniază caracterul său imoral. Degringolada din timpul carnavalului, spre deosebire de cea din timpul unei răscoale, se desfășoară pe o perioadă limitată de timp. Această permisivitate reglementată amintește de celebra formulă a lui Sigmund Freud: o sărbătoare este o dezordine organizată care întărește ordinea. În toate țările cu o tradiție
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
căreia se organizează două grupuri, Paiațele și Albii (denumiți astfel deoarece poartă o costumație albă). Primii trebuie să-i prindă pe ceilalți și să îi murdărească cu drojdia de vin fermentată deversată pe străzi de angajații municipali. În duminica dinaintea carnavalului organizat în Duminica Floriilor, în Languedoc, mai exact la Limoux, se desfășoară, carnavalul "Fecos" (din latinescul faex, cuvânt desemnând drojdia de vin) în cinstea renumitului vin spumant, Blanquette de Limoux, "cel mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
costumație albă). Primii trebuie să-i prindă pe ceilalți și să îi murdărească cu drojdia de vin fermentată deversată pe străzi de angajații municipali. În duminica dinaintea carnavalului organizat în Duminica Floriilor, în Languedoc, mai exact la Limoux, se desfășoară, carnavalul "Fecos" (din latinescul faex, cuvânt desemnând drojdia de vin) în cinstea renumitului vin spumant, Blanquette de Limoux, "cel mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor romane, în timpul carnavalului de la Limoux, participanții improvizează dialoguri uneori obscene, adesea deocheate, fără
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Duminica Floriilor, în Languedoc, mai exact la Limoux, se desfășoară, carnavalul "Fecos" (din latinescul faex, cuvânt desemnând drojdia de vin) în cinstea renumitului vin spumant, Blanquette de Limoux, "cel mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor romane, în timpul carnavalului de la Limoux, participanții improvizează dialoguri uneori obscene, adesea deocheate, fără a fi pedepsiți în vreun fel. Pe lângă o relaxare morală, sărbătoarea carnavalului conferă participanților ei "un drept la insultă, sau mai exact, la o pseudo-lege penală a injuriei și a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
renumitului vin spumant, Blanquette de Limoux, "cel mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor romane, în timpul carnavalului de la Limoux, participanții improvizează dialoguri uneori obscene, adesea deocheate, fără a fi pedepsiți în vreun fel. Pe lângă o relaxare morală, sărbătoarea carnavalului conferă participanților ei "un drept la insultă, sau mai exact, la o pseudo-lege penală a injuriei și a defăimării. Chiar și astăzi, acolo unde nu a căzut în desuetudine, ea are ca efect suspendarea regulilor de poliție care interzic îmbulzelile
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mai exact, la o pseudo-lege penală a injuriei și a defăimării. Chiar și astăzi, acolo unde nu a căzut în desuetudine, ea are ca efect suspendarea regulilor de poliție care interzic îmbulzelile zgomotoase și gălăgia nocturnă". Cum spun catalanii: "Per carnaval, tot s'hi val" (pentru carnaval, totul este permis). Pe durata carnavalului, populația vechii Franțe avea obiceiul să imite justiția și să dea sentințe burlești, parodii ale celor emise de către judecătorii reprezentanți ai regelui. Tagma oamenilor legii, în speță comunitatea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a injuriei și a defăimării. Chiar și astăzi, acolo unde nu a căzut în desuetudine, ea are ca efect suspendarea regulilor de poliție care interzic îmbulzelile zgomotoase și gălăgia nocturnă". Cum spun catalanii: "Per carnaval, tot s'hi val" (pentru carnaval, totul este permis). Pe durata carnavalului, populația vechii Franțe avea obiceiul să imite justiția și să dea sentințe burlești, parodii ale celor emise de către judecătorii reprezentanți ai regelui. Tagma oamenilor legii, în speță comunitatea de clerici dependentă de curțile de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și astăzi, acolo unde nu a căzut în desuetudine, ea are ca efect suspendarea regulilor de poliție care interzic îmbulzelile zgomotoase și gălăgia nocturnă". Cum spun catalanii: "Per carnaval, tot s'hi val" (pentru carnaval, totul este permis). Pe durata carnavalului, populația vechii Franțe avea obiceiul să imite justiția și să dea sentințe burlești, parodii ale celor emise de către judecătorii reprezentanți ai regelui. Tagma oamenilor legii, în speță comunitatea de clerici dependentă de curțile de justiție, înscena, într-o zi din
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vechii Franțe avea obiceiul să imite justiția și să dea sentințe burlești, parodii ale celor emise de către judecătorii reprezentanți ai regelui. Tagma oamenilor legii, în speță comunitatea de clerici dependentă de curțile de justiție, înscena, într-o zi din timpul Carnavalului un "proces-caricatură". Acesta era în general despre un fapt ridicol, uneori imaginar, alteori real, dar întotdeauna fără perdea. Subiectul era prezentat de către vistiernic îndată după sărbătoarea Sfântului Martin și, în timpul acestor zile de veselie, tribunalele își suspendau lucrul. Odată ce tema
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
frivolă, despre o soție nestatornică sau infidelă, despre un soț nestatornic sau înșelat, verva clericilor fiind inepuizabilă la capitolul moravuri sexuale. În zilele noastre, chiar și cei din domeniul justiției, nu mai pun în scenă astfel de procese. Totuși, tipicul carnavalurilor viticole se realizează întotdeauna în formă de proces ca la Cournonterral sau la sărbătoarea Fecos la Limoux. Trimiterea în judecată în timpul Carnavalului de către un tribunal din popor în care acuzatul este reprezentat de către un manechin de paie este tradițională în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
zilele noastre, chiar și cei din domeniul justiției, nu mai pun în scenă astfel de procese. Totuși, tipicul carnavalurilor viticole se realizează întotdeauna în formă de proces ca la Cournonterral sau la sărbătoarea Fecos la Limoux. Trimiterea în judecată în timpul Carnavalului de către un tribunal din popor în care acuzatul este reprezentat de către un manechin de paie este tradițională în toate folclorurile europene. În ciuda unei anumite reluări, sărbătorile culesului viilor sunt adesea în zilele noastre produsul comercianților locali sau al sindicatului de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
popor în care acuzatul este reprezentat de către un manechin de paie este tradițională în toate folclorurile europene. În ciuda unei anumite reluări, sărbătorile culesului viilor sunt adesea în zilele noastre produsul comercianților locali sau al sindicatului de inițiativă a podgoriei, iar carnavalurile rămân circumscrise regiunilor periferice, precum Flandra, Roussillon, Languedoc și Provența, care se consideră a fi păstrătoare ale obiceiurilor și tradițiilor populare. IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice În ziua de 24 februarie 1529, a fost creată la Gaillac prima confrerie
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Poda (Compania cosorului de viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând, aceste confrerii au devenit patronale și s-au pus sub egida unui sfânt ocrotitor al vinului și al pâinii, apoi aceste asociații cripto-religioase s-au transformat în societăți de ajutor reciproc în cadrul breslelor și în societăți de apărare
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ai viticultorilor, 56 III. Sfântul Bachus, 59 IV. Sfântul Vincențiu, 61 Capitolul 4 Vinul și sărbătorile sale / 68 I. O băutură "festivă", 69 II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole, 77 IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice, 81 Capitolul 5 Vinul și consumul său / 83 I. O băutură istorică, 84 II. De la amforă la sticlă, 94 III. Ambalajul și conținutul, 101 IV. De la vinul "aliment" la vinul "de agrement
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Doctorat obținut în anul 1992 la University of Michigan. Autor al volumelor Rebuilding Poland: Workers and Communists, 1945-1950 (Cornell University Press, 1997), A Carnival of Revolution: Central Europe 1989 (Princeton University Press, 2002), tradusă în limba română sub titlul de Carnavalul revoluției: Europa Centrală, 1989 (Curtea Veche, 2007), The Burdens of Freedom: Eastern Europe since 1989 (Zed Books, 2005) și Wroclawskie zadymy (ATUT, 2007). Coordonator al volumelor Transnational Moments of Change: Europe, 1945, 1968, 1989 (în colaborare cu Gerd-Rainer Horn, Rowman
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
revoluției, una care poate se potrivește unei ere revoluționare foarte diferite de cele care i-au precedat: o revoluție este o ruptură oarecum neașteptată în practicile normale și familiare ale procesului politic și a societății. Am denumit această ruptură un carnaval, care distruge monologul regimului și pune baza unui dialog viitor. Prin urmare, în timpul acelei rupturi un număr infinit de posibilități se deschid, iar imaginația este lăsată liberă. Acestea pot fi idei privind schimbarea politică radicală un al "treilea drum" sau
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Recitările ritmice ale psalmilor corespundeau acțiunii dramatice ale dansului, care prin analogie ne amintește de tragedia antică. În Evul Mediu, ca revers al constrângerilor anterioare ale dansului religios, dansul se desprinde de biserică, are caracterul alegoriei decorative și Îmbracă forma carnavalurilor ca fiind emanația sentimentelor de bucurie și a balurilor, fie ale suveranilor sau baluri particulare. În această perioadă, orice ocazie, fie de a sărbători aniversări, tratative, reprezentații dramatice (procesiuni și cortegii) era un prilej de a dansa. Renașterea este cea
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]