1,920 matches
-
Și asta la început, până am reușit să depășesc dificultățile. Caduta și Spunk: binișor. Butch și Lorne: rău. Lorne și Caduta: foarte prost. Spunk și Butch: într-adevăr - într-adevăr, cât se poate de rău. Dar cele mai rele, mai catastrofale și jenante au fost confruntările Lorne-Spunk. Cel puțin, doamnele aveau strategiile lor feminine, modul lor propriu de a aborda rolul. În cazul lui Lorne și Spunk eu eram psihiatrul și pupincuristul - și arbitrul și toate în același timp... La insistențele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cea mai orgolioasă din istoria României...avidă de căpătuială și sigură de nepedepsire, ea s-a aruncat asupra României cu un singur gând: să se îmbogățească. A jefuit cum nici huliții fanarioți n-au făcut-o. Responsabilitatea ei asupra situației catastrofale a României este imensă. Astăzi constatăm că industria este lichidată, agricultura este la pământ, sistemul de sănătate în colaps, învățământul în derivă, individualitatea României pe plan internațional dispărută. Criza economică nu a făcut decât să agraveze relele care au precedat
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
instrumente nemaivăzute. Diferența dintre atitudinea vechii generații și cea a tinerilor era atât de mare, încât părea că între ei nu există nici o legătură de rudenie. — Din cauza acestei risipe, declară Seneca dezgustat, dezechilibrul dintre mărfurile importate și cele exportate este catastrofal: milies sestertium, enunță în latina sa precisă, ciceroniană, o sută de milioane de sesterți pe an. Îl priviră în tăcere, fiindcă era greu de dat un răspuns. Interveni palidul Callistus, cu o voioșie perfidă: Mătasea folosită într-un an la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
II. Jacob Mă durea capul. Lumina orbitoare de mai devreme avu diferite consecințe asupra corpului meu. Vederea îmi era mai bună, auzul la fel, doar durerea aceasta de cap nu voia să dispară. Îmi aminteam fiecare detaliu de dinaintea luminii: explozii catastrofale valuri uriașe, ploi acide. Toate au dus la un singur punct: sfârșitul omenirii. Ceața sau fumul de mai înainte se retrăgea ușor, dezvăluind realitatea în care doar eu sunt supraviețuitor. Să fie adevărat? Eu sunt ultimul om de pe Pământ? Nu
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mine, fiul lui Re-nefer nu putuse să-și ascundă inima de mama lui. Re-nefer le disprețuia pe femeile din oraș de când venise ca tânără mireasă în Salem. - Proaste și seci, le ștampilase ea pe toate. Nu știu să toarcă, țes catastrofal, se îmbracă ca niște bărbați și nu știu nimic despre ierburi. O să-ți facă niște fii la fel de proști, îi spusese Re-nefer fiului ei. O să avem grijă să ai parte de altceva. Re-nefer fusese impresionată de priceperea moașei de pe dealuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mă tem că am confundat inteligența cu priceperea de a-mi da dreptate în tot ce făceam, meteahnă care la altul putea să rămână neobservată, pierdută printre altele, dar care la mine, combinată cu păcatul meu originar, a dat rezultate catastrofale. E revelator cum am ajuns să-l sfidez nu numai pe tata, ci și pe Dumnezeu, ca să ies eu în evidență. Nu mai țin minte în ce împrejurare, în copilărie, într-o seară, tata mi-a azvârlit un cuvânt pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
câteva luni mai târziu, Întins pe targă și pe jumătate mort, cu Întâmplări Înfiorătoare de povestit din război, când se Însănătoșise. Poate pentru că trăise primul mare război al epocii industriale, primul cu victime la scară industrială, Henry a prevăzut consecințele catastrofale ale conflictului european mai curând decât majoritatea englezilor. La numai două zile de la declararea stării de război, Îi scria prietenei sale Edith Wharton, ca și el anglofilă și francofilă (neștiind când și unde avea să Îi parvină scrisoarea, căci se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
premoniție vie a tuturor responsabilităților financiare și juridice, a problemelor și dificultăților pe care le atrăgea după sine cumpărarea unei case, dar văzu și imposibilitatea de a refuza un asemenea dar din partea zeilor, cu excepția cazului În care avea cine știe ce defect catastrofal și de necorectat. Soarta nu i-ar fi putut fi mai limpede nici dacă un uriaș ar fi descins din cer și i-ar fi arătat poruncitor cu degetul către estul Sussexului. Îi scrise imediat lui Warren, Întrebându-l dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Guy Domville, după ce și-a regăsit triumfător creativitatea și Încrederea În sine, continuând cu scrierea capodoperelor sale târzii, pietrele de temelie ale romanului psihologic modern, Ambasadorii, Aripile porumbiței și Pocalul de aur, a fost nevoit să trăiască Încă o dată experiența catastrofală a eșecului, la mai puțin de un deceniu după primul moment de cumpănă. Cele trei romane, scrise la Lamb House și publicate În succesiune rapidă Între 1902 și 1904, Într-un elan creator uimitor și prelungit, au fost primite În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
poștale care Înfățișau o lume familiară, cu terenuri de squash, jacuzziuri și bazine adînci, dar n-aveam decît o noțiune foarte vagă despre viața de zi cu zi a britanicilor care se stabiliseră pe coastă. Cinci oameni muriseră În incendiul catastrofal care devastase casa familiei Hollinger. VÎlvătaia feroce izbucnise pe neașteptate În jur de ora șapte seara la data de 15 iunie, Întîmplător ziua oficială de naștere a reginei. Mă agățam de-un pai, amintindu-mi dezagreabila Guardia Civil din Gibraltar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
intuit sau nu profesorul Adam Adam mecanismul pseudoaccidentelor care tulbură periodic cursul istoriei? Deși majoritatea membrilor Consiliului Înclina spre un răspuns negativ, s-a decis că nu trebuie riscat. Primejdia era mult prea mare, iar urmările neintervenției ar fi fost catastrofale. Pe ultima sută de metri, s-a pus la punct planul răpirii: cu o zi Înainte ca eu să decolez spre Paris, Eva a fost trimisă la București pentru a mă supraveghea și a-mi asigura protecția pe timpul călătoriei. Restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Big Brother nu doarme, Big Brother veghează... - În două situații nu mai ești tu Însuți: când vrei să fii ironic și când te-apucă din senin nevricalele. Iar dacă se Întâmplă În același timp și una, și alta, rezultatul e catastrofal. - Se prea poate, dar nu acesta e subiectul discuției! - Corect: acesta este ridicolul discuției. Pot să-ți pun o Întrebare? - Nu Înainte de a răspunde tu la Întrebarea mea. După, oricâte... - Nici Înainte, nici după: În loc de. Spune-mi, te rog, de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Tomar. Revoluția, ca atâtea altele, e înnăbușită. Dar Portugalia e încă departe de a-și găsi liniștea. Afonso Costa e din nou la guvern, la 25 aprilie 1917, inaugurând a guvernare cu adevărat revoluționară. Grevele se țin lanț, atingând proporții catastrofale. În iulie, Lisabona trăiește starea de asediu. Încep lupte de stradă între muncitori, - crescuți la ideologia insurecțională a lui Afonso Costa, din tinerețe, - și armata republicană, care trage din ordinul lui Afonso Costa, șeful Guvernului. Cad morți și răniți și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Guvernul nu îndrăznise să pună în aplicare o politică financiară de sacrificii. Deficitele erau acoperite prin continue emisiuni de bonuri de tezaur și inflație camuflată. Valoarea monedei se deprecia văzând cu ochii. Pus în fața unei datorii interne flotante de proporții catastrofale - două miliarde escudos - Guvernul s-a văzut nevoit să ceară ajutorul Societății Națiunilor. Dictatura militară, însă, nu era bine văzută în cercurile politice europene. Colaboraseră la această neîncredere chiar o seama de fruntași ai vieții publice portugheze și reprezentanți ai
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și la fel de elastică și de bombată ca o pernă de cauciuc. În mod similar, la Începutul verii anului 1906 - vara În care am Început să colecționez fluturi - aveam șapte ani și nu șase, după cum s-a afirmat inițial În acel catastrofal paragraf al doilea al capitolului 6. Trebuie să recunoaștem că Mnemosina s-a dovedit a fi o fată foarte neglijentă. Toate datele sunt pe stil nou; noi am rămas În urmă cu douăsprezece zile față de restul lumii civilizate În secolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
va rămîne astfel în viitorul apropiat. Nici nostalgicii comunismului nu au cu ce să se mîndrească. Regimul a făcut eforturi mari de alfabetizare și creștere a nivelului de instruire a „maselor”, dar situația populației cu studii superioare a rămas, comparativ, catastrofală : populația actuală între 55 și 64 de ani, educată în timpul comunismului, are cel mai scăzut procent de persoane cu studii superioare din Europa. În sfîrșit, și nostalgicii interbelicului trebuie să-și revizuiască admirația. În această perioadă, gradul de alfabetizare ajunge
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o gestioneze. Aceștia au devenit astfel „parveniții” bine-crescuți ai celei mai mari ratări naționale din ultimii douăzeci de ani. De atunci, parvenitismul cu bani, dar fără cultură n-a mai putut fi stăvilit. Nici asta nu ar fi însă chiar catastrofal. Am spus mai sus că frenezia parvenitismului a fost firească. Mai mult, ea este un motor al dezvoltării. Unii, mai demult, au numit-o acumulare primitivă de capital. Ea este (mai mult sau mai puțin) inevitabilă. Cînd însă ea se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
e însorit. Cândva, cea mai la îndemână soluție politică era cucuta. În politică, diletantul tembel nu se simte rotund, dacă nu e și arogant. Politicianul isteț se adresează mulțimii și face cu ochiul elitelor. În politică, consensul total poate fi catastrofal. Guvernanții împart linguri și după ce se termină ciorba. Există politicieni care se poartă cu artiștii ca niște iluștri șefi de grajd. Viața politică exultă îndeosebi prin orgasme electorale. Contextul lumii este din ce în ce mai cacofonic. Ghilotina este cea mai simplă doctrină de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
generație spontanee. Din preaplinul ei, ignoranța simte nevoia stringentă să dea ordine. Sau sfaturi. Stilat puțin, prostul persiflează, nu înjură. Judecata prostului este terenul supliciului. Seriozitatea scrobită este masca obișnuită a prostiei. Dintr-un idiot, elanul poate face un artist catastrofal. Proștilor entuziaști să le lăudăm cât mai mult lenea. Indolenții își doresc viața ca pe niște saturnalii prelungite. Nașterea unui geniu rămâne o taină. Nu vom putea deci să clonăm decât imbecilii. Prostul reușește să compromită și râsul. E greu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pentru cei care rămân. Imaculat, ca în discursurile funebre. Trăiește intens! Să nu mai găsească moartea nimic viu în tine!. Aparent, moartea e singură. Are însă o sumedenie de colaboratori. Moartea lasă văduve o sumedenie de speranțe. Moartea are proporții catastrofale. Pentru că fiecare individ este un univers. Cerul nu are deci nevoie de cadavrele noastre. Deocamdată invincibilă cu adevărat nu este decât moartea. În absența morții, viața ar putea fi o nesfârșită frivolitate. Iubirea mai decolorează puțin ... moartea. Drumul spre misterul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
gîndirii românești de mîine. Și acum am acest crez. Deși... Asist, butonînd televizorul în căutarea unui program care merită atenție, la niște spectacole care mă împing, fără glumă, spre sinucidere. Într-o emisiune, care își propune să scoată în evidență catastrofala incultură care s-a abătut ca un cancer imbatabil spre tineretul nostru, o armată de fete blonde (unele chiar frumușele) se întrec în a spune cele mai gogonate tîmpenii. Un bărbat răspunde cît de cît corect la niște întrebări pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ceșcuțe mici de cafea. Domnul Algazi vorbește. Domnul D. fumează. — Îngenuncherea unui popor nu este posibilă decît În absența unei conștiințe. În primul rînd a conștiinței individuale a fiecărui cetățean, singura garanție a existenței ca națiune. Cunoști fără Îndoială rezultatele catastrofale ale seismelor politice acolo unde nu a existat un popor conștient. Chiar și cele mai generoase idei riscă să se transforme În arme exterminatoare dacă lipsește — Știu, acum urmează pledoaria pentru dezarmarea nucleară și incriminarea poluării mediului Înconjurător. — Îți Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Janine, care se rebotezase Jane, existase un Înainte și un după tatăl lui Michel. Înainte de a-l Întâlni, nu era În fond decât o burgheză libertină și plină de bani; după Întâlnirea cu el avea să devină altceva, mult mai catastrofal. De altfel, cuvântul „Întâlnire” e doar un fel de a vorbi; nu fusese, cu adevărat, o Întâlnire. Viețile lor se intersectaseră, procreaseră Împreună, asta era tot. Ea nu reușise să Înțeleagă și nici măcar să se apropie de misterul ascuns În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Norii cirrus de la soare-răsare sunt niște generali Înfrânți, care fug cu steagurile și uniformele zdrențuite din calea cumulonimbușilor victorioși, ce galopează dinspre asfințit. „Ai de gând să stai toată noaptea acolo?“ Câte o lance de lumină dezvăluie Încă o dată situația catastrofală de pe câmpul de luptă. O rafală de săgeți lichide răpăie pe teritoriul nimănui, e clar că uscatul pierde teren, că zvârcolirile lui se vor permuta dincolo de orizont În cețuri străvezii, el Însuși, din ce În ce mai slab și mai Împuținat, În curând va
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
le dăm la o parte, sunt mai importante decât orice prăjitură. Tocmai citim că existența noastră nu face doi bani. Cară‑te, mamă, o dau gemenii din nou afară pe mama. Nicăieri nu e dorită, săraca, ceea ce are un efect catastrofal asupra stării ei generale. După ce gemenii au țipat cum se cuvine la mama lor, se apucă imediat să mănânce toată prăjitura. Nu‑i sub demnitatea lor. Mamei nu‑i mai rămâne nicio bucățică, deși ar fi vrut și ea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]