3,300 matches
-
fundamentată pe ideea că importante sunt proprietățile temporale ale evenimentului, inclusiv structura lor mereologică (parte−întreg). Agentivitatea și cauzalitatea nu sunt incluse între criteriile de clasificare aspectuală. Clasele definite pe baza proprietăților temporale și cele definite pe baza proprietăților de cauzalitate sunt considerate ca fiind fenomene lingvistice diferite. Clasificarea aspectuală a propozițiilor care conțin anumite verbe este determinată de prezența și de natura obiectului direct: obiectul direct masiv sau nume nespecificat din punct de vedere cantitativ determină interpretarea atelică, iar obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbal cauzal. Pentru detalii asupra teoriei lui Croft, vezi și Stan (2005: 224−229). Înscriindu-se în linia teoriei cognitive de tip cauzal, Lemmens (1997) arată că gramatica (engleză) acțiunii și a evenimentului este guvernată de două modele distincte ale cauzalității: modelul ergativ și modelul tranzitiv. În modelul ergativ, constituirea evenimentului începe cu Tema și acționează împotriva curentului de energie. Participantul Temă este evocat ca parte a miezului conceptual autonom al predicației procesuale (conform lui Langacker 1991). În sistemul lui Davidse
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
alimentelor, mai ales la o masă copioasă cu grăsimi, tocături, sosuri grase, ouă și creier. La persoanele obeze există tendința de a acumula mai mult cholesterol și de a se diminua sărurile biliare. Se consideră că ar exista și o cauzalitate ereditară, probabil datorită unor gene care se transmit de la ascendenți la descendenți. În S.U.A., incidența formării calculilor biliari este cea mai mare la indieni, urmează la persoanele de origine hispanică și, mai puțin, la cele de origine asiatică și africană
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
exterioară omului și el o utilizează pentru a guverna forțele naturii. În acest model, comunicarea este mesajul pe care un subiect emițător îl trimite unui subiect receptor pe un canal. Realitatea este obiectivă și universală, exterioară subiectului care o reprezintă, cauzalitatea este liniară, iar subiectul și obiectul sint distincți și foarte reali. În acest univers, doar reprezentarea poate asigura coincidența dintre realitatrea subiectului și realitatea naturii. Metafora organismului (sau a creaturii) acoperă comunicarea expresivă, văzută ca inserție a unui subiect complex
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și în principiile auto-organizării, conexionismului sau în noile concepții organiciste asupra organizațiilor. Aici nu mai există transmiterea unui mesaj clar de la subiectul emițător la obiectul receptor, căci subiectul face parte din mediul înconjurător, iar mediul înconjurător face parte din subiect. Cauzalitatea este circulară. Subiectul și obiectul nu se confundă, dar nici nu sînt absolut distincți, căci sînt legați prin schimburi permanente. "Realitatea lumii nu mai este obiectivă, dar face parte din mine însămi. Ea există [...] în mine. Eu exist în ea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a comunicării Comunicarea este, aici, mesajul pe care un subiect emițător îl trimite unui subiect receptor pe un canal. Ansamblul este o mașină carteziană, concepută pe modelul bilei de biliard, ale cărei traseu și impact asupra receptorului sînt întotdeauna calculabile. Cauzalitate liniară. Subiect și obiect rămîn separate și foarte reale. Realitatea este obiectivă și universală, exterioară subiectului care o reprezintă. Reprezentarea și caracteristicile sale constituie fundamentul însuși al acțiunii și al percepției. Poziție dualistă, dragă lui Descartes, orice ar spune susținătorii
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
care compun centrele de trecere a informațiilor între neuroni, și de a cerceta ceea ce se întîmplă la nivelul structurii proceselor. Or, această trecere este gîndită în termeni de activare globală a rețelei, determinînd proprietățile sale este acolo o noțiune a cauzalității "expresive", așa cum am definit-o mai sus -, și nu în termeni de cauzalități "succesive și elementare", parte cu parte. Aport al auto-organizării aici, dar reformulat datorită unei teorii a "nodurilor" rețelei: cum să definești un algoritm local de modificare a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ceea ce se întîmplă la nivelul structurii proceselor. Or, această trecere este gîndită în termeni de activare globală a rețelei, determinînd proprietățile sale este acolo o noțiune a cauzalității "expresive", așa cum am definit-o mai sus -, și nu în termeni de cauzalități "succesive și elementare", parte cu parte. Aport al auto-organizării aici, dar reformulat datorită unei teorii a "nodurilor" rețelei: cum să definești un algoritm local de modificare a ponderilor conexiunilor care să permită a se schimba o proprietate globală a rețelei
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Nu mai apare acum trimiterea de către un subiect emițător a unui mesaj calculabil, unui obiect receptor. Comunicarea este inserția unui subiect complex într-un mediu înconjurător complex. Subiectul face parte din mediul înconjurător și mediul înconjurător face parte din subiect. Cauzalitate circulară. Idee paradoxală, aceea că partea este într-un întreg, care este parte a părții. Subiectul rămîne, dar el a îmbrățișat lumea. Cuplul subiect/ lume, unde cei doi parteneri nu și-au pierdut în totalitate identitatea, dar practică schimburi neîncetate
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ceea ce numim impropriu multimedia) nu destabilizează concepția lumii tradiționale, în măsura în care referința la corp rezistă, în arhaismul ei, inovațiilor tehnice. Un astfel de concept este unnul de trecere și aclimatizează spiritele la această retopire a elementelor tradiționale ale cunoașterii, care sînt cauzalitatea și linearitatea, determinismul și noncontradicția. Nu este surprinzător să-l vezi circulînd în toate mediile și desemnînd situații la fel de banale precum încropirea unui carnet de adrese, dezvoltarea unui complex de relații, gruparea filialelor întreprinderilor, distribuirea publicațiilor sau a benzinei, și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
inversa ordinea factorilor. Este vorba despre o legătură dezlegată, de a pune împreună ceea ce nu merge împreună, de o confuzie a subiectului și a obiectului sub aceeași trăsătură a realității de ordinul al doilea. Aici nu principiul linearității și al cauzalității sînt rău puse, ci acela al non-contradicției, care suferă modificări de mare importanță. Un obiect poate fi acesta și acela, eu sînt acesta Și acela, înăuntru Și în afară, iată-mă față în față cu un mecanism ciudat! La această
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cele două mișcări contradictorii de punere în reprezentare, obiectivarea în afara proceselor de gîndire și circularitatea internă, învăluirea lumii în stările creierului construindu-se, știința cognitivă nu se hotărăște și joacă iterativ între cei doi poli, al reprezentării și al exprimării. Cauzalitatea și complexitatea își răspund în mod confuz. Fiecare din cele două mișcări se găsește blocată de antonimul ei, și singura ieșire este să se refugieze în ficțiune. Să ne înțelegem: nu o ficțiune care sugerează o lume nouă prin construcția
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în funcționarea regimului democratic, următoarele două texte constituie două dintre cele mai recente analize pe care le-a consacrat funcționării regimului din perspectiva demersului centrat asupra elitelor politice. "Elite, crize și regimuri în analiză comparată" subliniază faptul că, deși sensul cauzalității între elite, crize și schimbarea de regim este greu de stabilit, structura și funcționarea elitelor politice constituie indicatori esențiali în înțelegerea transformărilor politice în perioade de criză. Prin contrast, cel de-al doilea text cu privire la elite "Parlamentarii "curieri" în Franța
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
este importantă pentru înțelegerea proceselor și efectelor politice. Ratele schimbării sunt esențiale pentru analiza dezvoltării politice. Schimbările rapide pot avea efecte diferite față de schimbările lente. Comparațiile între ratele schimbării pot revela diferențe importante. Decalajul în timp este crucial în înțelegerea cauzalității sau a influenței probabilistice. Totul ia timp în politică, la fel ca și în societate. Nu există schimbări sociale instantanee. Chiar dacă comunicațiile au o viteză electronică, impactul social al deciziilor politice ia timp. Chiar și revoluțiile au nevoie de timp
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Absența unei mobilități verticale semnificative dublată de o inegalitate socială profundă poate, de asemenea, să erodeze legitimitatea regimului pe termen lung. În fapt, indexul Gini al inegalității este mult mai scăzut în democrațiile avansate și legitime decât în regimurile autoritare. Cauzalitatea acestei relații a fost elucidată de mai mulți sociologi și economiști. A dori să explici cazul Hitler ca un fenomen carismatic, așa cum au făcut unii autori dând conceptului o semnificație diabolică, înseamnă să te îndepărtezi de adevărul istoric. În realitate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
rubrici. Toată această literatură are drept numitor comun tema delegitimării regimului politic, în ciuda faptului că, de la țară la țară, combinația de factori, de parametri, de catalizatori este variabilă. O lectură atentă a acestei literaturi sugerează două interpretări majore referitoare la cauzalitatea delegitimării acestor democrații: responsabilitatea elitelor sau imaturitatea corpului electoral, mai precis argumentele următoare: (a) atotputernicia Parlamentului, care a fragilizat guvernele și a produs un dezechilibru instituțional; (b) polarizarea sistemului politic și a electoratului; (c) miopia clasei politice; (d) absența condițiilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
din regiune nu a existat un cler relativ independent. Din cauza absenței contra-elitei sub regimurile comuniste, nu este suprinzător faptul că marea majoritate a elitelor post-comuniste constau din persoane ce au fost importante în regimul comunist. Crize, elite, regimuri: întrebări privind cauzalitatea Am arătat că crizele politice sunt evenimente fundamentale care produc frecvent schimbarea elitelor și a regimurilor. Dovezile contemporane și istorice privind aceste aspecte sunt indisputabile. Modelul cauzal simplu arată astfel: criză politică → schimbarea elitei → schimbarea regimului Așa cum am văzut, însă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
că criza s-a derulat în principal de sus în jos de la schimbarea elitelor mai degrabă decât de jos în sus. Într-adevăr, majoritatea scrierilor recente despre implozia dramatică a regimului sovietic subliniază absența acțiunilor populare 43. Viziunile rivale în privința cauzalității (elite sau mase) se potrivesc cu diferite circumstanțe istorice. Niciuna nu este universal valabilă și fiecare poate fi susținută cu numeroase exemple. Dar tocmai de aceea teoriile naive ce pretind că au validitate universală eșuează. În martie 1917 la Sankt
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
crize au influențat elitele politice și regimurile într-un mare număr de țări poate fi gândită mai degrabă prin prisma consecințelor crizelor asupra regimurilor politice și asupra elitelor, decât prin cauzele apariției acestora chestiuni legate de contingențe istorice și de cauzalități complexe ce impun studii istorice mature 44. Identificăm trei afirmații: Crizele studiate au pus serios la încercare regimurile existente și elitele politice, astfel încât o schimbare importantă de regim și de elite a fost inevitabilă. Caracterul regimului care urmează a fost
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
când e vorba de a obține Într-o fulgerare și de a pune În lumină analogii. Reflecțiunea nu face apoi decât să ajute criteriile și stereotipurile ei, căutând astfel să se substituie analogiilor - propriile ei echivalențe, ca și legături de cauzalitate la ceea ce părea doar juxtapunere. (traducerea noastră, N.B.Ă Dacă Înlocuim termenul de „filozof” cu cel de „poet”, iar sintagma „rațiunea gânditoare” cu „omul de știință”, obținem, nu-i așa, o extrem de plastică figurare a celor două tipuri de „Înaintare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
slab, mediocru și arogant, Închipuindu-și că Pronia l-a Înzestrat numai cu „un singur ochi” pentru a contempla miracolul naturii și al ființei. Iar aroganța omului se instalează atunci când decretează cunoscuta și Încercata cale de cunoaștere - cea logică - a cauzalității, a substanței, a terțiului exclus etc., ca unica „posibilitate”, cale de a Înțelege și descrie miracolul și miracolele În care a fost „aruncat”. Nu-nu, mai este o cale, cea a „neînțelegerii”, dacă prin Înțelegere acceptăm și absolutizăm doar „calea logicii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Învățat și mi-am pus la punct o minimă „tehnică” de a „le surprinde”, visele și „carosele lor palide, fluturânde și legănătoare”, redeșteptând „eroii” care le susțineau, acele „istorii” În care nu puține dintre legile de fier ale materiei și cauzalității erau pur și simplu date peste cap! Acei „eroi”, mulți dintre ei ivindu-se „alandala”, aleatoriu, după cauze și reguli misterioase; dar alții, puțini, cei care fuseseră și „eroi” ai vieții și biografiei mele - sau erau Încă, precum Mama! - revenind
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
intelectuală a muritorului, nu este cumva lipsită de sens? Dar ce paradox barbar, o sintagmă care conține cuvântul „sens” să fie văduvită, chiar ea, de ceea ce numim „sens”! Și, mai ales, noi, care dăm și găsim sens, semnificație, raționalitate, coerență, cauzalitate etc. atâtor lucruri și fenomene cu mult mai puțin importante; oricum, mai puțin vitale decât acestea care ne interesează Într-un grad extrem, dacă viața noastră are sau nu ceea ce numim sens, rost, finalitate etc., noi nu suntem În stare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Codreanu însuși, aș spune că lucrurile au fost infinit mai complicate în 1990 și în anii următori și că nu putem confunda utopic dorința fierbinte cu putința. Altminteri, rămâne un eșec plin de învățăminte din perspectiva filosofiei istoriei și a cauzalității obiective ce determină destinul tragic al popoarelor. Theodor Codreanu nu este adeptul dogmatic al unei singure metode critice. El a fost de la început conștient de posibilele riscuri, căci a absolutiza o metodă echivalează cu moartea exegezei adevărate. Ca atare, hermeneutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și 43 că parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali și că aceștia exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripția lor nu are absolut nici o legătură, si cu atat mai puțin una de cauzalitate, cu unitatea statului român sau cu pericolul federalizării acestuia. Este de observat că și până acum existau parchete pe langă curțile de apel, singura modificare adusă de noua lege fiind aceea că, în concordanță cu tradițiile existente în perioada anterioară
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]