3,886 matches
-
regimul țarist, a devenit unul dintre foarte mulții soldați radicalizați de noile idei ale bolșevicilor și a fost ales între conducătorii de frunte ai sovietelor soldaților din zona caucaziană. Războiul civil a izbucnit în 1918, iar Budionîi a organizat unitățile Cavaleriei Roșii din regiunea Donului, care aveau să devină mai târziu Armata I de cavalerie. Aceste unități militare au jucat un rol important în câștigarea de către bolșevici a războiului civil, respingând albii generalului Anton Denikin din fața Moscovei. Budionîi a intrat în
Semion Budionnîi () [Corola-website/Science/299344_a_300673]
-
bolșevicilor și a fost ales între conducătorii de frunte ai sovietelor soldaților din zona caucaziană. Războiul civil a izbucnit în 1918, iar Budionîi a organizat unitățile Cavaleriei Roșii din regiunea Donului, care aveau să devină mai târziu Armata I de cavalerie. Aceste unități militare au jucat un rol important în câștigarea de către bolșevici a războiului civil, respingând albii generalului Anton Denikin din fața Moscovei. Budionîi a intrat în rândurile partidului bolșevic în 1919, devenind unul dintre sprijinitorii lui Stalin și lui Kliment
Semion Budionnîi () [Corola-website/Science/299344_a_300673]
-
rol important în câștigarea de către bolșevici a războiului civil, respingând albii generalului Anton Denikin din fața Moscovei. Budionîi a intrat în rândurile partidului bolșevic în 1919, devenind unul dintre sprijinitorii lui Stalin și lui Kliment Voroșilov. În 1920, Armata I de cavalerie a lui Budionîi a luat parte la invazia Poloniei în timpul războiului polono-sovietic. La începutul războiului, Budionîi a obținut victorii importante, alungându-i pe polonezi din Ucraina și reușind mai târziu să rupă frontul sudic inamic. În cele din urmă însă
Semion Budionnîi () [Corola-website/Science/299344_a_300673]
-
forțele bolșevice au suferit o înfrângere grea în bătălia de la Varșovia, în principal pentru că Budionîi și cavaleriștii săi rămăseseră prinși în asediul Lvovului. După ce armata sa a fost înfrântă în Bătalia de la Komarów, (una dintre cele mai mari lupte de cavalerie din lume), Budionîi a fost trimis să lupte cu Albii în Ucraina și Crimeea. În ciuda înfrângerii din Polonia, el a fost considerat unul dintre eroii Rusiei Sovietice din războiul civil. Budionîi era un ofițer curajos și pitoresc în același timp
Semion Budionnîi () [Corola-website/Science/299344_a_300673]
-
războiul civil. Budionîi era un ofițer curajos și pitoresc în același timp, dar știa foarte puțin sau deloc despre tacticile moderne de luptă, în special în problema războiului mecanizat și de tancuri. A fost numit în funcția de Inspector al Cavaleriei Armatei Roșii și în alte posturi onorifice asemănătoare, rămânând în același timp unul dintre "camarazii din războiul civil" ai lui Stalin, câștigând o tot mai mare influență odată cu consolidarea poziției de dictator necontestat al acestuia din urmă. În 1935. Budionîi
Semion Budionnîi () [Corola-website/Science/299344_a_300673]
-
a înlocuit cu Semion Timoșenko. A fost pus la comanda Frontului de rezervă (septembrie - octombrie 1941), Comandant suprem al trupelor din Direcția Caucazul de nord (aprilie - mai 1942), comandant al Frontului Caucazul de Nord, (mai - august 1942) și al demodatei cavalerii sovietice (din 1943). În ciuda faptului că era responsabil de mai multe înfrângeri sovietice catastrofale, (e adevărat, urmând neabătut ordinele lui Stalin), Budionîi a continuat să se bucure de protecția dictatorului și nu a fost pedepsit în vreun fel. După război
Semion Budionnîi () [Corola-website/Science/299344_a_300673]
-
Prințului de a negocia și a atacat; bătălia de la Poitiers a avut un curs similar cu cea de la Crecy, însă regele Ioan a întreprins un alt atac dezastruos după o perioadă de trei ani. Când lupta a luat sfârșit, floarea cavaleriei franceze a fost doborată, regele însuși căzând prizonier. Deși Eduard al III-lea a renunțat la tronul Franței, semnarea Tratatului de la Bretigny reprezenta un mare triumf în favoarea sa. Aparent definitiv, triumful a fost de scurtă durată. Succesorul lui Ioan al
Războiul de 100 de Ani () [Corola-website/Science/299345_a_300674]
-
Regele Ștefan al Ungariei supune acest ducat, autorității maghiare. Kean este alungat și înlocuit cu ruda regelui, Zoltan. Prima mențiune documentară privitoare la existența secuilor pe aceste meleaguri datează din anul 1116, secuii fiind amintiți alături de pecenegi ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de "prisăci" medievale de-a lungul graniței sudest-transilvane nou extinse. Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a lor, din anul 1116, îi descrie
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli, care s-au împotrivit încorporării în nou înființatele regimente grănicerești secuiești ale graniței militare. Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în maghiară gyepű) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
înaintarea sovieticilor. La sfârșitul lui mai, frontul se stabilizase pe micul râu Auta, iar forțele sovietice au început pregătirile pentru un nou asalt. Pe 24 mai 1920, forțele polono-ucrainene s-au întâlnit pentru prima oară cu faimoasa Armata I de cavalerie ("Konarmia") a lui Semion Budionnîi. Atacurile repetate ale cavaleriei cazacilor lui Budionnîi au rupt frontul polono-ucrainean pe 5 iunie. Sovieticii au atacat în continuare cu unități de cavalerie mobile ariergarda poloneză, țintind căile de comunicație și de aprovizionare. Până pe 10
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
pe micul râu Auta, iar forțele sovietice au început pregătirile pentru un nou asalt. Pe 24 mai 1920, forțele polono-ucrainene s-au întâlnit pentru prima oară cu faimoasa Armata I de cavalerie ("Konarmia") a lui Semion Budionnîi. Atacurile repetate ale cavaleriei cazacilor lui Budionnîi au rupt frontul polono-ucrainean pe 5 iunie. Sovieticii au atacat în continuare cu unități de cavalerie mobile ariergarda poloneză, țintind căile de comunicație și de aprovizionare. Până pe 10 iunie polonezii se retrăgeau de-a lungul întregului front
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
polono-ucrainene s-au întâlnit pentru prima oară cu faimoasa Armata I de cavalerie ("Konarmia") a lui Semion Budionnîi. Atacurile repetate ale cavaleriei cazacilor lui Budionnîi au rupt frontul polono-ucrainean pe 5 iunie. Sovieticii au atacat în continuare cu unități de cavalerie mobile ariergarda poloneză, țintind căile de comunicație și de aprovizionare. Până pe 10 iunie polonezii se retrăgeau de-a lungul întregului front. Pe 13 iunie, forțele poloneze și cele ucrainene ale lui Petliura au lăsat Kievul să cadă în mâna bolșevicilor
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
mitraliere. În câteva puncte cheie, sovieticii îi copleșeu numeric pe polonezi în proporție de patru la unu. Tuhacevski și-a lansat ofensiva pe 4 iulie de-a lungul axei Smolensk-Brest-Litovsk, traversând râurile Auta și Berezina . Corpul al III-lea de cavalerie condus de Hayk Bzhishkyan trebuia să învăluiască forțele poloneze prin nord, pătrunzând prin apropierea granițelor lituaniană și prusacă, (ambele aparținând unor țări ostile Poloniei). Armatele a IV-a, a XV-a și a III-a trebuiau să atace decisiv către
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
linii de rezistența pe linia "tranșeelor germane", o zonă puternic fortificată din timpul Primului Război Mondial, care oferea o posibilitate reală de stopare a ofensivei rusești. Încă o dată însă, efectivul al trupelor poloneze s-a dovedit insuficient. Corpul al III-lea de cavalerie al lui Bzhishkyan, sprijinit de forțele lituaniene, a cucerit orașul Wilno pe 14 iulie, forțându-i pe polonezi să se retragă din nou. În sud, în Galiția, cavaleria generalului Semion Budionnîi a avansat adânc în spatele frontului polonez, capturând orașul Brodno
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
al trupelor poloneze s-a dovedit insuficient. Corpul al III-lea de cavalerie al lui Bzhishkyan, sprijinit de forțele lituaniene, a cucerit orașul Wilno pe 14 iulie, forțându-i pe polonezi să se retragă din nou. În sud, în Galiția, cavaleria generalului Semion Budionnîi a avansat adânc în spatele frontului polonez, capturând orașul Brodno și apropiindu-se de Lwów și Zamość. La începutul lui iulie, devenise clar pentru polonezi că obiectivele Rusiei nu erau doar de a le împinge granițele către apus
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
să fie cartierul general al contraofensivei poloneze, a fost cucerit la primul atac al Armatei sovietice a XVI-a. Frontul sovietic de sud-vest îi scoseseră pe polonezi din Ucraina. Înaltul Comandament Sovietic, la insistențele lui Tuhacevski, a ordonat Armatei de cavalerie I să mărșăluiască către Varșovia din direcția sud. Semion Budionnîi nu s-a supus acestui ordin datorită ranchiunei existente între comandanții Frontului de Sud-vest, generalii Tuhacevski și Alexandr Egorov. În plus, jocurile politice ale lui Stalin, care era în acea
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
mare unitate militară compusă în principal din voluntari de origine poloneză, plus câțiva voluntari internaționali, care luptasereă sub comanda franceză în timpul Primului Război Mondial. Această armată era condusă de generalul polonez Józef Haller. Ungaria s-a oferit să trimită un corp de cavalerie de 30.000 de oameni în Polnia, dar guvernul cehoslovac a refuzat să le permită tranzitul prin zona demilitarizată de la graniță înființată după războiul ceho-maghiar care se încheiase doar cu câteva luni mai înainte. Mai multe trenuri cu arme și
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
de Varșovia, unde se decidea soarta bătăliei, Tuhacevski a lăsat numai forțe simbolice, care să apere joncțiunea vitală dintre fronturile sovietice de nord-vest și de sud-vest. Alt factor care a influențat situația de pe front a fost neutralizarea Armatei I de cavalerie a lui Budionnîi, care era foarte temută în rândurile comandanților polonezi. Această armată se complicase luptele din jurul orașului Lwów. La insistențele lui Tuhacevski, Înaltul Comandament Sovietic ordonase Armatei I de cavalerie să mărșăluiască către nord, spre Varșovia și Lublin, dar
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
situația de pe front a fost neutralizarea Armatei I de cavalerie a lui Budionnîi, care era foarte temută în rândurile comandanților polonezi. Această armată se complicase luptele din jurul orașului Lwów. La insistențele lui Tuhacevski, Înaltul Comandament Sovietic ordonase Armatei I de cavalerie să mărșăluiască către nord, spre Varșovia și Lublin, dar Budionnîi nu s-a supus acestui ordin, în principal datorită dușmăniei dintre Tuhacevski și comandantul frontului de sud-vest, Alexandr Egorov. În plus, jocurile politice ale comisarului politic al frontului de sud-vest
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
2004 în Arhiva Militară Centrală Poloneză dovedesc că succesul înregistrat de criptanaliștii polonezi conduși de Jan Kowalewski, care au spart cifrul comunicațiilor radio ale Armatei Roșii, a jucat un rol de primă importanță în obținerea victoriei. Înaintarea Armatei I de cavalerie de sub comanda lui Budionnîi spre Lwów a fost oprită pentru prima oară în Bătălia de la Brody (29 iulie - 2 august) și mai apoi pe 17 august în bătălia de la Zadwórze, când militarii unei forțe mici poloneze s-au sacrificat în
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
spre Lwów a fost oprită pentru prima oară în Bătălia de la Brody (29 iulie - 2 august) și mai apoi pe 17 august în bătălia de la Zadwórze, când militarii unei forțe mici poloneze s-au sacrificat în luptă pentru a împiedica cavaleria sovietică să cucerească orașul și să oprească întăririle poloneze să se îndrepte spre Varșovia. Pe 29 august, cavaleria lui Budionnîi, străbătând zone slab apărate, a ajuns în dreptul orașului Zamość pe a încercat să-l cucerească. Cum în zonă începuseră să
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
apoi pe 17 august în bătălia de la Zadwórze, când militarii unei forțe mici poloneze s-au sacrificat în luptă pentru a împiedica cavaleria sovietică să cucerească orașul și să oprească întăririle poloneze să se îndrepte spre Varșovia. Pe 29 august, cavaleria lui Budionnîi, străbătând zone slab apărate, a ajuns în dreptul orașului Zamość pe a încercat să-l cucerească. Cum în zonă începuseră să vină întăriri poloneze eliberate din fața capitalei după victoria din bătălia de la Varșovia, Budionnîi au pus capăt asediului Lwówului
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
eliberate din fața capitalei după victoria din bătălia de la Varșovia, Budionnîi au pus capăt asediului Lwówului pe 31 august, încercând într-un târziu să vină în sprijinul forțelor sovietice care se retrăgeau după înfrângere. Forțele lui Budionnîi au fost interceptate de cavaleria poloneză la Komarów, lângă Zamość, în ceea ce este considerată cea mai mare bătălie de cavalerie de după 1813 și una dintre cele mai mari lupte de acest fel din istorie. Cavaleria lui Budionnîi a reușit să evite încercuirea, dar moralul sovieticilor
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
pe 31 august, încercând într-un târziu să vină în sprijinul forțelor sovietice care se retrăgeau după înfrângere. Forțele lui Budionnîi au fost interceptate de cavaleria poloneză la Komarów, lângă Zamość, în ceea ce este considerată cea mai mare bătălie de cavalerie de după 1813 și una dintre cele mai mari lupte de acest fel din istorie. Cavaleria lui Budionnîi a reușit să evite încercuirea, dar moralul sovieticilor a ajuns la cele mai scăzute cote. Rămășitele Armatei I de cavalerie s-au retras
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
retrăgeau după înfrângere. Forțele lui Budionnîi au fost interceptate de cavaleria poloneză la Komarów, lângă Zamość, în ceea ce este considerată cea mai mare bătălie de cavalerie de după 1813 și una dintre cele mai mari lupte de acest fel din istorie. Cavaleria lui Budionnîi a reușit să evite încercuirea, dar moralul sovieticilor a ajuns la cele mai scăzute cote. Rămășitele Armatei I de cavalerie s-au retras către Włodzimierz Wołyński pe 6 septembrie și au fost spulberate în Bătălia de la Hrubieszów. Tuhacevski
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]