4,822 matches
-
pot determina și unele boli profesionale); - stări distrofice, intoxicații, afecțiuni vasculare etc. În funcție de localizare la nivelul urechii, putem identifica următoarele cauze: a) la nivelul urechii externe: - absența pavilionului urechii sau malformații ale acestuia; - obstrucționarea canalului auditiv extern cu dopuri de ceară sau alți corpi străini; - excrescențe osoase etc.; b) la nivelul urechii medii: - otite, mastoidite, corpi străini; - inflamarea trompei lui Eustache; - leziuni sau malformații ale oscioarelor, otoscleroză; - perforarea membranei timpanului etc.; c) la nivelul urechii interne: - leziuni sau deformări ale labirintului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și să o folosească. David Kahn, autorul cărții The Codebreakers, citează ca formă embrionară a steganografiei un caz din Istoriile lui Herodot, în care mesajul a fost scris pe scândurile unei mese, prin gravare, apoi s-a acoperit textul cu ceară, fără să dea nimic de bănuit. Doar primitorul mesei va ști taina. O altă metodă constă în preluarea primei litere a fiecărui cuvânt dintr-un text, formând mesajul ascuns. Alte metode de ascundere se realizează folosind cerneala invizibilă și micropunctele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
române, CNT, 1981, 48; Ov. S. Crohmălniceanu, Materie și organizare, FLC, 1981, 49; Romul Munteanu, Ierarhizarea valorilor, FLC, 1981, 49; Dan Zamfirescu, O mare istorie, FLC, 1981, 49; Grigurcu, Critici, 55-69; Constantin Călin, Un critic inconfundabil, ATN, 1982, 3; Iorgulescu, Ceara, 103-108; Livescu, Scene, 213-218; Marcea, Varietăți, 298-310; Simuț, Diferența, 193-196; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 93-103; Grigurcu, Între critici, 143-159; Sângeorzan, Anotimpurile, 115-138; Dobrescu, Foiletoane, III, 135-145; Moraru, Textul, 13-16; Marcea, Atitudini, 175-177; Ștefănescu, Prim-plan, 71-77; Cosma, Romanul
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
autoritar, brutal, opresiv, stalinist și ideologia comunismului „cu față umană”. În optica auctorială, adecvată țelurilor propagandistice ale scrierii, ideală ar fi a doua atitudine, idee înscrisă conjunctural în panoplia de idei a comunistului de tip nou. Următorul roman, Muzeul de ceară (1984), construit sub forma unui monolog adnotat de un scriitor, relevă tot impasul unui „revoluționar de meserie”, un director de centrală industrială, dezumanizat prin identificare cu funcția exercitată, nu sub impulsul unui fanatism fie și pseudorevoluționar, ci al arivismului, stimulat
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
București, 1972; Ieșirea din labirint, București, 1973; Gustul sâmburelui, București, 1974; Raza de cobalt, București, 1979; Pumnul și palma, vol. I: O dimineață înșelătoare, București, 1980, vol. II: Ochiul ciclopului, București, 1981, vol. III: Marșul cariatidelor, București, 1982; Muzeul de ceară, București, 1984; Vitralii incolore, București, 1985; Cenușa din ornic, București, 1988; Insomnia dragonului, București, 1989; Timpul lepros, București, 1992; Ieslea Minotaurului, București, 1993; Am fost și cioplitor de himere. Convorbire realizată de Ioan Tecșa, București, 1994; Eclipsă în Cetatea Soarelui
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
Alboiu, Un poet, 223-224; Iorgulescu, Scriitori, 129-132; Regman, Explorări, 15-18, 235-239; Poantă, Radiografii, I, 253-257, II, 90-95; Grigurcu, Poeți, 485-489; Ruja, Valori, 118-121; Felea, Aspecte, II, 219-226; Cristea, Faptul, 166-170; Sângeorzan, Conversații, 109-113; Iorgulescu, Critică, 74-78; Moraru, Semnele, 129-136; Iorgulescu, Ceara, 169-173; Regman, Noi explorări, 72-74; Tuchilă, Cetățile, 191-206; Ștefan Aug. Doinaș, „O milă sălbatică”, RL, 1984, 28; Ion Pop, „Proba cu polen”, ST, 1984, 12; Tartler, Melopoetica, 42-45; Tașcu, Poezia, 189-196; Grigurcu, Existența, 399-402; Popa, Clasici, 146-150; Cistelecan, Poezie, 122-126
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Teatrul, 161-165; Ștefănescu, Jurnal, 190-194; Sângeorzan, Conversații, 194-208; Băileșteanu, Refracții, 162-171; Tomuș, Mișcarea, 216-228; Mirela Roznoveanu, Dumitru Radu Popescu, București, 1981; Valentin Tașcu, Dincoace și dincolo de F, Cluj-Napoca, 1981; Iorgulescu, Critică, 160-168; Culcer, Serii, 147-154; Brădățeanu, Istoria, III, 255-265; Iorgulescu, Ceara, 174-188; Marcea, Varietăți, 242-246; Simuț, Diferența, 157-160; Munteanu, Jurnal, III, 223-225, IV, 312-323; Livescu, Scene, 150-156; Cocora, Privitor, III, 76-97; Felea, Prezența, 210-213; Gorcea, Structură, 11-70, 116-119, 131-143, 147-151, passim; Popa, Competență, 213-223; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 277-294
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Laurențiu Ulici, Sunetul văzut, RL, 1982, 28; Dan Cristea, Tineri poeți: Viorel Mureșan, LCF, 1982, 33; Daniel Dimitriu, „Scrisori din Muzeul Pendulelor”, CL, 1982, 8; Ruxandra Cesereanu, „Scrisori din Muzeul Pendulelor”, ST, 1983, 3; Ștefan Borbély, Scrisori către Doamna de Ceară, RL, 1991, 15; Mircea Petean, Știri de pe frontul cuvintelor, APF, 1991, 5; Ioan Moldovan, Criptocomunicări, F, 1991, 6; Iulian Boldea, Ficțiune și luciditate, VTRA, 1992, 8; Țeposu, Istoria, 63-64; Al. Cistelecan, Ultimul eremit al optzecismului. Anxietăți hieratizate, „Cuvântul”, 1995, 5
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
Basarabia” (Decebal la Vadul lui Vodă). Trecutul și prezentul, legenda și istoria, imaginarul și realul, soarta țării și soarta lumii se întâlnesc în ritm de colindă populară: „Colindă, colindă / Poposiră-n tihnă, / Crai înalți de-o șchioapă, / Cu obraji de ceară, / În ajun sub seară / [...] Că în umbra nopții, / Stau la pândă lupii / Slujitorii Morții / Împrejurul stânii / [...] Trădătorii lumii, / Adunați cu lașii, / Din taigaua rece / Și din Kazahstan, / Spre Munceștii noștri, / Își îndreaptă pașii” (La Muncești). După 1945, refugiat în România
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
Perpessicius, M. aduce importante corectări și precizări de structură și lecțiune (de exemplu, la antume ca Împărat și proletar, Pe lângă plopii fără soț... sau la postume ca Ah, cerut-am de la zodii, Codru și salon, O, -nțelepciune, ai aripi de ceară!), îmbogățește informația privitoare la geneză, surse, influențe, paralelisme, desfășurând un aparat de erudiție impresionant atât prin conținut, cât și prin stilul redactării, exemplar prin claritate, exactitate și impersonalitate. Chiar dacă noile abordări comparatiste vor distribui altfel accentele, materialul prezentat rămâne în
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1979, 384-396; Nicolae Manolescu, Drumuri spre Yucatan, RL, 1980, 43; Popescu, Cărți, 119-122, 128-134; Sângeorzan, Conversații, 266-269; Culcer, Serii, 27-29; Tomuș, Mișcarea, 205-211; Zaciu, Cu cărțile, 63-68; Mircea Martin, Morala parabolei, RL, 1982, 49; Iorgulescu, Ceara, 205-214; Livescu, Scene, 157-159; Sever Avram, Retragerea Afroditei, „Dialog”, 1983, 4-5; Mircea Zaciu, Înțelesurile cordialității: „Polemici cordiale”, RL, 1983, 28; Gheorghe Grigurcu, „Polemici cordiale”, ST, 1983, 7; Steinhardt, Critică, 149-153, 242-244; Edgar Papu, O neobosită trăire, RITL, 1984, 3; Condurache
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Un poet, 109-111; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 284-309; Ștefănescu, Jurnal, 200-202; Sângeorzan, Conversații, 121-123; Popescu, Cărți, 101-105; Martin, Paranteze, 113-115; Tomuș, Mișcarea, 140-142; Iorgulescu, Critică, 61-65; Dobrescu, Foiletoane, II, 37-53; Moraru, Semnele, 102-112; Popa, Competență, 307-317; Iorgulescu, Ceara, 149-154; Marcea, Varietăți, 194-196; Simuț, Diferența, 177-180; Felea, Prezența, 214-219; Marcea, Concordanțe, 274-279; Pop, Lecturi, 91-100; Dimisianu, Lecturi, 184-190; Cândroveanu, Printre poeți, 58-65; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 178-189; Ștefănescu, Dialog, 186-195; Moraru, Textul, 93-97; Condurache, Portret, 190-194; Sorescu
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Vlad, Lectura, 80-84; Georgescu, Volume, 24-31; Iorgulescu, Firescul, 201-205; Dana Dumitriu, Vocația esteticului, RL, 1980, 26; Cristea, Faptul, 218-222; Zaciu, Cu cărțile, 85-89; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 211-219; Culcer, Serii, 225-231; Piru, Debuturi, 82-86; Gorcea, Structură, 71-75, 88-92, 113-116, 214-217; Iorgulescu, Ceara, 135-139; Simuț, Diferența, 139-142; Livescu, Scene, 196-200; Ciocârlie, Eseuri, 30-40; Gheorghiu, Reflexe, 7-15; Manea, Contur, 40-44; Nicolae Manolescu, Armura de sticlă, RL, 1985, 2; George, Petreceri, 241-244; Călinescu, Biblioteci, 131-136; Mircea Zaciu, O alternativă a prozei contemporane, RL, 1986, 40
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
prin prisma senzualității și a dorinței nestăvilite de împerechere: „Calul erotic se plimbă pe case/ calul erotic care miroase femeile/ calul erotic care are sandalele aspirante/ calul erotic din care curg evantaie/ calul erotic care se moaie la căldură ca ceara/ și din stropii mari se nasc statuile cu sâni/ statuile care se plimbă prin orașe când e cald/ și se topesc la rândul lor în ape vagi”. Ceea ce domină însă primele versuri, dincolo de exacerbările erotice juvenile, părăsite ulterior, este figura
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
ponchi inutil peste rochia ta de argilă/ ea stătea înfrunzea avea o pasăre pe umeri creștea acolo nu se putea clinti”. Volumul Partea cealaltă (1980) denotă o oarecare oboseală, vădită prin repetiții și clișeizarea vechilor tehnici: „FIINȚA CU DOUĂ ARIPI/ CEARA GUMA VOPSEAUA/ Ca vestitoare a comuniunilor extatice ea are deja în urma/ ei un lung trecut și-un șir lung de însoțitori inalterabili și făcuți”. Mai proaspătă este proza poetică din Zenobia (1985), al cărei personaj central este reluat din Castelul
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
în decor „dospind de metaforă”. Scherzoul arlechinesc, crochiu de gen predilect, e inițial năstrușnic, cu „piruete pe poante” în „subțioara cerului”, apoi sarcastic, drăcesc, macabru: „Se umplu de răgușeală / clarinetele oaselor crude” și „Colombine carbonizate / între acoperișuri de aur și ceară / picură din streșini”; „Măștile / au invadat casele, / au inundat respirațiile, / săltau prin piețe / [...] pe scări de frânghie, / se cățărau spre turnul orașului, / buimace și triste, / gălăgioase și necruțătoare”. Teritoriul liric rămâne o vreme hotarul, „estuar deschis / între două limanuri”, „împărăție
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
de „Colecția povestirilor științifico-fantastice”, unde i-au și apărut câteva dintre povestirile și nuvelele emblematice care vor intra în componența cărților sale de proză SF: Întâlnire cu meduza, Nopțile memoriei (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor), Adevărul despre himere (1976), Figurine de ceară (1978), Semnul licornului (1980), configurând un profil distinct în spațiul românesc al genului. Premiate la cel de-al treilea concurs național de literatură SF, din 1973, povestirile O falie în timp și Figurine de ceară, incluse ulterior în Adevărul despre
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
despre himere (1976), Figurine de ceară (1978), Semnul licornului (1980), configurând un profil distinct în spațiul românesc al genului. Premiate la cel de-al treilea concurs național de literatură SF, din 1973, povestirile O falie în timp și Figurine de ceară, incluse ulterior în Adevărul despre himere, reprezintă veritabile arte poetice ale prozatorului. Dar dacă narațiunile din Nopțile memoriei justifică o integrare canonică în genul SF, cele din Adevărul despre himere nu se înscriu în această limitare generică. Lirismul unor povestiri
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
București, 1966; Argonautica, București, 1970; Planeta părăsită, Cluj, 1971; Viața într-o floare, Cluj, 1972; Jocul cu vipere, Cluj, 1972; Nopțile memoriei, București, 1973; Adevărul despre himere, București, 1976; Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate, Cluj-Napoca, 1976; Figurine de ceară, introd. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1978; Semnul licornului, București, 1980; Cina cea mai lungă, Cluj-Napoca, 1983; H. G. Wells. Utopia modernă, București, 1983; Anticipația românească, Cluj-Napoca, 1994; ed. 2, București, 2003; Discursul utopic, București, 2000. Antologii: Az átlépett látóhatár. Román tudományos-fantasztikus elbeszélések
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Valentin Chifor, Elogiu și creație, T, 1976, 5; Dana Dumitriu, Banalul și fantasticul, RL, 1977, 13; C. Vernescu, „Adevărul despre himere”, CL, 1977, 10; Voicu Bugariu, Science fiction, LCF, 1978, 18; Iorgulescu, Scriitori, 227-229; Leonida Neamțu, Marginalii la „Figurine de ceară”, ST, 1978, 10; Anton Cosma, „Figurine de ceară”, VTRA, 1978,11; Sorin Titel, Anticipație și parodie, RL, 1980, 22; Mircea Popa, Valențele romanului ironic, TR, 1983, 52; Valeriu Cristea, „Cina cea mai lungă”, RL, 1984, 21; Zaharia Sângeorzan, Privirea romancierului
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Dana Dumitriu, Banalul și fantasticul, RL, 1977, 13; C. Vernescu, „Adevărul despre himere”, CL, 1977, 10; Voicu Bugariu, Science fiction, LCF, 1978, 18; Iorgulescu, Scriitori, 227-229; Leonida Neamțu, Marginalii la „Figurine de ceară”, ST, 1978, 10; Anton Cosma, „Figurine de ceară”, VTRA, 1978,11; Sorin Titel, Anticipație și parodie, RL, 1980, 22; Mircea Popa, Valențele romanului ironic, TR, 1983, 52; Valeriu Cristea, „Cina cea mai lungă”, RL, 1984, 21; Zaharia Sângeorzan, Privirea romancierului, CRC, 1984, 31; Voicu Bugariu, Un roman ironic
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
232-236; Martin, Metonimii, 371-375; Ungheanu, Arhipelag, 402-404; Dan Mănucă, „Curentul cultural de la «Contemporanul»”, CL, 1977, 10; Anghelescu, Creație, 337-344; Dimisianu, Opinii, 309-313; Georgescu, Volume, 114-118; Mihăilescu, Conceptul, II, 184-186; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 329-332; Iorgulescu, Critică, 205-209; Martin, Paranteze, 154-160; Iorgulescu, Ceara, 58-61; Regman, Noi explorări, 123-135; Adam, Planetariu, 205-210; Iorgulescu, Prezent, 279-287; Dan Mănucă, „Viața lui Titu Maiorescu”, ATN, 1987, 4; Dimisianu, Subiecte, 217-224; Florin Faifer, Cazul Stere, CRC, 1990, 9; Cornel Ungureanu, Destinul politic, O, 1990, 6; Nicolae Mecu, Marele
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
O ist., 413-414; Ciobanu, Incursiuni, 175-182; Culcer, Citind, 200-203; Liviu Petrescu, Un roman al puterii, TR, 1977, 8; Ungureanu, Proză, 234-238; Tudor-Anton, Ipostaze, 97-104; Stănescu, Jurnal, I, 104-112; Lit. rom. cont., I, 663-664; Ștefănescu, Jurnal, 205-206; Ciobanu, Opera, 260-268; Iorgulescu, Ceara, 245-252; Odangiu, Romanul, 148-152; Mariana Șipoș, Vocile realității, RL, 1986, 8; Holban, Profiluri, 265-276; Rotaru, O ist., III, 718-721; Vlad Sorianu, „Bănuitele primejdii”, ATN, 1989, 6; Cristina Ilina Sălăjanu, Roman la minut cu morală și nostalgie, RL, 1992, 29; Emil
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
întors spre sine, poetul, accentuând efemeritatea vieții printr-o sentință de un nihilism evident (Nimicnicie). În contrast cu meditația gravă asupra destinului se află o parte din versurile închinate copilăriei, cu jocuri de culori și de sunete plăpânde: „Dintr-un fluture de ceară/ Rătăcit pe călimară/ A ieșit, el știe cum,/ O biserică de fum” (Joc pentru îngeri). De cele mai multe ori trecerea de pragul copilăriei este percepută însă dramatic, ca o apropiere, inevitabilă, de crepuscul. Tema vremelniciei, a timpului care nu iartă se
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
Obor, destinat sistematizărilor orbești. Memorabilă rămâne scena dărâmării bisericii Sfânta Vineri: o mulțime murmurând mocnit se adună zi și noapte în jurul lăcașului în care izbesc buldozerele și macaralele, în vreme ce peste toți se ridică o pulbere spectrală, îmbibată de miros de ceară și tămâie. SCRIERI: Poarta de sticlă, București, 1982; Fereastra de la Veneția, București, 1983; ed 2, pref. Doina Uricariu, București, 2001; Bunica albă, București, 1986; ed. București, 2001; Poveștile bunicii albe, Timișoara, 1990; Inima poveștii, București, 1991; Moșul din oglindă, București
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]