2,856 matches
-
cântece). Ed. I. Gheție, în I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 336-343. GB.XVI-XVII Glosele Bogdan. Ed. M. Georgescu,în I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 422-438. GCond.1762 Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762, ed. D. Simonescu, București: Fundația Regele Carol I, 1939, 262-312. ÎPI.1673-705 Învățătură despre vreamea de apoi a prorocului Isaia. Ed. Al. Mareș, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2003 (Cele mai vechi cărți populare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
grafiile artiștilor europeni (în sensul prezenței, în structura ei, a spectacularului de factură hollywoodiană, derivat din bisexualitate, alcoolism suicidal și aventuri cu actrițe celebre ale însoritei Californii!) -, din stil tăios, precis ca un instrument chirurgical (și lipsit, prin urmare, de "ceremonialurile" metaforice ale epicului generic de pe bătrînul continent) ori din tematică axată pe alienarea individului (post)industrializării (fenomen mult mai acutizat în America secolului XX decît în Europa echiva lentă). Specificitatea "locală" a lui Cheever se naște și din sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lor, definindu-se astfel ca unul de istoria culturii. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Fețele destinului. Incursiune în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, 1999; Totemism românesc. Structuri mitice arhetipale în obiceiuri, ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
și realitate dispare în favoarea unei viziuni de tip mistic asupra lumii (volumul se deschide cu un moto din Meister Eckhart). Dar așa cum îi stă bine, poetul suprarealist nu continuă pur și simplu o tradiție; mistica sa este una a ereziei, „ceremonial solemn” în care „aerul, pământul, focul și apa se contopesc într-o ceață propice, cuprinzând sensul ascuns al lucrurilor”. Singurul mistic autentic este poetul, „orbul clarvăzător”, al cărui limbaj este capabil să sfărâme dogmele, pentru că „POEZIA este o știință a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau curtea domnească cu alimente și băuturi (atestați în 1392); postelnicul primea solii străini și se ocupa de ceremonialul primirii lor; spătarul purta spada domnului la cereminii și îndeplinea hotărârile acestuia; în lipsa domnului era comandant suprem al armatei; comisul - avea în grijă grajdurile domnești; hatmanul Moldova rol militar; la sfârșitul sec. XIV, a doua poziție în stat, după domn
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, intervențiile participanților la șezătoare - conturând o tipologie morală și socială - sunt și aici gândite scenic, după un anume ceremonial. Numai că spectacolul aparține unui comediograf; verva este inepuizabilă, iar fantezia lexicală pare că se autogenerează permanent. De aceea, P. nu poate fi categorisit drept folclorist, el este un creator care construiește liber în spațiul culturii populare, pornind de la o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
sisteme (L’Incantation-narration, mythe, rite, Mitul marii treceri). Interesul pentru descifrarea acestor sisteme se concretizează în volumul Obiceiuri tradiționale românești, publicat în 1976. Autorul acordă mai multă atenție tradițiilor din ciclul calendaristic: colindatul, călușul, Anul Nou, privit ca un „discurs ceremonial”, iar din ciclul celor de familie se oprește la „mitul marii treceri”. Pentru cercetarea obiceiurilor a folosit și pelicula cinematografică, filmul despre călușul din Bârca fiind unul dintre cele mai complete. Abia spre sfârșitul vieții P. își adună, în Folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Târgoviște, Radu Petrescu, M. H. Simionescu, C. Olăreanu, Al. George, afabili și urbani față de cititori, promotori ai normalității, dincolo de patetisme și ideologii, în spiritul unui ancien régime al civilității și onestității, au fertilizat generația optzeci, care a încercat să transfere ceremonialul livresc al comuniunii în existență civică, în experiența directă a realității românești, reușind să resemantizeze individul social. Ceea ce era mai mult decât nimic, dar nu suficient, căci, spune Caius Dobrescu, acest orizont existențial și estetic "nu a reprezentat un nucleu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
început prioritatea Romei, unitatea s-a dovedit a fi imposibil de menținut. În 1054 s-a produs ruptura finală, o divizare care nu va mai fi reparată niciodată. Cele două organisme au devenit tot mai separate în privința doctrinei și a ceremonialului. Deosebit de important este faptul că relațiile dintre biserică și stat erau foarte diferite în Răsărit și în Occident. În sistemul ortodox, bisericile sprijineau în general puterea și autoritatea conducătorului laic; ele nu se opuneau fățiș influenței statului. Autoritățile politice și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
proverbială pentru negocierile viclene, înțelepte și nu prea scrupuloase. Deosebit de important era faptul că înaltul nivel de civilizație al imperiului oferea modele de guvernare și cultură statelor balcanice ortodoxe și Rusiei. Conducătorii din Balcani doreau să devină autocrați bizantini, copiind ceremonialul de la curtea de la Constantinopol și stilurile arhitectonice bizantine pentru clădirile și bisericile lor. Civilizația medievală balcanică era deci în esență bizantină. Cu toate marile realizări ale imperiului, îndelungata lui istorie a fost marcată de multe fluctuații ale norocului. Unul dintre
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
politică, dar și pentru stilul și preponderența lui grecească. Idealul fanariot era Imperiul Bizantin. Domnitorii din Fanar nu puteau fi despoți bizantini la Constantinopol, dar aveau posibilitatea să fie la București și la Iași, astfel încît adoptau la curte un ceremonial elaborat, înconjurîndu-se cu articole de un lux exorbitant și tratîndu-i pe cei inferiori lor, adeseori și pe boierii pămîntului, cu dispreț și indiferență, conform a ceea ce credeau ei că însemna demnitate imperială. Ei erau totuși permanent conștienți de precaritatea poziției
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prim-plan pe luptătorii ardeleni pentru Marea Unire, totul fiind prezentat, ca și în celelalte cărți, pe fondul de violență și „bestialitate” al naturii umane. În aceste contexte, cele mai reușite pasaje literare se dovedesc, după D. Micu, descrierile de ceremonial, recompuse în spiritul caracteristic al fiecăreia dintre epocile „reactualizate”. În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, V. Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul naratologic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înlesnite și de tezele naționalismului ceaușist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
la Secția de manuscrise și carte veche de la Biblioteca Academiei Române, unde a lucrat până în 1943. În 1938 își susține teza de doctorat (pentru a cărei pregătire făcuse câteva călătorii de studii în Turcia, Grecia și Franța), intitulată Literatura română de ceremonial. Condica lui Gheorgachi. 1762, documentată privire asupra ceremonialului aulic din epoca bizantină până la textele care au urmat Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Din 1939 ține cursuri la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București. Numit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Biblioteca Academiei Române, unde a lucrat până în 1943. În 1938 își susține teza de doctorat (pentru a cărei pregătire făcuse câteva călătorii de studii în Turcia, Grecia și Franța), intitulată Literatura română de ceremonial. Condica lui Gheorgachi. 1762, documentată privire asupra ceremonialului aulic din epoca bizantină până la textele care au urmat Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Din 1939 ține cursuri la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București. Numit în 1941 profesor suplinitor la Facultatea de Litere și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
de teorie a bibliografiei, București, 1976; Pagini din istoria cărții românești (în colaborare cu Gheorghe Buluță), București, 1981; Contribuții (Literatură română medievală), București, 1984; Scurtă istorie a cărții românești (în colaborare cu Gheorghe Buluță), București, 1994. Ediții: Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, București, 1939; Legenda lui Afrodițian Persul, pref. Nicolae Cartojan, București, 1942; Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, introd. edit., Craiova, 1944 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Mih. Popescu, „Din istoria presei românești”, CL, 1931, 3; N. Drăganu, Diaconul Coresi; Errare humanum... perseverare diabolicum, DR, 1934-1935; Ion Breazu, „Din istoria presei românești: «Republica română»”, DR, 1934-1935; Perpessicius, Opere, VIII, 357-361, IX, 436-442; Nicolae Grigoraș, „Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi”, „Studii și cercetări istorice”, 1943; [Dan Simonescu], „Studia bibliologica”, 1969, partea I (semnează G. G. Ursu, Aurelian Sacerdoțeanu, Dan Zamfirescu, Corneliu Dima-Drăgan); Dan Simonescu, (Biobibliografie), pref. Dan Zamfirescu, București, 1972; Bucur, Istoriografia, 431-433; Corbea-Florescu, Biografii, I, 193-198
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
terasa Cercului Militar va găzdui, timp de oră, un Concert de fanfară, timp în care vor fi vizitate Muzeul Militar și galeria de artă „Pro Armia”. De la ora 12, pe platoul C.M.Z. din Piața Libertății va avea loc un ceremonial religios - sfințirea noului sediu al Centrului - cu ocazia celor 85 de ani scurși de la crearea acestuia, urmat de o adunare festivă. Vor fi prezentate aici lucrări pe teme cum ar fi „Istoricul zilei de 25 Octombrie”, „Istoricul și acțiunile de
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
va asigura președinția U.E. în prima jumătate a anului viitor, a anunțat că intenționează să se concentreze asupra rezolvării controverselor pe tema directivei privind orele de muncă și a problemelor privind piața muncii. l La București a fost organizat un ceremonial militar cu prilejul revenirii în țară a Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”, care a participat la operațiunea „Antica Babilonia” din Irak. agenda evenimentelor 27. 08. 2005 - 2. 09. 2005 SÂMBĂTĂ l Ziua națională a Republicii Moldova l Alegeri prezidențiale în Singapore l
Agenda2005-35-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284132_a_285461]
-
o egală naturalețe și formulele artistice alternative, de la intervenția în peisaj și pînă la performance. însă și în aceste acțiuni artistul se păstrează în spațiul unei viziuni arhaice, fie prin resemnificarea unor materiale tradiționale, fie prin reactualizarea culturală a unor ceremonialuri domestice intrate demult în stereotipia cotidiană. Formele care se nasc din aceste premise, fără utilitate nemijlocită și fără legături directe cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea lor întreținută cu o neobosită subtilitate. Și ceea ce
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
nu ține cont de nimic. E un model comportamental pe care politica reală nu-l suportă. Cristian Diaconescu este sacrificat pe altarul cinismului politic, ultima ofrandă pe care bunul simț și speranța o aduc. Sacrificarea sa nu este nouă în ceremonial, li s-a întâmplat și domnilor Baconschi, Papahagi. Îmi pare rău, e o resursă umană risipită". Despre decizia lui Emil Boc de a o susține pe Elena Udrea, Ungureanu spune că este o surpriză. "Aș fi preferat ca rațiunea să
Mihai Răzvan Ungureanu: Elena Udrea este cel mai toxic personaj din politica de dreapta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22083_a_23408]
-
organismului social. Repede instaurat ca stăpîn peste trupuri, cu oasele cărora a albit geografia și istoria, nu a părăsit niciodată visul de a poseda cu aceeași tărie sufletele și conștiințele. Insușindu-și în detaliu toate traseele creștinismului, cu ordinea, instituțiile și ceremonialurile sale, comunismul a resuscitat ideea mesianică și a reformulat promisiunea Edenului. Locul înaintemegătorilor și al profeților a fost preluat de către Marx și Engels și de către toți creatorii de utopii sociale de la Campanella și pînă la Fourier, iar condiția de mîntuitor
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
fost eternizat sub formă de carcasă și expus public spre deliciul necrofililor și pentru încurajarea partinică a tinerilor căsătoriți. Cultul moaștelor și al sfintelor relicve din lumea creștină a primit aici replica unei subtile amenajări medico-legale. Lăsînd la o parte ceremonialul public, delirul în masă și dezmățul pseudoliturgic, convocarea copiilor și alte asemenea gesturi de consacrare, comunismul este unul dintre cei mai primitivi mutilatori ai artei. El a făcut din artist un slujitor necondiționat și din artă un rudimentar mijloc de
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
centre ale puterii, ca un punct vital care ține în echilibru întregul mecanism al absolutismului comunist. Din această pricină, cea dintîi statuie care a suportat o execuție simbolică în primele zile ale revoluției și căreia i s-a organizat un ceremonial funebru impresionant, la limita parodicului grotesc cu sublimul dramatic, a fost tocmai aceea a lui Lenin. în vastul ambient al Casei Scânteii, pînă și acest moment al exilului magico-simbolic a avut ceva ieșit din comun prin amploare și printr-un
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
prezentărilor în fața papei de la Roma, era obiceiul să i se sărute piciorul. Era un semn de deferență față de papă ca șef al Bisericii catolice, dar și, după unii, o trimitere la imaginea crucii pe care acesta o avea pe încălțăminte. Ceremonialul se limita la o simplă înclinare lîngă picior, fiindcă era mai importantă intenția și nu realizarea ei literală. Yannick Carré a arătat foarte bine că mîna, chiar dacă avea o mare sacralitate în Evul Mediu, era totuși, în această privință, inferioară
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
Balul de Sf. Sava l La Timișoara, în 27 ianuarie Sf. Sava, primul patriarh sârb, este sărbătorit în 27 ianuarie. Această zi este marcată de bisericile ortodoxe sârbe printr-o liturghie solemnă, oficiată de la ora 10, după care se desfășoară ceremonialul tradițional de tăiere a colacului și un program artistic susținut de copiii din parohii. În organizarea filialei locale a Uniunii Sârbilor din România, sunt programate spectacole și bal de Sf. Sava, la Sânnicolau Mare (sâmbătă, 25 ianuarie, Casa de Cultură
Agenda2003-4-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280624_a_281953]