2,433 matches
-
cu un glas care te făcea să înțelegi că așa se întîmpla totdeauna: - Voi mâine sunteți liberi până seara, în timp ce eu la opt dimineața trebuie să fiu la Tipar. Ei și? Grasul zâmbi și mai rămase, dar nu mult, chemă chelnerul și ceru nota. Când plăti scoase un teanc de bani. - Nu înțeleg, zise Geo parcă scârbit, cum poate cineva să aibă atâția bani! Nu te jenează când stai cu portofelul plin? Împrumută-l și pe el cu vreo mie de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
SERVITORII SĂI PRIPP. CÂND INTRĂ ÎN SALONUL ÎNALT UNDE URMA SĂ SE SERVEASCĂ PRÂNZUL, MARIN VĂZU CĂ ÎNTR-UN COLȚ \ LA O OARECARE DISTANȚĂ DE PODIUMUL ORCHESTREI \ FUSESE INSTALATĂ O MASĂ PENTRU OPT PERSOANE. MAI MULT DE O DUZINĂ DE CHELNERI PRIPP STĂTEAU ÎMPĂRȚIȚI ÎN MAI MULTE GRUPURI, APROAPE DE BUCĂTĂRIE. ÎN ALT COLȚ ERAU ADUNAȚI OASPEȚII, DEGUSTÂNDU-ȘI BĂUTURILE. Îi recunoscu pe toți: un dramaturg, un interpret muzical vestit, un jucător de cărți și alți trei bărbați mai greu de categorisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
decorată cu tighele albe. Privire albastră. Regizor de film, aflăm, cel care... Perechea următoare este cea din tren. Dar bubosul se ridică solemn, cu totul altul decât cel din compartiment. Se prezintă sonor, fără a se mai bâlbâi. Apare și chelnerul, transpirat și răgușit. Degeaba m-ați reclamat, tovarășu’... N-avem decât fripturi, v-a spus și responsabilul... Balaurul face un semn aproximativ cu mâna, de conciliere. Nici nu se uită la slujbașul speriat, aplecat cu umilință și gata să înregistreze
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Strihan. O cunosc de peste treizeci de ani. Frumusețe de-o puritate ciudată, așa era atunci. Imaginea liniștii virginale ! Ca la pictorii maladivi și suprarafinați... Dintr-o familie vestită, de care s-a rupt imediat după ce l-a întâlnit pe Hariga. Chelnerul cu trei sticle roșii în brațe se încrucișează cu pașii sfioși ai unui ins cu o figură de farmacist palid, ghebosul, ce se apropie de masă. — Îmi dați voie... și își aduce un scaun lângă uriașul din capul mesei. Domnule
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
n-are bătrâni ar trebui să meargă la talcioc și să-i cumpere! Că se duc, se duc, se duc, iar În urma lor rămâne jalea și notarul. Sandu Șpriț Își face vânt cu un ziar, iar Gore Îndeplinește oficiile de chelner și umple paharele. Pe măsură ce toarnă, Își permite și să dialogheze, pentru a demonstra tuturor că are atenție distributivă. Ia-mă, Doamne, stinge-mi neamul! La tine e simplu, Gore, Îți Încape neamul Într o garsonieră confort doi, problema e ce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dau bacșișul înainte și acum te rog să-mi spui cinstit ce-mi recomanzi? -Alt restaurant!” „ Ascultă, tovarășe ospătar, urlă un client, asta numești dumneata vin de Târnave? -Categoric: de la prima sorbitură v-ați și enervat!” „ Ați achitat vinul, dar chelnerul? -N-am consumat așa ceva.” „Doriți un vin de 18 sau de 30 de lei litrul? Care-i diferența? 12 lei!” „Un vechi lup de mare către chelner: Ce vrea să fie zeama asta? Vin, domnule! Fir-ar să fie, am navigat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de Târnave? -Categoric: de la prima sorbitură v-ați și enervat!” „ Ați achitat vinul, dar chelnerul? -N-am consumat așa ceva.” „Doriți un vin de 18 sau de 30 de lei litrul? Care-i diferența? 12 lei!” „Un vechi lup de mare către chelner: Ce vrea să fie zeama asta? Vin, domnule! Fir-ar să fie, am navigat 25 de ani prin vin fără să am habar!” „Tovarășe dragă, eu ți-am cerut o Grasă de Cotnari, iar dumneata mi-ai adus o Fetească
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
s-ar plictisi în preajma unor asemena oaspeți: veseli, spirituali, plini de maniere... Să nu exagerăm draga noastră hangiță. Apropo. Te supără faptul că te apelăm cu numele de Hangiță? Nu. Dar aici clienții sunt obișnuiți să ne zică ospătar sau chelner. Ei. Aici i-aici, scumpa noastră hangiță. Apoi soațele vechilor hangii se cheamau hangițe. Și nu știu cum, da’ tare mai erau frumoase!!! Ai fi stat zile în șir să bei vinul adus de ele și să le privești... Așa că dacă noi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în care-l esersă. O, judecători orbi ai slăbiciunilor omenești, de ce și voi nu reprezentați decât o clasă de oameni! Fiecare clasă omenească își are logica sa, o logică esclusivă, teribilă, cumplită. Acești dandy avuți, cari împart banii lor la chelneri și curve, cu greu și-ar întinde mâna spre-a da ceva celui sărac. Ar chema sergentul de uliță ca să-l puie să-l închidă. Imorali - ei cer de la alții moralitate, leneși - ei pretind de la alții să lucre, stupizi - ei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este cunoscută teza lui Weber despre geneza „spiritului capitalist”: Spiritul întreprinzător, dorința de câștig, de câștig bănesc, de câștig bănesc cât mai mare nu au în sine nimic de-a face cu capitalismul. Această dorință a existat și există la chelneri, medici, birjari, artiști, cocote, funcționari venali, soldați, tâlhari, cruciați, jucători la ruletă, cerșetori. Am putea spune că ea este prezentă la oameni de diferite tipuri și condiții, în toate epocile, în toate țările lumii, pretutindeni unde pentru această dorință a
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
prea îndelungată și nici o căutarea prea dificilă. Într-adevăr, este foarte posibil să descoperiți un maestru taoist împlinit care trăiește în orașul sau în cartierul dumneavoastră pur și simplu dacă abordați subiectul cu proprietarul chinez al curățătoriei, dacă discutați cu chelnerul de la restaurantul chinezesc favorit sau dacă vă plimbați prin parcurile, piețele, magazinele cu produse naturiste, ceainăriile și templele din orice cartier chinezesc din lume. De multe ori, aceștia își câștigă existența ca medici și fitoterapeuți, astrologi și practicanți ai artelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Anarklia de pe Dalry Road. Lui Carole Îi plăceau felurile de mâncare vegetariană de acolo. — A fost În timpul festivalului, Îmi spune Ghostie, frecând manganu nepăsător. Puțoiu ăsta-i mai rău ca Toal. Intru io năuntru, Într-un restaurant din propiumieu oraș. Chelnerul vine și zice: Ai rezervare? Io mă uit numan jur... Își răsucește el capul cu aroganță de jur Împrejur În camera părăsită, și fac: Da, am. Decorul, apoi se uită disprețuitor la mine de parcă aș fi fost chelnerul, serviciul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
propiumieu oraș. Chelnerul vine și zice: Ai rezervare? Io mă uit numan jur... Își răsucește el capul cu aroganță de jur Împrejur În camera părăsită, și fac: Da, am. Decorul, apoi se uită disprețuitor la mine de parcă aș fi fost chelnerul, serviciul și probabil mâncarea. Și totuși mi-ar plăcea o masă de rahat. Ceilalți rânjesc și surâd lingușitori când el Își face numărul. Rânjetele lui Ocky și al lui Estelle ascund niște măști cadaverice ale terorii și numai Lexo e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Zâmbetul indulgent al lui Castelli se transformă aici în sarcasm. Ca și cum i s-ar fi adus opere gata făcute, ciocârlii deja fripte și bune de servit. De parcă el, inventator a patru sau cinci avangarde succesive, n-ar fi fost decât chelnerul acestor domni. Vasăzică era numai o umbră în acest teatru? Nu el a creat creaturile, el și toți profesioniștii artei contemporane? A-i socoti intermediari pasivi între opere și public, și nu actori cu rol deplin pe scenă, ar însemna
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unei localități din Picardia, care apare în denumirea unor diverse preparate culinare (poularde à la Chantilly), dar în mod special pentru „frișcă“ (charlotte ~, coupe glacée ~). Cel care a inventat unele dintre aceste denumiri a fost un personaj numit Vatel, șeful chelnerilor domnului de Condé, marele comandant francez din Războiul de Treizeci de Ani. Acesta avea o reședință la Chantilly, unde invita scriitori (Boileau, Racine) și le oferea produsele culinare pomenite mai sus, care au devenit apoi bine cunoscute în bucătăria franceză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu prea puțin. Singurele în care nu întâlnim banalitatea deplină (asociată serviciului mizerabil și unei igiene precare) sunt acelea ultracosmopolite, în care întrebarea „Aveți vreun preparat din bucătăria românească?“ nu primește, în chip de răspuns, decât un zâmbet disprețuitor din partea chelnerului. Avem, în București, zeci de restaurante cu specific italienesc, spaniol, franțuzesc, chinezesc, indian etc., avem și destule „fusion“, multe dintre acestea oferind o bucătărie cu adevărat rafinată și inventivă, dar nu există (nici în România, nici altundeva pe glob) nici măcar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
respect plictisit. Sub zodia unei abordări tradiționalist kitschiste, un local „românesc“ înseamnă în primul rând un decor: blănuri de urs roase de molii, puse peste scaune incomode, dar, pare-se, de sorginte dacică, guriste care răcnesc romanțe sau chiar manele, chelneri în ie și ițari, dar cu adidași în picioare... De-abia în al doilea rând vine meniul, care nu oferă nici o surpriză: ciorbă de burtă, mămăligă, sarmale, ceafă de porc la grătar, toate preparate fără nici un pic de inventivitate din partea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al ironiei, dând frâu liber indignării : Trebuie înjugați la viață demnii scriitori [...] Până ce nu-și vor rupe genunchii, nu-și vor beli fruntea de pământ și piatră [...] ei nu vor putea înțelege, din cafenea și berărie, unde se confundă cu chelnerii adormiți pe picioare, nici viața, nici arta.48 Mai clară este filiația în cazul Tabletelor din Țara de Kuty (1933), care au fost adesea raportate la Călătoriile lui Gulliver, ignorându-se textele caragialiene Cronica fantastică și Cronica sentimentală, în care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Șerban Cioculescu (Revista Fundațiilor regale, iunie 1939). Tipul cetățeanului: Catindatul, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Conu Leonida, Cetățeanul turmentat. Tipul funcționarului: Ipistatul, Ipingescu, Pristanda. Tipul confidentului: Iordache, Spiridon, Chiriac, Ipingescu, Coana Efimița, Pristanda, Tipătescu, Brânzovenescu. Tipul raisonner-ului: Spiridon, Pristanda. Tipul servitorului: Un chelner, Spiridon, Safta, Un fecior".25 Se observă însă imixtiunea categoriilor sociale (cetățeanul, funcționarul, servitorul) cu cele caracteriale (demagogul) cu cele strict teatrale (raisonner-ul) și arhetipale (donjuan, încornoratul). Mai multă consecvență pare a-i conferi lui Ibrăileanu criteriul onomastic prin care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
știu din toate câte nimic"38, se antrenează în discuții aprinse care degenerează în violențe, săvârșesc "infamii" sau se "învârtesc" în politică. Astfel, precizarea "Ismail nu umblă niciodată singur"39 trimite atât la imaginea nedespărțiților Lache și Mache, pe care chelnerul "îi trece pe o singură foaie a catastifului"40, ca pe o familie, cât și la oroarea de singurătate pe care Costică Parigoridi și-o declamă cu năduf afurisind "repaosul duminical". Figura quadripedă formată la Paști de Lache și Mache
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să bei ceva? Anna dădu din cap. N-ar trebui, spuse. Nu-mi place să îi las tot timpul maică-mii răspunderea fetei. Deși zice că nu se supără, în realitate, cred că o cam deranjează. Darcey făcu semn unui chelner și mai comandă două pahare de vin alb. — Cel puțin, ți-e aproape și te susține, îi zise Annei când băuturile fură așezate pe masă. — Știu. Anna gustă din vinul rece. Dar hai să analizăm puțin lucrurile. Sunt o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o casă ca aceea a familiei Christie, spuse Nieve. Și un iaht ca al lor. Eu aș fi fericită dacă-mi mai iau un pahar de vin. Darcey își goli paharul și îi zâmbi prietenei sale, care îi făcu semn chelnerului. Eu nu mai beau, zise Nieve. Trebuie să am grijă de copii în seara asta. Comandă în schimb o apă minerală și apoi se uită întrebătoare la Darcey. —Apropo, mă întrebam dacă te-ar deranja groaznic de mult să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că luă cina cu Rocco Lanzo, care fusese odată clientul lor, dar își schimbase cariera și acum avea un magazin de specialități culinare. Sosi la restaurant cu câteva minute după el; sorbea deja dintr-un pahar de vin roșu-aprins când chelnerul o conduse la masă. —Darcey, exclamă el ridicându-se și sărutând-o pe obraz. Ciao, bella. Ea îi zâmbi. —Bună, Rocco. Come stai? Foarte bine, răspunse el. Și tu? Arăți minunat în seara asta. Ea zâmbi din nou. —Grazie. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o rochie turcoaz decoltată, cu bretele înguste și cristale Swarovski micuțe țesute de-a lungul decolteului. —Spune-mi ce se mai întâmplă în viața ta, inamorata? întrebă. —O, ca de obicei. Îi turnă niște vin tocmai în momentul în care chelnerul sosi cu două farfurii de spaghete. — Am comandat eu și pentru tine. Paste și apoi creveți. Asta mănânci de obicei aici, nu-i așa? — Ba da, zâmbi ea. Sunt mult prea previzibilă. Nicidecum, ba încă nu ești destul de previzibilă. Ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
seara aceea, pe când se aflau la restaurantul cel mai select din oraș. După ce luară cina, Nieve încercă să achite nota de plată, dar tatăl ei o opri imediat. Fata stărui, însă tatăl reuși să-i dea cardul lui de credit chelnerului. Și îi spuse, când ieșiră în aerul parfumat al serii, că nici prin gând nu-i trecea s-o lase să cheltuiască ceva cât timp stătea la ei. Destul costase nunta ei extravagantă. Nieve fu impresionată de grija lui, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]