46,651 matches
-
unele greșeli, aproape de nimic, și atunci cînd este vorba de greșeli - fie ele chiar și presupuse - cari au dus la ciuntirea țării și au pus în joc existența ei chiar, are cineva dreptul să strige împotriva dorinței de a se chema vinovații la răspundere. Este de neînchipuit și strigătele acestea nu pot fi decît o dovadă și mai mult că stabilirea răspunderilor este imperios necesară și că vinovații sunt, nu vinovați presupuși, ci vinovați reali. Strigătele de indignare îi denunță". În
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
cu alcătuirea unui plan de acțiune dar, din păcate, la semnarea convenției militare, n-a fost convocat, deși "era nevoie de un ofițer priceput, care să fie în măsură să judece situațiunea momentului în justa ei valoare. Nu am fost chemat". Și cu ajutorul rusesc de numai două divizii, înscris în convenția militară "este o monstruozitate militară". Și adaugă: La masa stabilirii răspunderilor trebuie să fie chemați toți autorii acestui prim pas fatal în nenorocitul nostru război". Cerea chemarea la răspundere a
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
să fie în măsură să judece situațiunea momentului în justa ei valoare. Nu am fost chemat". Și cu ajutorul rusesc de numai două divizii, înscris în convenția militară "este o monstruozitate militară". Și adaugă: La masa stabilirii răspunderilor trebuie să fie chemați toți autorii acestui prim pas fatal în nenorocitul nostru război". Cerea chemarea la răspundere a militarilor vinovați de dezastrul de la Turtucaia, de cel de la Flămânda (pe care el îl condusese dar nu i s-au pus la dispoziție de la Marele
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
și ne dădea sentimentul solidarității de sînge. Nu era o petrecere, era, cum o arată cuvîntul, o Sărbătoare. O spun fără regret. Lumea nu stă pe loc. E normal ca azi să nu semene cu ieri. Nu sînt ceea ce se cheamă un nostalgic, ca Alecu Russo. Dar cred, ca fetița din romanul lui Bellow, că trecutul ne aparține, ca și prezentul, și, dacă sîntem ce sîntem, o datorăm cunoașterii lui. Să ne amintim, deci. Sperînd că urmașii noștri își vor aminti
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
mărit pedeapsa ziaristului Ion Cristoiu de opt ori însoțind articolul pe această temă cu o notă a redacției pe care o cităm: "În condițiile în care sute de procese de calomnie și insultă gravă, de pildă cele în care este chemat în instanță C.V. Tudor, nu sînt soluționate, Hotărîrea CSJ în cazul Ion Cristoiu apare ca disproporționată și părtinitoare, de natură să creeze confuzie și neîncredere într-o Justiție și așa măcinată de corupție și de interese oculte." Din cîte se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
ni se înfățișează ca un material bun conducător de electricitate - de energie în general, de viață - prin care existența din jur se scurge în adâncul pământului: "de când m-am născut prin mine se face legătura la pământ/ pe mine mă cheamă noaptea controlorii să vadă câtă energie s-a consumat în casă pe mine/ mă-njură mama când se arde vreun bec dimineața când adorm toate luminile se sting/ de-asta nu pot niciodată să-mi potrivesc ceasul de la combină nu
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
femeile/ rupte-n două/ prin trupul meu au trecut atâtea femei nici una n-a rămas/ sunt tras în țeapă toate avioanele care se apropie cad ca secerate se rup în două alunecă pe/ firele de înaltă tensiune eu/ le-am chemat" Sinceritatea impudică a lui Alexandru Matei nu ține, ca la alți poeți din generația sa, de lipsa de onoare, ci este expresia ultimă a dorinței de autenticitate. * Ambii poeți, și Zamfira Zamfirescu, și Alexandru Matei, își fac intrarea în lume
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
posibilă discuție despre adecvarea vocii sale de bariton liric la caracteristicile muzicale ale personajului: un grav penetrant care să-i asigure fundamentul, o culoare sonoră întunecată - "voce neagră" - o vocalitate arogantă, metalică și totuși mlădioasă, într-un cuvînt, ceea ce se cheamă un "Heldenbariton". În dorința sa de a se apropia de această imagine sonoră, Barnea forțează, pierde din vedere legato-ul făcînd fraze colțuroase, iar gravele nu se aud; doar atunci cînd cîntă respectînd natura vocii sale, în pasajele lirice sună
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
după 1968 într-un climat extrem de propice pentru o asemenea atitudine: e utilă o teză "științifică" (de interes "cultural", livresc) sau una politică (cu priză directă, politică sau socială)? Și echivalent: subiecte istorico-teoretice sau experiențe "fierbinți"? Numeroase alte distincții sunt chemate spre limpezirea studentului. Teză de compilație sau de cercetare? De licență sau de doctorat? Monografică sau panoramică? Istorică sau teoretică? Subiecte vechi sau contemporane? Surse primare și/ sau secundare (literatură critică)? Pentru o atât de generos explicitată și arborescentă problematizare
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
cu prețul ratării misiunii literare. E o diferență uriașă, susține Stanley Fish, între a descifra sensul unui poem și a descifra un anumit sens al acelui poem, sensul care servește cel mai bine unui scop politic. În prima situație, se cheamă că ești critic literar. În a doua, ești politruc. Nimic spectaculos sau nou, pînă aici. Cel puțin ca manieră de a argumenta. Ca rezultate, însă, da: dispar, ca discipline literare, și feminismul, și studiile culturale, și cele postcoloniale, și multe
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
pentru că există mai multe sensuri ale termenului "politică". O modalitate de a pune literatura și critica literară în slujba politicii e ilustrată perfect de situația culturii române în anii '50 și chiar în '60 și '70. Dar tot politică se cheamă că faci, după Fish, și atunci cînd nu militezi explicit, și nici nu citești un text cu intenția de a satisface un scop politic, însă pornești de la premisa că opera literară există pentru a modifica într-un fel sau altul
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
mai tîrziu, cînd roata istoriei se învîrtise, iar eu devenisem vicepreședintele, ales, al Uniunii, el Titus, nemaiducînd-o ca înainte, cîțiva confrați ne strînseserăm la elegantul restaurant Triumf de pe Kisselef, la o masă colegială. La un moment dat, mă ridicasem și chemasem discret un chelner pe care îl cunoșteam și îi șoptisem să cumpere trei pachete de țigări Kent de la shop, și o sticlă de șampanie italiană pe care să le pună frumos într-o pungă și să se ducă la Titus
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
lui în bancă. Senzație neplăcută după ce quakerii și-au încheiat ședința. Că ei vor să fie altfel decît ceilalți, decît toată lumea; la mijloc, mi se pare o ipocrizie... Romanul și negresa, Des Moines. 28 decembrie 1978. Clima dulce și iresponsabilă chemînd la nepăsare, lene, lux, desfrîu, trai fără de muncă, existență de culegători, de unde o sete și-o foame neîntrerupte de procreere, de împerechere... De exemplu, eroul Costică americanizat și pe care l-am vîrît într-un roman, trăiește cu o negresă
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
reci/ umanismul, gellunaumismul și celelalte curente calde și reci/ au fost deja inventate/ naufragiile - de asemenea, și ele" (Inumanism). Unul dintre poeme amintește de Nigredo al lui Gellu Naum și de poezia grafică, alteori pagina e goală dar poemul se cheamă tocmai Disparitzia și oricum e urmat de poemul Explicatzia... Plăcerea de a jongla cu cuvintele, de a miza pur și simplu pe farmecul și pe muzicalitatea lor sau pe înțelesuri relevate prin repetiții, reluări sau chiar mici refrene, transpune din
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]
-
purtând o caraghioasă pălărie de mare lady, roșcata Carina. Contrastul între distincția pălăriei și înfocarea cu care îmi aplică, în depozitul cu cărți prăfuite, una din delicioasele ei felații mă amuză. [...] Marți am fost la Bălăiță în birou. M-a chemat să-mi spună să mă duc la Dulea (vicepreședintele Consiliului Culturii, numărul unu al cenzurii) pentru că "ar fi de acord să mă angajeze la o casă de filme ca redactor". Am abătut discuția cu Bălăiță spre gâlcile mele umflate. Mi-
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
galeșă; pe cînd nașa, - fiindcă, sigur, nu putea fi decît nașa, - pupa uneori pasărea pe creștetul imaculat; și abia pe urmă, primit cu voie bună, între nuntașii atît de fericiți și de cumsecade, aflasem că ea, Nuțica, - pentru că așa o chema pe nașă, spălase mai întîi, cu mîna ei, gîsca, acasă, cu Alba-lux, fiind o maniacă a curățeniei, curățind cu detergent orișice-i pica în mînă.
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
apoi, tradus, în 1930 și în limba română, socotește, în stilul ei inimitabil, că trăsătura dominantă a regelui Ferdinand era timiditatea. " Cine nu l-a cunoscut nu și-ar putea imagina ce nenorocire poate fi timiditatea atunci cînd timidul e chemat, prin natura poziției sale, să facă zilnic gesturile de autoritate, de prioritate pe care i le cere rangul". Martha Bibescu, care l-a cunoscut încă de pe vremea copilăriei, își aduce aminte: "De aceea nici nu intra într-un salon altfel
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
despărțire fără-ntors/ Eu o car în spate ca și tine/ De ce plîngi? Mai bine-ntinde-mi mîna/ Și, în vis, întoarce-te la mine./ Amîndoi rămînem ca doi munți/ Neclintiți... Adio-n astă lume;/ Numai dacă, peste galaxii,/ Nu mă chemi, iubitule, pe nume." *) Sosit la Leningrad pentru a cutreiera prin anticariate și a redescoperi orașul în care a copilărit, Isaiah Berlin se întîlnește din întîmplare cu un critic literar, cunoscut al Ahmatovei, care se oferă să-i intermedieze o întîlnire
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
între mai multe dorințe, pot anticipa mai multe decizii posibile, dar fiecare decizie pe care o întrezăresc deschide în mine orizonturile unei posibile ființe, îmi definește "contururile" ca fiind o persoană anume. Iar cînd într-adevăr iau o decizie se cheamă că am stabilit, "cu o mînă fermă", ca să folosesc expresia autorului, orizontul identității mele. Frankfurt compară luarea unei decizii (making up one's mind în engleză) cu reconcilierea unor parteneri după o ceartă (making up after a quarrel): ambele presupun
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
prima gară cu trăsura. Stătea departe de gară. Am uitat să povestesc o aventură. Nu știu dacă pot să revin acum... Reveniți, reveniți, povestiți tot și cu cît mai multe amănunte. La intrare în Austria e un rîu care se cheamă Laita. Mergeam în noapte, după meandrele acestui rîu. La un moment dat, Gelu Belu zărește o casă. Se apropie, se uită pe fereastră și-și dă seama că era un pichet de grăniceri. Din fericire dormeau. Am fugit și la
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
punem mîna pe ea, cu forța, dacă trebuie? Numai că era păzită de un portar comunist francez. Într-o zi, ne-am deplasat, un grup de vreo douăzeci, treizeci de tineri, ca să ocupăm casa. Dacă am fi avut ceea ce se cheamă în Franța o "însemnare de la concierge", nu ne-ar mai fi putut scoate nimeni de acolo. Așa este legislația în Franța. Așa că ducîndu-ne acolo și atacînd această casă, ca să avem unde dormi, am găsit pe Ierunca și pe alți doi
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
și cît vin va bea națiunea spre comunism în zbor...". Sau: "Băieții de la intrare îmi spun: "Să trăiți tovarășu'Titus, vă rugăm legitimația dumneavoastră". Nu mă miră stupida formalitate de-a întreba un om pe care-l cunoști cum îl cheamă". Sau: "Tudor Postelnicu începe să urle: "Ceaușescu-pecere! Ceaușescu-paaaa-ce!" În ritmul scăpat din frîu se aude: Pa-ce-pa-ce-pa-ce-pa!". Este reconstituită astfel atmosfera de formalism stupid, de birocrație ridicolă, de solemnitate vacuă a unor inși care pretindeau că reprezintă clasa muncitoare, întregul popor
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
nește bani?" a întrebat el, cunoscînd arghirofilia prozatorului. Atunci Beniuc i-a spus că nu-i nici o pagubă că s-a dus; este altul, mai tînăr și mai talentat, Titus Popovici... Urmarea a fost că peste cîteva zile am fost chemat în toiul nopții la cabinetul secretarului general și am avut o lungă și revelatorie discuție la o sticlă de molan ruj". Îmbuibat, plictisit de atîtea avantaje, Titus Popovici își permite gesturi de insubordonare minoră pe fondul saturației cu "delicatese" de
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
-a, P. G. XLIV, col. 840C-841C. 45 Ibidem, Omilia a IX-a, P. G. XLIV, col. 968C. 46 Ibidem, Omilia a IX-a, P. G. XLIV, col. 968D. 47 Exprimând această idee, Sfântul Grigorie de Nyssa afirmă că de câte ori Dumnezeu cheamă sufletul să vină tot mai sus, prin cuvintele „Scoală-te și vino”, de atâtea ori îi dă și puterea de a urca spre mai bine (In Canticum Canticorum, Omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 876B); cf. N. V. Stănescu
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
ai rămas mut după ce ai vizionat țurca de la Skoplie, respectiv noul concept de fotbal românesc în context european... -Nu știu despre ce fotbal vorbești... -Nici antrenorul Victor Pițurcă. De fapt, domnu' preten, e o derută generală... Doar miile de FNI-ști chemați din toată țara la Tribunalul din București au priceput, în sfârșit, ce e aceea batjocură și implorările Ioanei Maria Vlas să fie condamnată... Vitează femeie! Da' nu la nivelul celor doi parlamentari care, în noaptea de 29/30 martie - după cum
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]