6,287 matches
-
gura inimii lăsătoare ... Necuviincioasă. Depășind granițele și limitele îndurării mele Clipind din apa din mărgean Plăpândă și firavă, precum simțul mirosului propriu. NEUITARE Totul e risipă-nchipuire și verzi copaci săraci plângând lângă mine pe brațul moale si plăpând de chin si scântei. Izbucnește sufletul prin tunetul de foc zvâcnești pulsându-mi ce mi-a dispărut cândva din locul inimii... Tunetul îmi vorbeste despre tine și marea îți duce dorul unindu-se cu cerul ca să-și amețească memoria. Râmai în tulburarea
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
neglijența fericirii perfectă fericire de ce nu-mi lași tristețea să zâmbească?... te rog, nu-mi ucide sufletul aici nu aici! poate acolo... dar, te rog, lasă-mi o fărâmă de glas în tăcere o coroană de spini, o frunză de chin și-ți promit că voi ajunge mare mare cu sare - în nicaieri pentru-a fii fericită... --------------------------------------------- Anne-Marie FIERARU București decembrie 2014 Referință Bibliografică: Anne-Marie FIERARU - COPII NEDORMIȚI (POEME/ NOTE) / Anne Marie Fieraru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1447, Anul
COPII NEDORMIŢI (POEME/NOTE) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364875_a_366204]
-
lovești, de ziua ta, tu, țara mea, miez de durere, la tine, mă închin o, țară în neant, speranță jefuită, lumină dintr-o stea coboară în ființă, presară înțelepciune, spiritualitate și voință poporului român ani veșnici, România, desprinde-te din chin. GHEORGHE ȘERBĂNESCU - În comandouri de corbi Știu unde sunt acum ce caut aici, de unde am venit... îmi amintesc cum am plecat de voi obișnuiți cu o stare de fapt, sperând că ea nu poate dura la nesfârșit ai crezut tu
ANTOLOGIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364876_a_366205]
-
sunt înca viu. De ziua ta, tara mea, România For your birthday, my country, România GHEORGHE ȘERBĂNESCU - Milioane de țipete Milioane de țipete ecou din suflete pierdute în nopți fără sfârșit o urmă o rană în Creație crucea despicată de chin lasă sângele să curgă plânge Duhul cel Sfânt milioane de semeni și voi sunteți români! Million of screams Million of screams echo of lost souls the endless nights trace a wound in Creation cross split of torment give blood to
ANTOLOGIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364876_a_366205]
-
împăratul. Dacă nu pot să vorbească, ce fel de zei sunt?! Apoi i s-au zdrobit cu ciocanul pe o nicovală brațele și picioarele care i-au fost desprinse de trup și în cele din urmă a fost decapitat. Aceleași chinuri le-au suportat și ceilalți 23 de creștini. Natalia a dus moaștele acestor martiri la Argyropolis, lângă Constantinopol unde au fost îngropate cu mare cinste. Apoi s-a rugat cu lacrimi la Dumnezeu să primească și sufletul ei neprihănit acolo
SFINŢII MUCENICI ADRIAN ŞI NATALIA de ION UNTARU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364965_a_366294]
-
reluate în 1976 după un proiect aprobat de Ceaușescu, dar costul său a foarte mare, financiar și uman. - Carmen, mulți deținuți politici și-au găsit moartea la Canalul ce avea să devină al trelea ca mărime după Panama și Suez. Chinurile fizice și psihice erau cumplite. Pe lângă toate, ne mai și drogau pentru a afla ,,adevărul''- adică numele celor care făceau parte din Grupul Goma. Eram un ghem de durere. Cu fruntea plecată și pumnii strânși, strângând din dinți, am hotărât
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
pumnii strânși, strângând din dinți, am hotărât că mai bine mor decât să mai îndur bătăile, imersia în apa ca gheața, arsurile cu țigara. Când nu am mai putut îndura, am evadat împreună cu doi colegi. Dar ne-au prins și chinul a reînceput, parcă mai rău. - Doamne, Adrian, ce durere! Se pare că acest canal a fost construit nu numai cu bani, dar și din ziduri de lacrimi, râuri de sânge și viața atâtor oameni fără nicio vină. Doar pentru că doreau
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
Plângi de frică, puiule? Unde-i Paul, domnule?'' - Groaznic, Adrian! Citisem prin cărți, dar credeam că este vorba de imaginația scriitorului. Nu am cunoscut supraviețuitori ai luptei anticomuniste.De câtă tărie și hotărâre aveați nevoie pentru a rezista unor asemenea chinuri! Ați supraviețuit pentru că erați tineri, cu multă dorință de viață... - Nu, Carmen! Încrederea în ideile noastre ne-au ajutat să învingem ticăloșia și moartea; ele erau ancora care ne făcea să rezistăm tuturor maltratărilor. Torționarii ne și vedeau îndreptându-ne
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
i-a săpat gropi pe fața lui veche și mândră. Cineva dorește să ”meargă în pas cu... modernul vestului” călcând în picioare și ignorând ”darul strămoșesc” ieșean. Cineva chinuie sufletul obosit al orașului și nu ține cont de geamătul și chinul lui... Cât de departe va mai merge acest...” Cineva? Va strica oare și parcul din fața minunatului Teatru Național ” Vasile Alecsandri”? Oare cine îi va ține piept acestei nebunii orgolioase? Fiecare pas făcut pe străzile Iașului, mi-a provocat durere și
CINE A ”VÂNDUT” ORAŞUL? de DOINA THEISS în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364967_a_366296]
-
din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Te-am răstignit, Iisuse! Am adormit Iisuse pe când tu te rugai Cu lacrimi mari de sânge-n grădina Ghetsimani Și nu o dată, Doamne, căzut-am în somn greu Uitat-am privigherea, uitat-am chinul Tău. Tu îl rugai pe Tatăl să nu-ți dea din pahar Să-ndepărteze chinul, să nu treci prin calvar Dar doar de-i cu putință cereai a-l depărta Primind pe dată moartea spre-a mă răscumpăra. Chiar eu
TE-AM RĂSTIGNIT, IISUSE! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366308_a_367637]
-
tu te rugai Cu lacrimi mari de sânge-n grădina Ghetsimani Și nu o dată, Doamne, căzut-am în somn greu Uitat-am privigherea, uitat-am chinul Tău. Tu îl rugai pe Tatăl să nu-ți dea din pahar Să-ndepărteze chinul, să nu treci prin calvar Dar doar de-i cu putință cereai a-l depărta Primind pe dată moartea spre-a mă răscumpăra. Chiar eu, Iisuse Doamne, te-am sărutat trădând Iubirea ta nespusă , alintul tău cel blând. Printr-un
TE-AM RĂSTIGNIT, IISUSE! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366308_a_367637]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ACASĂ ÎN TRUP Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului bagaj tangoul obsesie compresie găndurilor zidurilor chin ardent desuet pisica neagră strălucire nălucire apasă acasă trup uitat sfâșiat aclamat. Mă curg prin tine Mă curg prin tine bazalt erupt din adâncuri în adâncuri spre apusul luminat de o pulbere de stea ce veghează calea mea și calea
ACASĂ ÎN TRUP de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366368_a_367697]
-
fericire?! De ce-n viață-i bine ori injustețe, Iar în astă lume zbatere-n nimicire?! Ori de-o fi cerul zilei și-al nopții senin, Pe pământ umbrele-s la fel de-ntunecate, Durerile la fel de-amare, chiar de-i alt chin, Chipurile-s, la fel, cu priviri aplecate!... Efemerul e cuprins în nemurire, De el stă atârnat lanțul lumesc, Ce vieți înfrânge, într-a sa înrobire, Risipind bucăți de suflete-n spațiul ceresc... Nu știm a ghici nimic străin gândirii, Ce
ÎNTREBĂRI CU ECOURI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366428_a_367757]
-
decât prosternat, Doresc din inimă să mângâi, dar sunt dezolat... Ți-admir suferințele ce ți-au trecut prin trup, Zgomotele durerilor involuntar ți le ascult, Spectator nevolnic supus de-al meu destin, Mereu să am imaginea vie al acelui tău chin, Dar cum nu pot fi trist când inima-mi bate, Chiar mai mult că n-am judecata de-a socoate, Prin ea, lacrima mea, te simt mult mai aproape!! Referință Bibliografică: Grația cerului! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GRAŢIA CERULUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366457_a_367786]
-
emoțional. Cât de importantă a rămas pentru mine una din cele mai vechi amintiri, vei înțelege îndată ce o voi derula. Așadar, o fetiță care avea zulufi blonzi, în loc să se joace cu o păpușă, eu o revăd spărgând cu osârdie, cu chin, o scrumieră din sticlă groasă, verzuie care avea niște figurine încrustate în așa fel încât, păreau în relief. Trebuia să le scot. Asta mă tenta pe mine. Să le vad, sau să le iau în stăpânire, nu știu exact. Important
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
în șură, pe un braț de paie. Dormea chircit, visând pesemne la viața lui cea zbuciumată, și pe obraz îi lasă semne, o lacrimă adevărată. Atât a plâns, un bob de jar cât răul din întreaga viață. De griji, de chinuri și amar, el uită până dimineață. În zori se-nchină și pornește. Nu știe unde-l duce pasul. Din loc în loc îl omenește, mulțimea să-i asculte glasul: - Eu nici nu cânt, doar povestesc de câte-am reușit să strâng
MENESTRELUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366543_a_367872]
-
de o priveliște insolită: “Marțienii erau întemnițați. Pe podea, pereți și tavan, în șiruri ordonate, marțienii erau legați în lanțuri, de mâini, de gât și de picioare. Nu erau hrăniti de mult timp. Erau lăsați să moară lent și în chinuri. Copiii sparseră lanțurile și porniră ventilația din încăpere. Primul marțian care se dezmetici, le comunică telepatic. Bine ați venit, pământenilor. Eu sunt Mumu. Tudore, credeam că nu mai vii de data asta. Credeam că murim aici cu toții. Cârcâiacii au plecat
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
voia Mea ați necinstit-o ca servi să-i fiți neascultării, aflați că dup-această faptă o altă viață veți avea - sunteți nedemni de nemurire, așa că morții vă voi da! Veți părăsi fără zăbavă Edenul cu grădina lui, ca-n chin și trudă să aflați tristețea efemerului. N-ați vrut ca noi să fiți eterni, deși ați fost avertizați - veți ști ce-nseamnă suferința, ca ce-ați pierdut să regretați. Iar cel cu care-ați uneltit - Ispititorul fără leac - ca umbra
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
mai simt fi orul dragostei nebune, Să revăd în clipuri anii tinereții, Să aduc ofrande arborelui vieții. Să nu rupi tăcerea stihului pierdut, Lasă să mai doarmă pruncul nenăscut, Gândului rebel nu-i răpi plăcerea De-a călca-n picioare chinul și durerea. Dacă-n miez de noapte ai s-auzi cum sună Cornul dinspre munte în nopți fără lună, Ori glas de alarmă din bătrâne goarne, Să știi că oștirea ne cheamă sub arme. * Dorințe carnale nu vor fi uitate
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
credibilitatea și fundalul social și politic precare, dar asta este deja, altă poveste. Va fi cu siguranță o etapă necesară în evoluția către o economie de piață și către democrație, reale și autentice, un stat de drept funcțional, cu toate chinurile pe care construcția acestora le presupune, pentru cei mai mulți dintre noi. Readucerea, pe tapet, a unor noțiuni, concepte și categorii din sfera științelor sociale - care fixează realități istorice indubitabile, și care au marcat în mod definitoriu istoria noastră multimilenară - mi se
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
excluderea disconfortului fizic indus de leorcăiala trupului, zdrențuirea și ruperea încălțărilor, hăinuțelor și multe altele date de alergatul extenuant de pe maidanul din curtea școlii. Se înțelege că avea, de fiecare dată, consimțământul pe de-a-ntregul al părinților. Întoarcerea școlarilor la „chin și obidă” (a se citi lecții!) era însoțită de o tăcere complice și atingea vârful critic al părerilor de rău bine mimate (dar și al păsuirii și clemenței adevărate) când vinovații își etalau silit, pe scena sălii de spectacol a
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
Sentiment > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Alerg Alerg de-o viață fără să doresc un scurt popas,ca să mă odihnesc după atât de nemiloase goane printre dureri,neîmpliniri și chin, pe care mi le pune-al meu destin pe-al vieții drum după-ale sale toane. Alerg și nu îmi pasă,nu mă mir că-s obosit și de abia respir, pentru că vreau cândva să pot atinge frumosul țel ce m-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
visez o să rămână vis ! Aș vrea să fiu Aș vrea să fiu mai mult decât ce sunt, să pot orice urgie s-o înfrunt și de nimic nicicând să nu mă sperii, zâmbind chiar și atunci când sunt străpuns de-un chin care-a pândit și-a stat ascuns în cele mai penibile mizerii. Aș vrea să fiu cel care în destin s-a hotărât ca-n viață să devin, un om și nu un ins,un oarecare, să-mi fie anii
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
pios din „Candori”, argintarul, fabricant de bani falși din „Lache”, milogul înzestrat cu har de vindecător din „Sfântul”, dezertorul mâncat de șobolani în beciul pușcăriei „Ion Ion”. Cina amară a deținuților din „Cina”, înregistrarea la morgă a decedaților din „Dimineața”, chinul recluziunii din „Streche”, judecățile asupra condiției umane din „Serenadă”, „Morții”, Generații”, „Ceasul de apoi”, acesta este universul tragic al „Florilor de mucegai”. Convoiul hoților din „Cina”, predestinați morții, ne oferă o imagine terifiantă: În frig și noroi Trec hoții-n
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
morale sunt mai greu de suportat decât suferințele fizice. O rană a trupului poate - de cele mai multe ori - să fie vindecată. Dar când cineva a scrijelit vorbe urâte în inima cuiva, atunci omul lezat este îndurerat de-a pururi. Un asemenea chin sufletesc poate dura, uneori, și zeci de ani. Persoană lovită moral trece printr-un calvar, având impresia că are un vis urât. Parcă o înghite Iadul și ajunge în partea cea mai întunecată a lui, în Tartar. Un canon la
DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC [Corola-blog/BlogPost/365615_a_366944]