2,171 matches
-
orașului, precum Spitalul German, Spitalul Militar, cazărmi sau spre sinagogă - toate erau ale noastre. Aici ne ascundeam prăzile, adică pistoale, obuze și alte lucruri pe care le descopeream în drumul nostru prin dedesubturile orașului”", și-a amintit el la bătrânețe. Cineastul s-a inspirat și din filmul "Îngeri cu fețe murdare" (titlu original "Angels with Dirty Faces") (1938) regizat de Michael Curtiz și avându-i în rolurile principale pe James Cagney și Humphrey Bogart. Într-una din scene, Rică Păsărin le
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
cu fețe murdare”, cu James Cagney. Într-un interviu din 2008, regizorul a afirmat că a fost supărat că nimeni nu a remarcat acest lucru. La momentul apariției filmului "Duelul", i s-a reproșat lui Nicolaescu că imită filme străine. Cineastul s-a apărat și a lămurit cititorii că acel film i-a încântat copilăria și a vrut să-l facă să mai trăiască o dată pe ecran. Filmul conține și personaje reale cum ar fi colonelul Ștefan Zăvoianu (1882-1941), care fusese
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
dar care nu sunt ajutați să folosească o mimică și o intonație firească. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul "Duelul" aduce o serie de noutăți față de filmele anterioare ale cineastului: "„o galerie pitorească de copii ai străzii (cu mutre și limbaj colorat), o lume interlopă viu pigmentată, cu un pitic-rege al cerșetorilor, cu un olog (iscoadă a milionarilor epocii respective), cu o interpretă insolită, Ana Maria Moculescu, și cu o
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
asociat la UNATC, considera "Ultimul cartuș" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ultimul cartuș" (ex-aequo cu Gheorghe Vitanidis pentru filmul "Ciprian Porumbescu"). De asemenea, actorul Ilarion Ciobanu a primit Premiul pentru interpretare masculină al ACIN pentru rolurile din filmele "Ultimul cartuș", "Conspirația" și "Departe de Tipperary".
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
antonescian. Ilegalistul comunist Constantin David, asasinat de legionari, era prezentat în film ca un erou al luptei antifasciste. Unii istorici afirmă astăzi că David ar fi fost un agent infiltrat de Serviciul Special de Informații în rândul comuniștilor. Chiar și cineastul Nicolaescu a susținut teoria potrivit căreia David ar fi fost un colaborator al Siguranței, afirmând că aflase aceasta de la unchiul său, comisarul Gheorghe Cambrea. Spre deosebire de alte filme, "Revanșa" a avut un rol propagandistic mai accentuat. Autoritățile au înțeles rolul pe
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
șansa uriașă de a o transforma într-un film văzut de jumătate din populația țării. Sergiu Nicolaescu a depus la 30 iulie 1977 subiectul filmului la Casa de Filme 5, apoi la 5 august o primă formă a scenariului. Asociația Cineaștilor din România (ACIN), prin istoricul Ioan Ardeleanu, adjunct de șef de secție al C.C. al P.C.R. și referent de specialitate, a avizat favorabil scenariul, singurul care s-a declarat împotrivă fiind scriitorul Romulus Zaharia. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Gheorghe Cricler folosind aparate ușoare și reflectoare cu care au transmis cadre funcționale de natursă să confere autenticitate atmosferei. Cadrele au fost filmate în peste 80 de locații exterioare. Închirierea unor locuri de filmare au fost anevoioase și din cauza birocrației; cineastul afirma că a durat o lună de zile pentru a obține aprobarea de a filma pe timp de noapte în curtea Casei Căsătoriilor de lângă Parcul Cișmigiu. El se plângea că mai multe instituții dovedeau lipsă de înțelegere și îi puneau
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
991 de spectatori și aflându-se pe locul 17 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile, dar și critic, fiind apreciate, printre atelele, interpretările lui Sergiu Nicolaescu, pentru care a primit Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România, și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă și interpretarea cascadorului Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„În toamna anului 1940, vîrfurile cele mai reacționare ale burgheziei și moșierimii, cu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Germania. Cei doi și-au dat întâlnire la un restaurant, chiar în perioada evenimentului Oktoberfest, și au reconstituit traseul parcurs de la momentul ridicării de la domiciliu a profesorului Iorga și până când acesta din urmă a fost găsit împușcat în pădurea Strejnic. Cineastul a aflat o serie de informații de la Alina Rioșanu, fiica colonelului Alexandru Rioșanu, subsecretar de stat în Ministerul de Interne, și de la un fost căpitan de jandarmi. Colonelul Rioșanu a ordonat echipelor de jandarmerie mobilă să plece în căutarea automobilelor
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
la putere a legionarilor. Profesorul Nae Ionescu a fost considerat ideologul Mișcării Legionare, dar nu a făcut parte niciodată din Senatul Legionar, murind la 15 martie 1940 în condiții insuficient elucidate. Personajul Stavru Naumescu a fost inspirat de Nae Ionescu, cineastul precizând aceasta în mod explicit. Faptul că ideologul legionarilor era mort la momentul petrecerii acțiunii din film determină uciderea lui la final. Filmul prezintă și evenimente fictive cum ar fi asasinarea comisarilor de poliție Ghiță Petrescu (interpretat de Marin Moraru
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
aprecieri ale regimului comunist asupra regimului antonescian. Copia standard a fost finalizată la 9 martie 1974. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.704.000 lei. Scenograful Marcel Bogos a primit în anul 1974 Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză". El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat Bucureștiul interbelic "Un comisar acuză" fiind un film de suspans cu o acțiune liniară, scenograful
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. El are un mesaj propagandistic comunist. Actorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1974 Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolurilor din filmele "Nemuritorii" și "Un comisar acuză". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a primit Premiul pentru scenografie pentru decorurile la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză" , iar Dan Naum Premiul pentru montaj
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
articol publicat în 1990 în revista Cinema, criticul Mircea Alexandrescu aprecia suspansul și ritmul nervos și sacadat al producției, caracteristice filmelor de acțiune, considerând că în acest film Sergiu Nicolaescu și-a demonstrat încă o dată „profesionalismul, ca și temperamentul de cineast al acțiunii dezlănțuite”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Într-un ev mediu zbuciumat, imediat după descălicatul Țării Românești, într-un sanctuar dominat de «Timp», personaj metafizic, o Coroană îl așteaptă pe
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
Francisc Munteanu impune grandilocvență interpreților, trei dintre aceștia având dublu rol, fapt ce nu ridică probleme, ținând cont de distribuirea maniheistă a personajelor în bune-rele.”" Arhitectul Ștefan Antonescu a fost distins în anul 1990 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru decorurile filmului "Coroana de foc".
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
mână lungă fac legea, iar corupția se măsoară în oferta de șpăgi și omerta generalizată: cei care au fac ciocu' mic, refuzând să răspundă de unde au, iar cei care n-au stau cu botul pe labe, înfrânți de „sistem”.”" Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a acordat în anul 2005 două premii acestui film: Premiul pentru muzică de film (compozitorul Petru Mărgineanu) și Premiul pentru coloană sonoră (Mihai Orășanu). Filmul „15” a obținut Premiul III („The Bronze Knight”) la Festivalul Internațional de
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
Pr. UCIN, Anușavan Salamanian) cu scene stângaci jucate de amatori care, deși aduc a soții Ceaușescu, fac din momentul în sine un fals cu atât mai flagrant.”" Inginerul Anușavan Salamanian a obținut în 1997 Premiul pentru coloană sonoră al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) pentru activitatea sa la acest film.
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]
-
se mărita. Fata inocentă este sedusă de distincția nobilului și, refuzând perspectiva unei căsătorii aranjate și apoi a unei existențe banale alături de un om pe care nu-l iubea, se sinucide. Unii autori au considerat că prin intermediul personajului Andrei Morudzi, cineastul și-ar fi definit propriul profil psihologic. Acest film a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 2005, dar nu a intrat în concurs. Filmul începe cu o secvență din 1919, în care tânărul
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
României la preselecția pentru Premiul Oscar, la categoria „cel mai bun film străin” (2005). Concursul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei, iar la această selecție au participat cinci uniuni și asociații de creatori și profesioniști printre care Uniunea Cineaștilor, UARF, UPFAR (Uniunea Producătorilor) și Asociația Cineaștilor. Printr-un comunicat din 11 octombrie 2004, Asociația Cineaștilor din România (printre fondatorii căreia figurau Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Radu Muntean, Hanno Hofer, Valentin Hotea ș.a.) a protestat față de această alegere, considerând că
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
categoria „cel mai bun film străin” (2005). Concursul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei, iar la această selecție au participat cinci uniuni și asociații de creatori și profesioniști printre care Uniunea Cineaștilor, UARF, UPFAR (Uniunea Producătorilor) și Asociația Cineaștilor. Printr-un comunicat din 11 octombrie 2004, Asociația Cineaștilor din România (printre fondatorii căreia figurau Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Radu Muntean, Hanno Hofer, Valentin Hotea ș.a.) a protestat față de această alegere, considerând că filmul nu avea nici un fel de performanțe
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei, iar la această selecție au participat cinci uniuni și asociații de creatori și profesioniști printre care Uniunea Cineaștilor, UARF, UPFAR (Uniunea Producătorilor) și Asociația Cineaștilor. Printr-un comunicat din 11 octombrie 2004, Asociația Cineaștilor din România (printre fondatorii căreia figurau Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Radu Muntean, Hanno Hofer, Valentin Hotea ș.a.) a protestat față de această alegere, considerând că filmul nu avea nici un fel de performanțe internaționale, iar asociațiile de cineaști care l-au votat
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
11 octombrie 2004, Asociația Cineaștilor din România (printre fondatorii căreia figurau Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Radu Muntean, Hanno Hofer, Valentin Hotea ș.a.) a protestat față de această alegere, considerând că filmul nu avea nici un fel de performanțe internaționale, iar asociațiile de cineaști care l-au votat au dat dovadă de slugărnicie și de imoralitate. Regizorul Sergiu Nicolaescu a afirmat că această contestare oficială a făcut un deserviciu filmului și implicit cinematografiei românești. Filmul a fost criticat că nu avea performanțe, deși fusese
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
da e numai telenovelă și kitsch”". El a comentat cu aciditate acest film astfel: "„Sursa inspirației a fost un roman ros de molii al lui Tudor Teodorescu-Braniște, Prințul, apărut în 1946. Subiectul desuet, de melodramă din anii '30, reflectă nevoia cineastului, ajuns la senectute, de a zăbovi în meditație. Ca și aristocratul care, după ce și-a tocat averea, a pierdut favoarea socială, cineastul și-a cam irosit și el creditul și publicul, pe care nu-l mai regăsește în săli de
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
molii al lui Tudor Teodorescu-Braniște, Prințul, apărut în 1946. Subiectul desuet, de melodramă din anii '30, reflectă nevoia cineastului, ajuns la senectute, de a zăbovi în meditație. Ca și aristocratul care, după ce și-a tocat averea, a pierdut favoarea socială, cineastul și-a cam irosit și el creditul și publicul, pe care nu-l mai regăsește în săli de proiecție, ci pe la televiziuni și prin parlament. Ba mai mult, chiar, mai are în comun și viziunea, balansul între prezent și amintire
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Machiorul Mircea Vodă a primit în 1989 Premiul pentru machiaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman a lăudat imaginile spectaculoase ale luptei oastei lui Mircea cu armata otomană, precum și portretele durabile create de Sergiu Nicolaescu, Vlad Nemeș, Șerban Ionescu, Adrian Pintea
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
A publicat articole în Muzica. A fost distins cu Premiul Gaudeamus la Concursul internațional din Olanda (1979), cu Mențiunea specială a juriului Trandafirul de aur de la Montreux/Elveția (1984), cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1986, 1987), cu Premiul Uniunii Cineaștilor din România (1991, 1992, 1993, 1995, 1996), cu Premiul Marocului (Casablanca, 1989) și cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler (2000). „Când încerci să caracterizezi creația lui ., ai senzația că pornești de la șlagărul "Deschideți poarta soarelui" (un model al
Anton Șuteu () [Corola-website/Science/311990_a_313319]