2,485 matches
-
inima-i amară, Asemănată-n mintea ei c-o pară. Pătrunderea ochilor tăi liniară, Văzută de toți cum se desfășoară, Dezvăluie pupila-ți rotunjoară. Pe inimă-mi apasă ca un plug ce ară. Deși sufletu-mi rănit ca pe o cioară, Trudește-n câmpul singurătății iară. Las în urma acesta frumusețe rară O las să moară...
A doua oară unu by Silviu Gherman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92942]
-
f. Tracțiuni din atârnat Centura cocso-femurală și membre inferioare a. Balansuri În diverse direcții și planuri din stând cu Îngreuieri sau cu menținere cu săculeții de nisip la picioare, 6-8 % fetele, 12-14% băieții din greutatea corporală. b. Fandări, ghemuri - „Împușcă cioara” c. Îndoiri și Întinderi ale gambei d Ridicări pe vârfuri Abdomen a. Culcat dorsal - diverse mișcări de picioare cu: banda de cauciuc extensor la glezne săculeți de nisip b. Așezat - diverse mișcări de trunchi cu extensor la brațe sau gantere
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
vehicul electoral, se poate conta pe PUR. Mai ales că opoziția este încă în degringoladă. Replierea lui Vadim Tudor în planul doi a lăsat PPRM-ul mut, iar surprinzătoarea sa înveșmântare în culorile populare îl face să semene cu o cioară vopsită. Culoarul popular rămâne în continuare liber și sunt semne că PD-ul ar fi tentat să se angajeze pe acest drum. Cât privește PSD-ul, acesta traversează o perioadă de reașezare a raporturilor de putere în interior, după pensionarea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
nevoie de timp. Opțiunea Alianței D.A. (PNL-PD) este să câștige acest timp din aproape în aproape și nu printr-o lovitură de forță, cum ar fi declanșarea de alegeri anticipate. Deja am început să ne declarăm tablourile și cadourile... NIȘTE CIORI VOPSITE-N ROȘU Pe cine mai interesează angoasele unui om sfârșit? Iliescu le-a bătut obrazul noilor lideri PSD. Hai să zicem chiar că i-a plesnit. Sau că i-a împroșcat în față: ciocoi, aroganți, oportuniști, corupți. Veți spune
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
în săraci, cinstiți și ceilalți, atunci măcar s-o țină așa. Să delegitimeze PSD-ul din interior. De câte ori noua gardă își va aroga dreptul să vorbească în numele milioanelor de amărâți, bătrânul socialist să-i întrebe senin: cine sunteți voi? Niști ciori vopsite-n roșu... DOI EROI AI TIMPULUI NOSTRU: NICOLAU ȘI ȘEULEANU Defensiva PSD s-a repliat pe aliniamentul Nicolau-Șeuleanu. Linia frontului antireformă pleacă, de la redutele din administrație, la baricada ridicată împotriva schimbărilor din Justiție, și mai ales a oamenilor implantați
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
de intersecție, în casă, a vârstelor. Soția, 27 de ani, fiica, 6 ani și jumătate, tatăl, 72 de ani, mama, 70. Eu sunt cumpăna. O cumpănă stricată însă. De aici, de la geamul în fața căruia vă scriu, văd antene pline de ciori, coșuri prin care iese un fum mai dens ca ceața. Aud tramvaiele, trosniturile minuscule ale caloriferului, mișcările prin somn, ale soției. Camera e mică, pereții căptușiți cu cărți. Uneori îmi vine să le ard pe toate. Voi sfârși prin a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ies vițeii (Bostanul cu semințele); Moșneguțul mititel/ Face gardul frumușel (Acul); Cine merge dar tot stă pe loc? (Ceasul); Am un purcel cu râtul de oțel (Plugul); Ce nu poți întoarce din cale niciodată? (Timpul); într-o vale adâncă/ Toate ciorile s-aruncă (Strachina și lingurile); Cine trece prin sat și câinii nu bat? (Vântul); Am o fetiță cu rochiță/ Când se-ncepe a dezbrăca/ Toată lumea lăcrima (Ceapa); Credințe populare din satele comunei Hudești: Când se rostogolește câinele sau pisica e
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tinerețe, dar după ce bag golul ăsta la cel mai înalt păianjen, vă spun tot ce-am făcut... Odată jucam în nocturnă un meci de zile mari, cu o adversară puternică de care n-am mai auzit de-atunci. Se numea Cioara Doicești și avea niște fotbaliști tot unul și unul, zburdau ăia pe gazon precum caii sălbatici în preriile americane. Erau buni, foarte buni... Eu le-am dat primul gol! Ce gol! Ca la mondiale, la păianjen ca și ăsta pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
care vi-l coc acum, aveți numai răbdare să se moaie soarele ăsta turbat. Când am dat golul, s-au aprins luminile pe stadion. V-am spus doar, jucam în nocturnă să vedem și noi stelele și luna. Cei de la Cioara Doicești s-au demoralizat încât imediat au mai primit un gol. Și încă unul, și încă unul... nu ne-am oprit până n-am văzut pe tabela de marcaj 21 0. Tribunele ovaționau, aproape o sută de oameni în delir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
-o în mâini și imediat am aruncat-o în plasă. Când s-a aprins lumina, mingea zăcea în poarta adversă, toți spectatorii, absolut toți, urlau ca lupii în codru de bucurie că înscrisesem al douăzeci și doilea gol. Fotbaliștii de la Cioara Doicești se adunaseră grămadă în jurul arbitrului de centru protestând. Nea Fluieraș nu era altul decât fratele lui taică-meu, un fotbalist de mâna întâia pe vremea lui Dobrin (dădea golurile numai cu mâna) a scos atunci teancul de cartonașe galbene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Din minutul o sută cinci mi-am aprins o țigară să mă relaxez. Arbitrul de centru, unchiul meu, își aprinsese și el țigara de nervos ce era că meciul parcă nu mai vroia să se încheie odată. Când fotbaliștii de la Cioara Doicești au părăsit terenul, bătuți măr, spectatorii îi huiduiau înjurându-i frumos, fără excese, de mamă și tată. Unul a luat o piatră și a aruncat-o antrenorului advers în cap. Măi, boule, așa îți antrenezi tu echipa! își argumenta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
morgă, mai întâi muzică sacră, apoi niște lieduri, apoi piese românești, de la Enescu până la cân tecele care știam că îl ating, că îi aduc aminte de tinerețea noastră. Măi, și se înfurie la un moment dat, se ridică în pi cioare, mă oprește și îmi strigă: "Viorico, tot pe tine te iubesc!" Am crezut că leșin! Eu, de colo, parșivă: "Ce-ai spus?" Tot pe tine te iu besc!" Am avut o legătură dintotdeauna, pentru totdeauna. — Ce-i plăcea să-i
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei, în 1803- sat în Ocolul Miletinului, în 1816 -sat în Ocolul Copoului, în 1820- sat în Ocolul Turiei; în 1830 apărea consemnarea Poșta Șipoti Vechi;în 1841 îngloba satele Chișcăreni și Cioara; în 1854 includea trupul de moșie Buhăieni, pe care îl pierdea în 1871; în 1887 pierdea o parte din teritoriu, pe care s-a format satul Mitoc (Șipotele de Jos). Prin Legea rurala din 1864 s-a format comuna Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Mitoc. Numele acestuia semnifică o așezare formată pe proprietatea unei mănăstiri, unde locuiau temporar paznicii vitelor. (D.Chiriac, 1984). Tot, ,Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara, în 1832. În 1838 e consemnată denumirea Cioara- Chișcăreni,satul fiind contopit cu Odaia Cioara. În 1876 pierde cătunul Cioara, formându-se două sate:Chișcărenii Noi și Chișcărenii Vechi. Între 1945-1947 a funcționat comuna Chișcăreni, apoi a revenit ca sat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vitelor. (D.Chiriac, 1984). Tot, ,Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara, în 1832. În 1838 e consemnată denumirea Cioara- Chișcăreni,satul fiind contopit cu Odaia Cioara. În 1876 pierde cătunul Cioara, formându-se două sate:Chișcărenii Noi și Chișcărenii Vechi. Între 1945-1947 a funcționat comuna Chișcăreni, apoi a revenit ca sat al comunei Șipote. În 1772, Hălcenii era consemnat ca moșie în ținutul Hârlăului, iar din1865
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara, în 1832. În 1838 e consemnată denumirea Cioara- Chișcăreni,satul fiind contopit cu Odaia Cioara. În 1876 pierde cătunul Cioara, formându-se două sate:Chișcărenii Noi și Chișcărenii Vechi. Între 1945-1947 a funcționat comuna Chișcăreni, apoi a revenit ca sat al comunei Șipote. În 1772, Hălcenii era consemnat ca moșie în ținutul Hârlăului, iar din1865, ca sat al comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
moșie în ținutul Hârlăului, iar din1865, ca sat al comunei Șipote. Numele satului Iazu- Vechi este derivat de la unul din iazurile ce se găsesc pe teritoriul comunei. Iazu-Vechi (,, Iazul-porcului”) a fost sat component al comunei Coarnele -Caprei, înființat pe moșia Cioara, până în 1908, când este inclus la comuna Șipote. În1945 este înglobat la comuna Chișcăreni, iar în 1947 revine la comuna Șipote. In 1887, Iazu-Nou, denumit astfel prin raportare la Iazu-Vechi, este consemnat ca sat al comunei Șipote, împreună cu cătunul Arbora
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix),prepelița sau pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),prigoria (Merops apiaster),ciocârlia de câmp(Alauda arvensis),sticletele (Carduelis carduelis),lăstunul,stoluri de vrăbii (Passer domisticus) și de ciori (Corvus sp). Dintre reptile amintim șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol important în polenizarea diverselor plante. Cele mai numeroase sunt :cosașul (Locusta viridis), greierul (Lyogrielus campestris), numeroși fluturi,păianjeni,cărăbuși
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Păsările sunt reprezentate prin specii ceva mai numeroase:gaița (Garrulus glandarius), sturzul(Turdus philomelos),mierla(Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia),cucul (Cuculus Canarus), turturica(Streptopelia turtur),ciocănitoarea pestriță (Dendrocopus minor), guguștiucul (Streptopelia decaoto),pițigoiul(Parus candatus),stăncuța(Corvus monedula), nelipsitele ciori (Corvus carone) ș.a. De asemenea, mai apar și unele păsări răpitoare ca: uliul găinilor (Accipiter gentilis),huhurezul (Strix alupo),cucuveaua (Athene noctua), bufnița (Bubo -bubo). Reptilele sunt reprezentate prin puține specii: șarpele de pădure (Columber longissimus), gușterul (Lacerta viridis), șopârla
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vetrele satelor existente, fie că au format așezări noi. În acest context și regiunea Șipote a constituit un cadru socio-economic adecvat, care a determinat formarea unor localități, ce au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate noi, de împroprietărire
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
principale, prin aceasta reducându-se dispersarea . E cazul satului Iazu-Nou (1887) și Chișcărenii Noi (1876). Mișcările țărănești și măsurile administrative- financiare cauzate de acestea au fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele, pe locul Odăii Cioara,ce înglobase și satul Chișcăreni la începutul sec. al XIX-lea (18321838),actualmente sat component al comunei Șipote. În perioada economiei centralizat planificate, comuna Șipote a cunoscut un spor demografic ridicat,ca de altfel întreg județul Iași, ce ajunsese să
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
că pe valea Miletinului existau în sec. al XVIII -lea un număr mai mare de așezări decât la mijlocul sec. al XIXlea . Aceasta dovedește că unele din acele așezări s-au siliștit,printre ele numărându-se și satele de lângă Șipote:Zugravi,Cioara,Mitoc,Coroleuca. În, ,Harta Moldovei” ridicată sub conducerea generalului Bawer, în a doua jumătate a sec. al XVIII- lea,sunt înscrise pe valea Miletinului 14 așezări, din care 9 au dispărut. Satul Șipote, atestat documentar încă din sec. al XV
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
totale de dări și munci. În afara așezărilor rurale înscrise pe hartă existau și câteva,,odăi” sau adăposturi pentru vite sau,,locuințe izolate”. Multe din așezările de împroprietărire au avut ca nucleu sau au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au dus la formarea unor așezări rurale cu un număr mare de locuitori. Ele au avut o importanță deosebită numai în înmulțirea, ,odăilor”,unele din acestea constituindu-se în așezări permanente, așa cum s-a întâmplat și în zona Șipote (Odaia Cioara). Era firesc ca o parte a participanților la aceste fluxuri migraționiste să se integreze prin căsătorie în spațiul în care lucrau. V.Tufescu (1941) aprecia că apogeul acestor migrații sezoniere a fost atins în ultima parte a sec. al XIX
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]