2,672 matches
-
Faguri din iubirea ta. O, prea buna mea măicuță, Îți ofer ca mărțișor, Inimioara mea micuță Ca să știi că te ador! Draga mea mămică... Draga mea mămică, Ești o rândunică, O rază de soare Pe-o-ntinsă mare... Ești o ciocârlie Pe-o verde câmpie... O, draga mea mamă, Inima te-ndeamnă Să mă crești, Să mă iubești Și cu drag să mă-ngrijești! Vestitor al primăverii Din albul fulgilor de nea Și din a soarelui sclipire, Îți dăruiesc un mărțișor
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
acel joc de roluri paradisiac. Am auzit o notă, poate un MI sau un RE care se rătăcea prin aer. Se juca precum o mică vraja, iar încetul cu încetul s-a stins în îndepărtare. Un cântec providențial al unei ciocârlii se apropia de mine precum un voal de mătase. Simțeam căldura acestui cântec, intensitatea notelor, puterea mișcărilor simțeam... Flori, florile livezii mi-au acoperit trupul, le puteam doar simți, le atingeam cu vârful degetelor, parcă o frică, un sentiment de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sau bucăți de perdea de tul întinse pe rame de lemn, și în fiecare se mișca ceva, apropiindu-mă am văzut că sunt păsări, nenumărate specii de păsări, o mulțime pe care nu le recunoșteam de loc și, desigur, mierle, ciocârlii, presuri, toate țopăiau agitate și nervoase pe după gratii, multe s-au și izbit de plasele de sârmă sau nylon când m-au văzut. Erau enorm de multe păsări acolo, cam vreo patru sute, poate cinci, pereții erau în întregime acoperiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
luăm drept o muzică înduioșătoare, în realitate este doar o sumă de strigăte, ocări și amenințări, că, de fapt, păsările cântătoare se urăsc, nici nu ne putem închipui cât de mult, cei mai aprici sunt grangurii, chiar mai mult decât ciocârliile, și, de obicei, în captivitate, mor, dar cel puțin până atunci le putem savura furia, asta fiind pentru urechile noastre cântec, un cântec admirabil. Nici n-ai crede câtă osteneală presupune tot acest concert, cât de mult îi trebuise lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
tangarana, Încălecai pă pistricioara, Mă dusei la musca mare. Musca mare treiera Și-a mai mică vântura, Păduchele premetea, Puricele măsura. ─ Ieși, Voichiță, La portiță, Că te cheamă Talion, Talion fecior de domn, Cu tichie de frânghie, Cu pană de ciocârlie.” ─ Tiri tiri tangarana? se miră Pascal cu voce tare. ─ Chiu-hiu! îi răspunde dintr-un colț o pasăre ținută în colivie, vietate pe care oaspetele abia acum o bagă de seamă. Închide cartea, o pune la loc pe raft, se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Marian va împărți mai departe, cu sfințenie, fiecăruia, din zborul păsărilor, câte o fărâmă din el, pentru ca noi, cei care-i vedem lucrările, să fim mai blânzi, mai buni. Atingând cu dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
să se desprindă, lăsându-l aici, pe pământ, la locul lui, iar el trebuind să se întoarcă acolo Sus... de unde a venit. Sunase ceasul umbrelor la hotarul vieții... Ce vedea acum, ea, acolo nu era în puterea nimănui să vadă. Ciocârlia zbură în lumină, pe Dealul copilăriei din Bârlad. Clopotul de la Biserica din Butea bătea rar, într-o dungă, bătea adânc, parcă număra clipele. Maica Superioară se lăsă în genunchi, la marginea patului, iar palma ei moale și caldă, i-a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Era doma lui Dumnezeu - proverbul: o enigmă chiar pentru îngeri. Iată viața visurilor noastre. Când ne deșteptam din somn, aurora celor doi sori, în haine roz, culegea mărgăritarele de argint de prin grădinele noastre și, râzând cu glasul ei de ciocârlie, ni le arunca din poalele ei pe față * [și în] patul nostru. Roua rece cădea pe sânul verginei mele iubite și ea se trezea cu * frig și, ținîndu-si ochii închiși, [î ]și strângea împrejurul umerilor ei goi plapoma țesută din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ziman, Mihai, O cronică a revoluției din Timișoara. 16-22 decembrie 1989, Muzeul Banatului din Timișoara și Asociația Muzeografilor din Banat, Timișoara, 1990 Milin, Miodrag, Timișoara 15-21 decembrie ’89, Timișoara, 1990 Milin, Miodrag, Timișoara în revoluție și după (cuvânt înainte de Livius Ciocârlie), Editura Marineasa, Timișoara, 1997 Milin, Miodrag (coord.), Timișoara în arhivele Europei Libere. 17-20 decembrie 1989, Fundația Academia Civică, București, 1999 Mioc, Marius, Falsificatorii istoriei (ed. a II-a revăzută și adăugită), Editura Marineasa, Timișoara, 1995 Mioc, Marius, Revoluția din Timișoara
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
n), 185, 186 (n), 187, 188(n), 190, 192, 194, 195 (n), 196-199, 201, 203-205, 213, 217, 218, 227-229 Cernat, Paul, 195 (n) Cervantes, Miguel de, 208 (n) Ceserani, Remo, 4 (n), 218 Chesterton, Gilbert K., 121 Chomsky, Naom, 77 Ciocârlie, Livius, 134 Cistelecan, Alexandru, 198, 218 Coetzee, J.M., 59 Cohen, Jean 74, 218 Cohen, Leonard, 121 Cohen, Ralph, 218 Combe, Dominique, 70, 71, 218 Compagnon, Antoine, 6, 7, 23, 24, 27, 28, 34-36, 40, 42, 43, 45, 54, 83, 218
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
zburătoare, Se-ndrăgesc În părechere pe sîn alb de lăcrimioare, Și, ca roi de petre scumpe, gîndăceii smălțuiți Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți. O pătrunzătoare șoaptă umple lunca, se ridică. Ascultați!... stejarul mare grăiește cu iarba mică, Vulturul cu ciocîrlia, soarele cu albul nor, Fluturul cu plînta, rîul cu limpidele izvor. Și stejarul zice ierbei: «Mult ești vie și gingașă!ă Fluturașul zice floarei: «Mult ești mie drăgălașă!ă Vulturul uimit ascultă ciocîrlia ciripind; RÎu, izvoare, nouri, raze se Împreună
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mare grăiește cu iarba mică, Vulturul cu ciocîrlia, soarele cu albul nor, Fluturul cu plînta, rîul cu limpidele izvor. Și stejarul zice ierbei: «Mult ești vie și gingașă!ă Fluturașul zice floarei: «Mult ești mie drăgălașă!ă Vulturul uimit ascultă ciocîrlia ciripind; RÎu, izvoare, nouri, raze se Împreună iubind. Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, MÎndră-n soare, dulce-n umbră, tainică la foc de stele! Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, Și Siretul te Încinge cu-al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și fecundă produce mai de preț. Un colț de rai, cum zice el, unde se vorbește un limbaj comun: limbajul galanteriei. Stejarul, simbolul puterii, adresează modestei ierbi: „mult ești vie și gingașă”, vulturul - simbolul orgoliului și al cruzimii - vorbește cu ciocîrlia, soarele se Înțelege cu norul, fluturul cu „plînta” etc. Este spațiul corespondențelor tainice și În el se folosește ca mijloc de comunicare limbajul șoaptei. Totul se Îngînă, regnurile comunică, speciile participă la un mare concert. Lunca este o figură a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stârnită de cerurile nemișcate, ci de pământul încărcat de îndoieli. Auzea păsările, fără să le vadă. Avea impresia că sunt peste tot, de parcă cineva le-ar fi azvârlit deasupra lui, în stoluri. Cântecul lor era o împletire, unele păsări, precum ciocârlia, cântau în timpul zborului, altele uguiau de pe streșini ori se tânguiau din clopotnițe. Erau și dintre cele care se roteau și care, altă dată, cu strigătul lor ascuțit, ca al daltei ce lovește în piatră, ar fi părut amenințătoare. În felul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și se uită când la cei trei, strânși unul în altul la mijloc, când la Calu, așteptând semnalul să se năpustească. De năpustit însă fără niciun semnal, se năpusti Mierlă, omul-pasăre. Și nu spre ei, ci spre cer. Ca și ciocârlia, care e singura pasăre ce cântă și zboară în același timp, omulpasăre își ascuți limba între dinți, slobozind triluri suitoare. Se înălță, fâlfâind din aripi, și desenă rotocoale tot mai mari și mai iuți. Sau cel puțin așa credea el
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și dihorul pătat (Vormela peregusna). Dintre păsări se remarcă ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau 12 zile (zilele babei), timp în care vremea este schimbătoare. Zilele care trec de 12 se numesc „zile împrumutate” - prima zi este a sturzului, a doua zi este a mierlei, a treia zi este a cocostârcului, a patra a ciocârliei, a cincia a cucului ș.a.m.d., iar cele de pe urmă, a omătului, a furtunii și a mieilor. Oamenii își aleg o „babă” și, cum va fi vremea, așa va fi și viața lor. Prima „babă”, de pe 1 martie, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
O t ribună literară” în care explică pentru ce s‐ au hotărât să întemeieze o rubrică cu un astfel de titlu. Tribună la care s‐au publicat: „Domnul poporului”, de I. Adam; „Casa dracului”, „Răvaș e de la oaste” de Gheorghe; „Ciocârlia și cârtița”, de Tr.; „După ploaie” de Ioan V. Nestor etc. La rubrica „Foița ziarului Răsăritul” se publică: „Săptămâna literară” de Pamfil Șeicaru - Almanahul Societății Scriitorilor Români pe anul 1913 care face referiri detailate la conținutul revistei „Freamătul” (nr. 11
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
inginer, mare personalitate a științei viticole românești, aproape 30 de cărți, putere de creație de excepție. încă, mai trebuie adăugat Marcel Guguianu, deja în universalitate, întors, excepțional, la Bârlad cu 398 Muzeul "Marcel Guguianu", cu cele mai reprezentative 136 sculpturi (Ciocârlia, Neutralitate, Dalila, Memento, Clio, etc.). Toți aceștia au operă cu reprezentativitate națională influențând hotărâtor localismul cultural, înlesnind circulația/recepția marilor valori naționale și europene din țară și din lume. Explozia cultural informațională din județul Vaslui, cu selecția valorilor în plan
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
decursul scurtei evoluții Între negarea realului și recolonizarea lui cu fantasme extrase dintr-o neștiută biografie „de interior”. Discernem aici și o experiență a neantului, care a fost experimentată Încă de romantici și care, la un contemporan al nostru, Livius Ciocârlie, devine chiar materia de bază a unui Întreg jurnal intim În travesti 9. Vidul, inexistența, indiferența, Într-un cuvânt, contra-realul sunt materia primă a ceea ce, În lipsa unui concept mai precis, se numește intimitate. S-a vorbit adeseori despre o „incoerență
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Însă mai puțin relevant decât În originalul francez. (6) Jean Beauverd, loc. cit., p. 29. (7) Raphael Molho, „Regard intime et construction de soi”, in Intimité, intime, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 113. (8) Ibidem, p. 117. (9) Livius Ciocârlie, Fragmente despre vid, Editura Cartea Românească, București, 1992. (10) Raphael Molho vorbește, În studiul citat (p. 119) de „un rău și de un viciu” intrinseci jurnalului intim, provocate de invazia „exteriorității mundane”. (11) Eric Marty, L’écriture du jour. Le
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
teafăr. Zece catarge cap la cap nu fac nălțimea De-unde căzut-ai perpendicular. Minune-i că trăiești. Vorbește iar. GLOUCESTER: Dar am căzut sau nu? EDGAR: Din groaznic vîrfu-acestei stînci de cretă. Uită-te-n nalt: de-așa sus ciocîrlia N-o vezi și n-o auzi. Privește-n sus! GLOUCESTER: Vai, eu n-am ochi! Nenorocirea Și de-asta binefacere-i lipsită, Asfîrși prin moarte? Era o mîngîiere Jalea să-nșele furia-unui tiran, Scăpînd trufașei lui voinți. EDGAR: Dă-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în postceaușism. III: Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2004. Sălcudeanu, Nicoleta, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003. C. În perodice Ciobanu, Vitalie, Monica Lovinescu la despărțire, http://www.contrafort.md/2008/ 162/1434.html Ciocârlie, Alexandra, "Exilul, după exil", în România literară, nr. 10, 2009, http://www.romlit.ro/exilul dup exil Diaconu, Mircea, A., "Monica Lovinescu și avatarurile întâlnirii cu istoria", în Contrafort, nr. 9 (107), septembrie 2003, http://www.contrafort.md/old/2003/107/589
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
propune o viziune neobișnuită asupra lumii care pare a nu avea forme, culori, sunete pro prii. Dragostea spiritualizează ființa, îngăduindui accesul întrun spațiu sacru, în care se nasc formele diverse ale lumii (percepute sinestezic), în care izvorăște cântecul înalt al ciocârliei: Și privirean sus țâșni, / curcubeu tăiat în două, / și auzul o ntâlni / tocmai lângă ciocârlii. Iubirea devine astfel cântec înalt, odă a bucuriei, celebrând soarele, lumina, căldura, viața (simbolistica ciocârliei). Secvența a treia surprinde transformarea făpturii celui ce iubește. Aceasta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]