1,717 matches
-
Ciocănești este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botoș și Ciocănești (reședința). Comuna s-a despărțit de curând de Iacobeni. Festivalului Național al Păstrăvului. În 2014, satul Ciocănești a fost desemnat satul cultural al României pentru acel an. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciocănești se ridică la de locuitori
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]
-
Ciocănești este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botoș și Ciocănești (reședința). Comuna s-a despărțit de curând de Iacobeni. Festivalului Național al Păstrăvului. În 2014, satul Ciocănești a fost desemnat satul cultural al României pentru acel an. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciocănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,48
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]
-
formată din satele Botoș și Ciocănești (reședința). Comuna s-a despărțit de curând de Iacobeni. Festivalului Național al Păstrăvului. În 2014, satul Ciocănești a fost desemnat satul cultural al României pentru acel an. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciocănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,48%). Pentru 1,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]
-
98,48%). Pentru 1,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,7%). Pentru 1,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Ciocănești se ridica la 1281 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (88,4%), cu o minoritate de germani (10,5%) și una de evrei (0,6%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (1 persoană), polonezi (4 persoane) și maghiari (3 persoane). Din
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]
-
prin intermediul Principesei Moștenitoare Margareta, decorația Ordinul Coroana României în grad de cavaler. Ceremonia s-a desfășurat la Castelul Peleș, fiind urmată de un dineu în onoarea Regelui. A primit titlul de Cetățean de Onoare al localităților Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (jud. Suceava), precum și al comunelor Ion Creangă din județul Neamț și Cicârlău, din județul Maramureș. Sofia Vicoveanca a cumpărat în satul Vicovul de Jos un teren de 9 ari, construind o casă nouă, în stil bătrânesc, cu cerdac
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
diferită. Stilurile Cheng și Liu se spune că sunt specializate în "împingerea" palmelor, stilul Yin este cunoscut pentru "înfășurarea" palmelor, urmașii lui Song practicau "Floarea de Prun" (?? "Mei Hua") că tehnică a palmei și stilul Mă practicau palmele cunoscute drep "ciocăne". Unii din studenții lui Dong Haichuan, inclusiv Cheng Tinghua, au participat la Rebeliuna BoxerilorBoxer Rebellion. În general, cei mai multi exponenți ai bagua în zilele noastre sunt stilurile Yin (?), Cheng (?), sau Liang (?) , desi Fan (?), Shi (?), Liu (?), Fu (?), și alte stiluri există de
Baguazhang () [Corola-website/Science/302257_a_303586]
-
însă lucrările de amenajare a râului Colentina nu au fost abordate decât după peste un deceniu. În bazinul superior, amonte de Buftea, au fost proiectate o serie de lacuri de acumulare de importanță locală, în zona localităților Ghimpați, Dâmbovița și Ciocănești pe râul Colentina (neexecutate încă) și iazuri piscocole în zona Crevedia, Dâmbovița, pe afluentul ei Crevedia Extinderea folosințelor din nordul Capitalei a avut ca efect o poluare mai accentată a lacurilor de pe valea Colentinei. Pentru asigurarea unor debite de diluție
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
naturii. "Dansul ploii" (Van Lawick - Goodall) este un bun exemplu pus în evidentță de către primatologi. Când sunt confruntați cu furtuni violente, masculii cimpanzei apucă crăci de copaci și le agită ca pe niște arme, lovind agresiv trunchiurile arborilor, alergând și ciocănind zgomotos solul cu acestea și scoțând strigăte stridente. Numai masculii adulți reacționează astfel, în timp ce femelele sau tinerii rămân în arbori. Acest comportament este identic cu acela pe care masculii îl afișează în prezența unui prădător pe care caută să-l
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
fost proiectat de Frédéric Auguste Bartholdi din Alsacia, iar scheletul metalic de inginerul Gustave Eiffel, faimosul arhitect, inginer structural și constructor al Turnului Eiffel. Este de menționat că pentru construirea acestui gigant au fost folosite 300 de foi de aramă ciocănită de 2,5 mm, cântărind 80 de tone, iar armătura interioară care cântărește 100 de tone, a fost făcută de celebrul inginer Gustave Eiffel. Statuia, după ce a fost construită la Paris în anul 1884, a fost dăruită Statelor Unite ale Americii în anul
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
România, formată din satele Bărbești, Bârlești, Bârlești-Cătun, Bârzogani, Bocești, Bogdănești, Butești, Cojocani, Cristești, Mămăligani, Mogoș (reședința), Negrești, Oncești, Poienile-Mogoș, Tomești, Valea Barnii, Valea Bârluțești, Valea Cocești, Valea Giogești, Valea Mlacii și Valea Țupilor. Din comună mai face parte și cătunul Ciocănești. Comuna Mogoș este integrată cu raporturi de subordonare în ansamblul teritorial al județului Alba, fiind așezată în sud-estul Munților Apuseni, în bazinul Văii Mogoșului care se varsă în râul Mureș în dreptul orașului Teiuș, în lungul căreia se întinde o depresiune
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
astăzi în comuna Clinceni din județul Ilfov (fostă tot în județul interbelic Ilfov). Părinții săi au fost "Ivan" și "Chira Mușat", țărani agricultori. Ulterior familia s-a mutat în satul Smârdan din fostul județ interbelic Ialomița (actual inclus în comuna Ciocănești din județul Călărași). A absolvit cursurile ciclului primar la școala elementară din satul Bogata (comuna Rasa), în anul 1903 (aflată în județul interbelic Ialomița). După moartea tatălui său, familia s-a mutat în satul Floroaica din județul Călărași (aflat în
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
Sfântul Lazarus. A elaborat mai multe studii de istoriografie, de etnografie si folclor ale ținutului natal. Menționăm în acest context lucrările din domeniul istoriei zonei Roșcani: "Tradiție nobiliară în Roșcani, "Corviniana-Acta Musei Corvinensis X, Hunedoara, 2006" "și "Nicolae Șindea alias Ciocănești de Roșcani, "Sargetia- Acta Musei Devensis, XXXV-XXXVI, 2007-2008. În anul 2000 i s-a acordat "Premiul Fundației Ethnos pentru mecenat artistic "datorită realizării Proiectului cultural "Roșcani-2000 "al Asociației „Morala Creștină” din Roșcani, proiect materializat în patru cărți:1 ) monografia etnofolclorică
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
Dioști este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Ciocănești, Dioști (reședința) și Radomir. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dioști se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,07%). Pentru 1,05% din populație, apartenența
Comuna Dioști, Dolj () [Corola-website/Science/310482_a_311811]
-
În ceea ce privește toponimul „Ciocâlteni”, există mai multe versiuni. Astfel, Anastasia Teodor Boiescu, născută în Ciocâlteni în 1911, afirmă: „Străbunica mea, pe linia mamei, Parascovia Stratu, mi-a povestit că satul l-ar fi înființat un răzeș, pe nume Câltea, care mereu ciocănea tare. Cică oamenii vorbeau între ei, uite, se aude ciocănitul lui Câltea”. Iată o posibilă versiune, îmbinarea de cuvinte a căreia, ar aparține denumirea satului. Ciocâlteni este un sat cu oameni gospodari și statornici, în venele cărora curge năvalnic sângele
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
Prin sufixe adăugate unor verbe se pot exprima moduri de acțiune precum frecvența ("lép" „a păși, a face un pas” vs. "lépeget „a face pași”), "eszik" „a mânca” vs. "eszeget „a mânca câte puțin, cu pauze”), caracterul momentan ["kopog" „a ciocăni (repetat)” vs. "koppant „a produce un sunet lovind ceva”], începutul unei acțiuni ("hever" „a sta culcat” vs. "leheveredik „a se culca”) Există și un verb auxiliar de aspect, "szokott" „a obișnui”, pentru acțiuni, întâmplări, stări obișnuite: "Kati gyakran szokott uszodába
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus gobio), precum și scobarul (Chondrostoma na.sus) întîlnit pînă la Ciocănești.
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
ieșenii de la INSIDE, am aniversat 20 de ani cu TROOPER, 15 ani cu LUNA AMARĂ și 60 de primavera cu BUCOVINA. Pe scena au urcat pentru prima dată 13 trupe din Iași: NOUA ANI LUMINĂ, THE CURLS, INSIDE, OUTSTORM, TREI CIOCĂNE, IRON CROSS, SUBLIMINAL DAMAGE, BLACKOUT, HALMYRIS, AAMON, BEAUTY AND THE RÂT, PINHOLES, BUCOVINA. Trupa HERESY din COSTĂ RICA au ridicat publicul în picioare, fiind aclamați minute în șir. Datorită incidentului nefericit din COLECTIV, a treia seară a festivalului s-a
Rock'N'Iasi () [Corola-website/Science/314012_a_315341]
-
de Horia Sima. A fost împușcat fără judecată, în ziua de 22 septembrie 1939, la închisoarea din Râmnicu Sărat, în cadrul operațiunii de represalii ordonată de Carol al II-lea după asasinarea primului ministru, Armand Călinescu.. Născut în 1901, în comuna Ciocănești, Jud. Ilfov, în conacul Ghica - Cantacuzino, azi monument istoric. prințul Alexandru Cantacuzino este descendentul unei familii domnitoare românești, care a dat României numeroși domnitori și cărturari. A studiat la Paris și la Haga (Academia de Drept Internațional), obținând licența și
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
51" E 24°57'42.80",│ │ │ │ │aprox. L = 30 m, H = 1 m, pentru punerea în siguranță a drumului comunal │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │23 │Refacere îmbrăcăminte împietruită DC Botoșel, sat Botoș, pe L - 200 m* 2,5 m l* 0,1 h │Comuna Ciocănești │ 13 Refacere îmbrăcăminte împietruită DC Humoru, sat Botoș, pe L - 400 m* 2,5 m l* 0,1 h Refacere îmbrăcăminte împietruită DC Secretar, sat Ciocănești, pe L - 100 m* 2,5 m l* 0,1 h Refacere îmbrăcăminte împietruită
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
sat Botoș, pe L - 200 m* 2,5 m l* 0,1 h │Comuna Ciocănești │ 13 Refacere îmbrăcăminte împietruită DC Humoru, sat Botoș, pe L - 400 m* 2,5 m l* 0,1 h Refacere îmbrăcăminte împietruită DC Secretar, sat Ciocănești, pe L - 100 m* 2,5 m l* 0,1 h Refacere îmbrăcăminte împietruită DC Vărăriei, sat Ciocănești, pe L- 500 m* 3,0 m l* 0,1 h Distrusă parte carosabilă din balast L = 800 m, │ │ │ │ │l = 4 m
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
împietruită DC Humoru, sat Botoș, pe L - 400 m* 2,5 m l* 0,1 h Refacere îmbrăcăminte împietruită DC Secretar, sat Ciocănești, pe L - 100 m* 2,5 m l* 0,1 h Refacere îmbrăcăminte împietruită DC Vărăriei, sat Ciocănești, pe L- 500 m* 3,0 m l* 0,1 h Distrusă parte carosabilă din balast L = 800 m, │ │ │ │ │l = 4 m, h = 0,15 m; de la DC 38 la Homiuc Ion. Distrusă parte carosabilă din balast │ │ │ │ │L = 350, l
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
praf de la carii de lemn, scame, fire din bumbac, rumeguș uscat, așchii de lemn, sfoară despletită, scame de la fese sau bandaje, pânză, fire de lână, pene, scame din buzunar, bucăți din cuiburi de pasăre, orice fel de praf, așchii uscate ciocănite între două pietre, plută fărâmițată, ace de pin. La care adaugi 1-2 picături de gaz (petrol lampant) - dacă ai. Păzește-le cu grijă. Păstrează-le uscate. Poartă acest combustibil fragil și valoros într-o cutie, o sticluță sau în portofel
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
fotografic deschis. În poziția „B" obturatorul rămâne deschis cât timp se apasă pe butonul declanșator. Deschide diafragma la maxim. - Cu cremenea și amnarul: orice rocă dură (cremene, cuarț) care nu se sparge sau zgârie ușor, poate produce scântei - când e ciocănită cu o bucată de oțel: pix, cuțit, șurubelniță etc. Dificultatea constă în găsirea pietrei potrivite apoi în prinderea și utilizarea scânteii. E nevoie de antrenament! Încearcă să faci la fel cum aprinzi chibritul: între palme, contra vântului. Ține piatra între
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]