2,726 matches
-
am interesat să-l scrie un jurist, căci poporul ni-l cerea, mai departe Istoria românilor bucovineni, Constituția împărăției Austriei, Pământul nostru. Și atâta laudă prin foi și cu graiul viu n-am mai auzit. ... Economul țăran Alecu Burlă din Cireș - Opaieț zice în scrisoarea sa publicată în nr. 24 din 1893, pag.191: ...Mă poți crede, domnule Morariu, că cunosc și eu multă literatură românească și chiar de aceea trebuie săți spun, că foaie poporală ca Deșteptarea noi românii n-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
probleme sociale, acțiuni informative/contrainformative, studii profesionale și directive de specialitate. De asemenea, pe lângă Cabinetul ministrului de Interne a luat ființă un Serviciu de Informații și Contrainformații cu „un caracter permanent”, în care au fost încadrați, ca șefi, locotenent-colonel Mihail Cireș și căpitan Ioan Diaconu. Noile modificări organizatorice au cerut timp pentru a se armoniza și omogeniza, însă acest lucru a fost greu de transpus în practică, în condițiile în care România s-a aflat în situația de a pierde părți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Bruxelles 1894-1919, Bruxelles, 1973, (colecția "Archives et Bibliothèques de Belgique"). **** Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, autori: Algeria Simota, Alexandru Teodorescu, Constantă Buzatu, Constantin Teodorovici, Dan Mănucă, Florin Faifer, Gabriela Rădoi, Ion H. Ciubotaru, Ion Lăzărescu, Lucia Berdan, Lucia Cireș, Leon Volovici, Maria Teodorovici, Rodica Șuiu, Remus Zăstroiu, Stănuța Cretu, Editura Academiei RSR, București, 1979; articol semnat de Maria Teodorovici (Suliotis, Christodul J., pp. 821-822). Eremia, George D. (publicat sub îngrijirea lui), Albumul Partidului Conservator din România, Tipografia Dor. P.
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Teleradioeveniment (1993) și Meridianul (19962011). Operă tipărită: Considerații privind cântecul popular ...(1974) Evoluția învăț ământului vasluian până în 1859, (1980) Liceul M. Kogălniceanu, monografie (1990) Tudor Pamfile și revista Ion Creangă (1998) Unison Radio Vaslui continuă ... (2000) Zăpada pe flori de cireș (1999), roman, 274 pag. TV.V - 15... explozia (2006), „Cronica locului, jurnal intim, roman picaresc”, 556 pag. MERIDIANUL (2009) o istorie a presei locale și a Curentului Cultural Informațional, 416 pag. FESTIVALUL NAȚIONAL „CONSTANTIN TĂNASE” (2010) - istorie culturală, 218 pag
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
A publicat importante volume care s-au bucurat de o largă circulație, cum ar fi: „Liceul Mihail Kogălniceanu” (1990), „TV.V. - 15 ă explozia” (2006), „Meridianul” - axă cultural-informațională” (2009), „Festivalul Național al Umorului” „Constantin Tănase“ (2010), romanul „Zăpada pe flori de cireș”, precum și monografia „Tudor Pamfile și Revista Ion Creangă”, care l-a impus pe autor în Dicționarul Etnologilor Români din toate timpurile. Concomitent cu activitatea publicistică, dl. prof. dr. Dumitru V. Marin a desfășurat și o laborioasă activitate politică, fiind președintele
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
a lui Tudor Pamfile, n.n. )la realizarea unui corpus al folclorului românesc... deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, vol. II, Saeculum, București, 1998, p.65). „Zăpada pe flori de cireș”, roman, Vaslui,1999, 274 p. „TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, Bârlad, 2006, 556 pag.,„... atestat de noblețe materială și spirituală a unui timp... în explozia cultural informațională din județul Vaslui, la începutul mileniului...” „Meridianul (Vaslui - Bârlad) - axă cultural - informațională” (Vaslui
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronică (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian febrmartie 2010, pp.19-23: Și la Vaslui trăiesc Dalile (Dumitru V. Marin, Zăpada pe flori de cireș, în spațiul pentru iubire, Vaslui, 1999). Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui Bârlad) Axă Cultural Informațională, O carte document de istorie culturală, sâmbătă, 10 oct. 2009, Bârlad „Bibliotecă”, pag. 9. Mihaela Zărnescu (Apariție
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
plece la slujba ei de soră de caritate. Cei doi rămân singuri în salonul de zi unde Reta observă cu atenție decorul. O galerie "de alamă bine lustruită"6 susține o draperie în faldurile căreia se ascunde un înger de cireș. Obiectul decorativ creează sens numai în compania celorlalte două, pendula și tabloul. Pe peretele de la răsărit stă rezemată o pendulă "de epocă", în timp ce pe peretele de la vest se află tabloul "înfățișând o scenă medievală"7. Aceasta este prima referire pe
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și istoria artelor, bănuind după starea vopselii, că tabloul era original, chemase un specialist, care stabili fără nici un dubiu valoarea nemaipomenită a pânzei. Chiril crescuse în umbra acestui tablou. Taică-său, așezat înaintea lui în fotoliu, cu pipa lui de cireș în gură, îl contempla ore întregi, mai descoperind câte un amănunt trecut cu vederea, și împărtășindu-i-l fiului său... Chiril pretindea că în fiecare seară personajele arătau altfel, ca și cum peste zi se deplasaseră sau schimbaseră vorba. Reta, despre care
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acest episod, intervenind în text, prin personaje, pentru a stimula aproprierile cititorului de intenționalitatea lui"11. A doua semnificație este de ordin social: Pe de altă parte, tabloul transmite și un mesaj politic [...]. Tabloul prefigurează, din nou, asemenea îngerului de cireș, destinul lor comun. Și ei (Chiril și Reta, precizarea mea) plătesc cu excluderea din partid situarea pe alt front ideologic, deși, asemenea țăranilor, nu prea știu de ce sunt marginalizați 12. Sanda Cordoș (Literatura între revoluție și reacțiune) menționează tabloul Plata
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ideologic, deși, asemenea țăranilor, nu prea știu de ce sunt marginalizați 12. Sanda Cordoș (Literatura între revoluție și reacțiune) menționează tabloul Plata dijmei în contextul construcției simbolice a romanului Galeria cu viță sălbatică, alături de celelalte două obiecte, pendulul și îngerul de cireș, fără a oferi o analiză efectivă a pasajului descriptiv: O relație intimă leagă în Galeria... personajele de obiectele din jurul lor (fie ele obiecte neînsuflețite, peisaj, bucate, etc.). În plus, fiecare topos (chiar atunci când în realizarea lui sunt angajate vaste descrieri
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în câteva pagini antologice, are un evident rol anticipativ: cele trei obiecte decupate cu privirea Retei (cea care vede casa cu o uimire încântată, o tehnică, desigur de a se lăsa sedusă și de a seduce, astfel cititorul), îngerul de cireș strangulat de draperie, pendula șasivă și tabloul flamand Plata dijmei, deconspiră trei motive esențiale ale cărții și prevestesc finalul (Chiril se sinucide prin spânzurare)13. Niciuna din aceste intervenții critice nu analizează în fapt pasajul descriptiv și nu sunt interesate
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste sensibilitate la atacul ciupercii Phytophthora infestans. Temperatura aerului scăzută din timpul primăverii, însoțită de precipitații abundente, micșorează rezistența piersicului, a cireșului, vișinului și caisului la atacul ciupercilor Taphrina deformans și Monilinia laxa. Modificări inverse pot apărea de exemplu în cazul grâului, a cărei rezistență crește la atacul ciupercii Puccinia graminis, când temperatura înregistrează valori sub normal. Umiditatea relativă a aerului și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse foarte puțin toxice și polivalente. Cele mai utilizate sunt următoarele; · Captanul are o acțiune de contact foarte eficientă în combaterea manelor la legume, vița de vie, bolilor foliare la cireș, prun, rapănului la măr, bolilor la răsaduri. Este întânit în produsele Captadin 50 PU (50 %), Captan 50 WP (50 %), Captan 80 WP (80 %), Merpan 50 WP (50 %), Orthocid Super 60 PU (15 % + 45 % hidroxid de cupru). · Folpetul este frecvent utilizat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ar putea fi incluse în categoria sanctuarelor datorită creațiilor artistice cu rol cultic. Ne referim la grotele din Franța, Spania, Italia, dar și la așezările de la Molodova sau Cosăuți, pe Nistru, în R. Moldova, poate chiar Mitoc și Piatra Neamț-Poiana Cireșului, cu bogate și variate obiecte de artă parietală, respectiv mobiliară, îndeosebi pe obiecte non-utilitare, dar care ar fi putut avea un scop cultic, religios, specific preocupărilor și necesităților spirituale ale acelor comunități umane. Am constatat, așadar, că au existat cinci
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
l’évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, BAI, II, éd. V. Chirica, Iași, p. 87-96. 9. M. Cârciumaru, M. Mărgărit,L. Niță, M. Anghelinu, M. Cosac, O. Cârstina, 2004. Les découvertes d’art mobilier paléolithique de Poiana Cireșului - Piatra Neamț (Roumanie), în La Spiritualité, Actes du Coll. int. de Liège (sous la dir. de M. Otte), ERAUL 106, Liège, p. 123-126. 10. I.H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Presa Bună, vol. III, Iași, 2005. 11. V. Chirica
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
constă în alăturarea a doi termeni, cu scopul de a li se releva trăsăturile asemănătoare. Notele asemănătoare trebuie să fie noi și surprinzătoare, ca să asigure noutatea și puterea sugestivă a comparației. Exemplu: "Atât de fragedă, te-asameni Cu floarea albă de cireș.” ( M.Eminescu-Atât de fragedă) " Unde valurile fac noduri albe Ca o barbă nepieptănată de crai.” ( M. Sorescu- Trebuiau să poarte un nume) Enumerația constă în înșiruirea unor termeni de același fel, care conduce la amplificarea ideii exprimate. Exemplu: "Oh
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
pe terasă și privea prin gardul numit și Cea de A Opta Minune a Lumii și îi era teribil de dor de peisajul de dincolo, de nucul în ramurile căruia și-a făcut "cetatea" cât a fost un puști, de cireșul pe care el l-a altoit, de... de altceva nu prea avea de ce să-i fie dor. Dar îi era. Ce te tot uiți prin gard? îl întrebau copiii, ginerii, nurorile și nepoții. El nu le răspundea. Era secretul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
trece să calci hârtoapele alea. Așa-i, le răspundea. Nu mințea, însă îi era groaznic de dor. Îi era tot mai dor de peisajul de dincolo, de nucul în ramurile căruia și-a făcut "cetatea" cât a fost puști, de cireșul pe care el l-a altoit, de... de altceva nu prea avea de ce să-i fie dor. Dar îi era. Și cu cât trecea vremea, îi era tot mai tare. 124. Julius Zimberlan a devenit un om fericit Julius Zimberlan
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
e, fenomen ce poate fi susținut prin acceptarea numai a formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
își păstrează alternanța consonantică (c/č), dar au tratament oscilant în ce privește alternanțele vocalice (c). Alte baze neologice recente continuă procesul de pierdere a alternanțelor vocalice (d): (a) coardă - corzi [oa/o, d/z], corlată - corlăți [a/ă, t/ț], cireașă - cireși [ea/e[, rumeneală - rumeneli [ea/e] etc; (b) lichiditate - lichidități, lejeritate - lejerități [a/ă, t/ț] etc.; (c) geacă - geci [ea/e, c/č], dar remarcă - remarci, fără alternanță vocalică, în ciuda existenței în limbă a unei baze neologice (mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-mi citești povestea “Cei trei purceluși”. Uite, am adus cartea. - Bine ai făcut. Hai să mergem la umbră, să nu le deranjăm pe albine din munca lor. Claudia îl ia pe George de mână și se duc la umbră, sub cireș, să citească EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Unde se află Claudia? * Ce-și dorește ea? De ce? * Cu cine stă de vorbă? * Ce crede fetița despre albine? Ce află Claudia despre viața albinelor? * De ce nu mai vrea albina să continue discuția cu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Scrie corect cuvintele ca să le putem citi împreună. vespote, najperso, colăpirie, eșiro, nicabu, durepă, canvață, vobra. Ce bune sunt cireșele! E luna mai și-i dimineață. S-au copt cireșele. Sute și sute de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
canvață, vobra. Ce bune sunt cireșele! E luna mai și-i dimineață. S-au copt cireșele. Sute și sute de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să ai grijă la traversare
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să ai grijă la traversare! Ce plictiseală! Mereu aceleași și aceleași sfaturi. Parcă el nu știe cum să meargă pe stradă. E doar băiat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]