4,004 matches
-
constrînge poporul să primească un Episcop pe care nu îl dorește este ca și cum ai supune poporul depravării, iar aceasta este una dintre rațiunile pentru care Sfîntul Pontif se manifesta ferm în menținerea disciplinei străvechi a Bisericii în privința alegerii Episcopilor prin intermediul Clerului, poporului și Episcopilor provinciali. 142 Pentru a observa cît de strînsă era uniunea și dependența, în vremurile vechi, a popoarelor față de Episcopii lor, este de ajuns se deducem acest lucru dintr-o împrejurare în care nu numai Sacerdoții, dar și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
drum. Oamenii nu îi acceptă pe acești străini care, în loc să fie bine primiți de ei, trebuie să se ducă la magistrații locali cu scrisori și amenințări" (Epis.Ad solitarium vitam agentes). Este limpede din acest pasaj că alegerea Episcopilor de către Cler și popor era considerată un element important în alcătuirea ecleziastică și considerată o instituție divină și parte a tradiției apostolice. Sf. Ciprian, de asemenea, declară că această metodă de alegere a Episcopilor este un drept divin: de traditione DIVINA et
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Atanasie se plînge împotriva lui Constantin că trimite Episcopi ex illis locis et quinquaginta mansionum intervallo disjunctis, lucru care merită să i se acorde atenție! 145 Totuși se dorea ca odată cu votul împăratului să se facă și alegerea canonică de către Cler și popor. Spre exemplu, Epifanie, pe principiul din secolul al VI-lea al Patriarhului Constantinopolului, relatînd despre alegerea sa Pontifului Roman Ormisda, după ce a spus că a fost ales de împăratul Justin și de toți cei mari, a adăugat că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
scrisoarea supremului Pontif Agapit care a fost citită la Sinodul de la Constantinopol ținut sub Patriarhul Menna, vorbind despre alegerea acestuia, exprimă faptul că a existat acordul imperial, dar numai ca un accesoriu, și insistă asupra regulii canonice a alegerii de către Cler și popor. 146 Cîtă importanță a acordat Biserica de la începuturi pînă în vremurile moderne consensului tuturor în evaluarea Clerului! 147 Can. 2. 148 Can. 4. 149 Can. 7. 150 Can. 3. Fleury, discutînd despre conținutul acestui Conciliu, spune că "aici
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acestuia, exprimă faptul că a existat acordul imperial, dar numai ca un accesoriu, și insistă asupra regulii canonice a alegerii de către Cler și popor. 146 Cîtă importanță a acordat Biserica de la începuturi pînă în vremurile moderne consensului tuturor în evaluarea Clerului! 147 Can. 2. 148 Can. 4. 149 Can. 7. 150 Can. 3. Fleury, discutînd despre conținutul acestui Conciliu, spune că "aici se recomandă vechea formalitate în alegerea Episcopilor în provincie prin consensul Clerului și al cetățenilor; probabil din cauza tulburărilor pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în vremurile moderne consensului tuturor în evaluarea Clerului! 147 Can. 2. 148 Can. 4. 149 Can. 7. 150 Can. 3. Fleury, discutînd despre conținutul acestui Conciliu, spune că "aici se recomandă vechea formalitate în alegerea Episcopilor în provincie prin consensul Clerului și al cetățenilor; probabil din cauza tulburărilor pe care puterea temporară începea să le producă". Lib. XXXII, Cap. LIX. 151 Can. 10. Nulli eppiscopatum praemiis aut comparatione liceat adipisci, sed cum voluntate regis iuxta electionem cleri ac plebis. 152 Astfel, din
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un discurs ironic și înțepător acela al unui scriitor din secolul trecut, de altminteri erudit, care fiind cenzurat că a spus despre vremurile de care vorbim că era "un beneficiu al regelui ca să se bucure de libertatea de alegere a Clerului și că regele era arbitrul și judecătorul alegerilor" (ca și cum aceste două lucruri pot să stea împreună), se apără prin afirmația că prin beneficiu regal se înțelege ca regele să nu fie uzurpat. Nu seamănă acesta cu un beneficiu acordat hoților
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
LIII, 31). 175 Acest lucru s-a întîmplat în secolele al XII-lea și al XIII-lea. Dintr-o scrisoare din partea renumitului Hincmar, Episcop de Reims, rezultă că în acele vremuri (sec. al IX-lea) Episcopul era ales și de Clerul de la țară, nu numai de cel din orașe. El i-a scris Episcopului Edenulf din Laudun, trimițîndu-l să prezideze alegerile episcopale din Cambrai în această manieră. 176 Clement al V-lea a fost Pontiful care în anul 1306 a extins
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
libertate prin următorul Decret: Fiind în cunoștință de sfintele canoane, ne-am dat consimțămîntul rînduielii ecleziastice (pentru ca Sfînta Biserică să se afle într-o mai sigură posesie a onoarei și demnității) necesare pentru alegerea Episcopilor de către propria lor dioceză, de clerul și de oamenii lor, în conformitate cu normele canoanelor, în conformitate cu viețile lor merituoase și darul lor de înțelepciune, fără a ține seama de o persoană anume sau de regalia (uzufructul rezultat de pe o feudă), pentru ca să-și poată ajuta supușii prin pildă și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
răspîndită în Biserică, își are originea în beneficiile care mai înainte erau militare și care au devenit mai tîrziu ecleziastice, pe care și le însușeau monarhii noilor națiuni din Evul Mediu. Cuvîntul amintește faptul că, fără să-și dea seama, Clerul și-a vîndut libertatea principelui, schimbînd-o pe bogății. 195 Biserica nu a tăcut: a încercat să se apere împotriva unor astfel de uzurpări, dar cum să te opui armatei? Ea nu avea de partea sa decît rațiunea, autoritatea și canoanele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a XXI-a și de-a XLV-a. Un alt renumit Arhiepiscop de Reims, Gerbert, de data aceasta, care mai tîrziu a devenit suveran Pontif sub numele de Silvestru al II-lea, stabilește aceeași doctrină în scrisoarea sa CXVIII adresată Clerului și poporului. 196 Se știe că zeciuielile au fost uzurpate de laici și ținute ca feudele, sau au fost concesionate în feudă în favoarea principilor și uneori în favoarea Episcopilor și a rectorilor Bisericilor; acest lucru apare și în textul canoanelor de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
excomunicați pentru simonie, pentru erezie, pentru nerespectarea obiceiurilor, pentru alte sminteli manifestate în orice chip: ei erau cei cărora Henric însuși le vînduse beneficiile ecleziastice. Ce inimă trebuia să aibă un Papă care avea de guvernat o Biserică al cărei Cler era astfel și cît de trebuincioasă era reforma! Dat fiind că puterea veacului se înveșmîntase în aceste vicii iar clerul corupt se folosea de ele. 219 Nu numai prin violența cea brută, ci prin arta calomniei, a sofismului, a oricărui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
însuși le vînduse beneficiile ecleziastice. Ce inimă trebuia să aibă un Papă care avea de guvernat o Biserică al cărei Cler era astfel și cît de trebuincioasă era reforma! Dat fiind că puterea veacului se înveșmîntase în aceste vicii iar clerul corupt se folosea de ele. 219 Nu numai prin violența cea brută, ci prin arta calomniei, a sofismului, a oricărui tip de minciună fină s-a acționat împotriva lui Grigore al VII-lea de către Clericii pe care acesta voia să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ale Acesteia. Să-mi fie iertată o observație apropo de aceasta, căci îmi iau libertatea de a supune judecății celor ce văd mai bine decît mine. Mi se pare că bogățiile și puterea temporare abia ce au fost dobîndite de Cler au și produs asupra unei părți a acestuia o corupție deschisă; vorbind în general, acestea au cauzat o încredere prea mare în valoarea mijloacelor umane ca ajutor al Religiei. Înclin să cred că aceste lucruri trecătoare au fost uneori apărate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la Roma, în anii 1089, 1095 și 1099. Iată cele două Canoane elaborate de aceste două Concilii: 1. "Biserica catolică să fie neprihănită în credință și liberă de orice servitute seculară". 2. "Episcopii, Abații sau ceilalți care fac parte din Cler să nu primească nicio demnitate ecleziastică din mîna principilor sau a vreunei alte persoane laice". Pascal al II-lea s-a opus abuzului înrobirii alegerilor episcopale, prin decretele emise de opt concilii pe care le-a organizat, cinci la Roma
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și de toți francezii. Fără îndoială că, dacă Henric ar fi continuat cu obstinație în erezia sa, în final ar fi pierit în pofida curajului său. Așadar Papa nu i-a făcut rău lui Henric cum i-ar fi dăunat un Cler vîndut care l-ar fi incitat împotriva Papei și a Bisericii; ba, dimpotrivă, rezistența pe care i-a opus-o Papa l-a făcut să se apropie de Biserică după o vreme și să cîștige aprecierea francezilor. Iată cum Biserica
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
unit cu poporul în defavoarea libertății Bisericii și împotriva nobilimii și de aceea a fost o conjurație împotriva Statului. În adunarea comunelor din 1615, cea de a treia Putere (poporul) a fost pentru galicanism, iar sistemul catolic a fost apărat de Cler și de nobilime; așa după cum scrie Barthol Gramont, președintele parlamentului din Toulouse (Lib. I hist. Ad ann.1615), partidul catolic spunea: Clerum et nobilitatem convenire in eandem sententiam, nec ideo contrariam opinionem valere quia ita populus censet: duorum vota et
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
scrie Barthol Gramont, președintele parlamentului din Toulouse (Lib. I hist. Ad ann.1615), partidul catolic spunea: Clerum et nobilitatem convenire in eandem sententiam, nec ideo contrariam opinionem valere quia ita populus censet: duorum vota et calculor uni praevalere. În 1673, Clerul s-a declarat încă o dată de acord cu această bună sentință; dar în 1682 și-a contrazis Părinții. Clerul numit regal sub un rege despotic precum Luis al XIV-lea a devenit conducător; atunci galicanismul a îmbrăcat toate formele cele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
convenire in eandem sententiam, nec ideo contrariam opinionem valere quia ita populus censet: duorum vota et calculor uni praevalere. În 1673, Clerul s-a declarat încă o dată de acord cu această bună sentință; dar în 1682 și-a contrazis Părinții. Clerul numit regal sub un rege despotic precum Luis al XIV-lea a devenit conducător; atunci galicanismul a îmbrăcat toate formele cele mai reglementare și a triumfat. Dar unde a condus această conjurație a puterii supreme și a poporului împotriva Statului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
LXIV; L. II, ep. V; L. III, ep. XI; L. IV, ep. XXVI; L:VII, ep. VIII; L. XI, ep. LI. În Spania exista o împărțire în trei a bunurilor temporare: o parte săracilor, o parte Episcopatului și o parte Clerului inferior. 308 Este probabil ca nu întotdeauna repartizarea în patru să fi însemnat părți egale, ci măsura fiecărei părți varia, după nevoi. Ceea ce observă Carlo Sebastiano Berardi, care în opera sa asupra Decretului lui Grațian, se referă la un canon
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
înainte de primul război mondial. Abia în 1928 toți bărbații și femeile au avut drept de vot și abia în 1950 a intrat în vigoare formula o persoană un vot (cf. Rose, 1965). În Suedia, o adunare reprezentînd patru stări nobilimea, clerul, burghezia din orașe și fermierii liberi s-a întîlnit pentru prima dată în 1435. Constituția din 1809 a pus capăt absolutismului regal și a acordat un rol semnificativ parlamentului format din cele patru stări. A urmat o luptă care a
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
stabilite între guvernanți și oponenții lor vor fi respectate. O oligarhie recunoaște de asemenea și societatea civilă, o multitudine de interese putîndu-se organiza independent de stat. Multe oligarhii europene au avut adunări reprezentative ale stărilor sociale, cum ar fi nobilimea, clerul, moșierii și chiar interese urbane din care s-a născut burghezia. Dreptul de a ocupa un loc în această adunare nu era neapărat determinat de vot, iar alegerile se bazau pe un sufragiu foarte restrictiv. Deși guvernul nu era responsabil
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
anumită realitate socială și istorică. Astfel, comicul de moravuri satirizează viciile societății burgheze prin opera lui I. L. Caragiale. Jovialitatea lui I. Creangă, caracteristică întregii lui opere, îmbracă și forma comicului de moravuri, satirizând, de exemplu, în Amintiri din copilărie, abuzurile clerului, cu aspecte caricaturale, și prin utilizarea zicerilor populare: "Ș-apoi cică popa-i cu patru ochi! ... Ia mai bine rugați-vă cu toată inima Sfântului Nicolai de la Humulești, doar v-a ajuta să vă vedeți popi odată, ș-apoi atunci
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
instituțiile noastre liberale, pe cari n-am voi să le vedem introduse în noua provincie. Am voi să se respecte adică statu quo ante bellum relațiunile de proprietate și de posesiune, administrația comunală cum a fost, jurisdicțiunea matrimonială exercitată de cler, sentințele de pace dictate părților prin persoane clerice, c-un cuvânt toată organizația primitivă, însă morală și de bună-credință a unui popor primitiv. Pentru aceasta ar trebui un studiu îndelungat făcut la fața locului asupra obiceielor pământului, asupra acelui drept
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răspuns. Discuția s-a reluat ca la grefier, când se șterge o frază din gura martorului. „Poate reverendului nu-i plăceau reprezentările sau se temea de idolatrie sau discipolat. N-ar fi fost un lucru nemaiântâlnit la 1760; chiar dimpotrivă. Clerul britanic nu tolera actele de iconolatrie, iar portretele laice intrau în categoria asta.“ „Tu știi mai bine. Da’ de ce n-avem nici măcar un portret religios? Astea se făceau în epocă și bănuiesc că erau bine văzute.“ „Depinde.“, a comentat Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]