1,786 matches
-
STATUTUL COORDONĂRII A Pentru informare: asignarea descrisă nu se supune unei proceduri de coordonare și vreunei cerințe de protecție. B Cerere de acord. C Acord fără rezervă. D Acord cu condiția ca testele de funcționare să demonstreze dacă este posibilă coexistența. E Acord pe bază de non-perturbație (NIB - Non Interference Basis); revocarea acordului și orice cerere de încetare a emisiilor în chestiune necesită dovezi că perturbațiile prejudiciabile au fost cauzate de asignările al căror statut a fost deja stabilit și care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
propună și să rezolve în mod just problemele cunoscute de noi toți, dar care trebuie să fie cunoscute de întreg partidul, cum este problema inevitabilității războiului, adică problema că în condițiile de astăzi războiul poate fi evitat, cum este problema coexistenței pașnice, cum este problema că în anumite condiții este posibilă trecerea la socialism, fără război civil, în condițiile în care clasa muncitoare reușește să strângă în jurul ei majoritatea poporului. Congresul al XX-lea a trasat un măreț program de muncă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să fie În competiție și În conflict una cu cealaltă; 4. una ar putea să o eclipseze sau să o Înlocuiască În mod activ pe cealaltă. Jordan, Wurzel și Zito (2005, p. 481) etichetează cele patru tipuri de interacțiune, drept coexistență, fuziune, competiție și Înlocuire. Revenind la problema politicilor publice, am putea reformula definiția acestora, Înlocuind sintagma „activitate guvernamentală” cu „activitate de guvernanță”. Însă un aspect foarte important este tocmai faptul că cele două forme de guvernare pot fi ambele corelate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
său de instrument, de factor al schimbării pentru relațiile internaționale. În ceea ce privește dinamica celor două sisteme, se poate observa că relațiile internaționale se caracterizează printr-o evoluție continuă, în timp ce dreptul internațional are o evoluție "discretă", discontinuă. Dezvoltarea sa se materializează prin coexistența unor zone cu mișcare rapidă de codificare în unele din subsistemele sale, privilegiate în anumite perioade (dreptul diplomatic, dreptul consular, dreptul tratatelor, dreptul mării) alături de domenii care "stagnează" sub aspectul reglementărilor multilaterale pentru perioade mai îndelungate (cum a fost cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a anilor '60, realizarea unui climat de destindere politică, în condițiile afirmării puternice a interesului național, ca fundament al politicii externe a statelor (tendință amplificată de procesul decolonizării). Rezultatul, în planul dreptului internațional public, a fost afirmarea unui drept al coexistenței pașnice, al respectului reciproc pentru orânduirea social-politică și organizarea internă a statelor. În prezent, suntem martorii unei noi etape în evoluția relațiilor internaționale cu implicații și în planul dreptului internațional public , caracterizată de dispariția confruntării ideologice Est-Vest. În perioada postbelică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
procese de accentuare a diversității, văzând lumea ca un ansamblu de entități, de moduri de viață specifice, și vorbesc de "re-localizare"; și, în fine alții, consideră că mai curând putem vorbi de "glocalizarea" modurilor de viață, adică de complementaritatea și coexistența celor două dimensiuni. Iată, așadar, că putem trece la o altă modalitate de clasificare a teoriilor globalizării (poate mai facilă) în funcție de consecințele pe care le antrenează. Trei sunt chipurile sau efectele recunoscute în prezent de majoritatea teoreticienilor globalizării: omogenizare, indigenizare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
zonelor de protecție și de siguranță ale capacităților energetice Articolul 7 La delimitarea zonelor de protecție și de siguranță ale capacităților energetice se vor lua în considerare complexul de factori naturali, economici și sociali ai zonei și caracteristicile acestora, astfel încât coexistența ansamblului să asigure funcționarea normală a capacităților energetice, evitarea punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor și a mediului. Articolul 8 Prin delimitarea zonelor de protecție ale capacităților energetice se asigură: a) exploatarea corespunzătoare a capacităților energetice; ... b) mentenanța capacităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
panourile în care acestea: ... a) se realizează cu stâlpi echipați cu mai mult de două circuite; ... b) necesită deschideri mari, impuse de configurația terenului (traversarea unor elemente naturale etc.); ... c) au în vecinătate obiective, construcții, instalații, pentru care condițiile de coexistență cu acestea impun măsuri speciale sau distanțe de siguranță mai mari decât cele prevăzute la art. 19, conform prevederilor anexelor nr. 4a și 4b. ... (2) Pentru porțiunile/panourile speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una dintre situațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
origine și nu al țării-gazdă. Trebuie să se meargă pe formula win-win (ambii câștigători), nu loss-win (doar un învingător). Ca principali factori de creștere a eficienței economice a investițiilor străine directe în România, amintim: tehnologia modernă, de vârf; managementul performant; coexistența generațiilor tehnologice de diferite niveluri (înlocuirea generațiilor vechi cu cele noi); utilizarea rezultatelor CDI (cercetare-dezvoltare-inovare) de la firmelemamă care au centre de cercetare științifică; factori privind contribuția externalităților, fuziunilor și achizițiilor; experiența pozitivă în marketing și prosperitatea piețelor internă și externă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
visul ei despre democrație și dreptul inalienabil al fiecărei ființe umane de a căuta fericirea. Astăzi, lumea este mai atrasă către noul vis european, care pune accentul pe includere, diversitate culturală, drepturi universale ale omului, calitatea vieții, dezvoltare sustenabilă și coexistență pașnică. Un nou tip de forțe armate Politica externă și de securitate europeană se bazează pe doi piloni operaționali: primul, redefinirea rolului forțelor armate de la vechea idee a apărării teritoriului din era statului-națiune, către noua idee transnațională a promovării păcii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lume a păcii și armoniei și, În majoritatea lor, sprijină o politică externă și o politică de mediu care să promoveze acest țel. Nu sunt Însă sigur cât de substanțial este visul european. Este angajamentul Europei pentru diversitate culturală și coexistența pașnică suficient de durabil pentru a rezista genului de atacuri teroriste pe care noi le-am trăit la 11 septembrie și spaniolii la 11 martie? Ar rămâne europenii credincioși principiilor includerii și dezvoltării durabile dacă economia mondială ar suferi o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
clinice, anatomopatologice și terapeutice, pe care le-am citat, arată, de asemenea, rolul glandei tiroide în determinismul acceselor. În același sens pledează rezultatul experiențelor mele cu Ureche asupra fenomenelor convulsive la animale etiroidiene sau tratate cu corp tiroid. Aceste experiențe, coexistența sindromului lui Basedow cu epilepsia, notată de mai mulți autori, exagerarea fenomenelor convulsive în urma tratamentului tiroidian poate prea intensiv sau neindicat -, observată în mai multe cazuri, dovedesc că, pentru menținerea echilibrului energetic nervos, trebuie un optimism cantitativ de substanță de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
quiché. Spreng (2000) observă că pasivul a fost un subiect neglijat pentru limbile ergative, în care există, de obicei, un proces de detranzitivizare considerat ca fiind corespondentul pasivului din limbile acuzative, antipasivul (vezi infra, 6.) 65. Autoarea pornește de la posibilitatea coexistenței pasivului și a antipasivului în aceeași limbă − inuktitut (o formă a eschimosei), limbă în care e posibilă pasivizarea unei propoziții antipasive active cu obiect neexprimat −; morfemul antipasiv este omis în pasivizare (Spreng 2001). Investigațiile făcute de autoare (Spreng 2000) asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este mult mai frecventă, dar mai puțin naturală. Concluzia autorului − convergentă cu cea a lui Oyharçabal (2000) − este că pasivul există, dar nu e vorba de o diateză, ci de un "traseu" (atât în cazul pasivului, cât și al antipasivului). Coexistența acestor două structuri reprezintă un hibrid tipologic. O opinie radicală este formulată de Van de Visser (2006: 188), conform căruia construcțiile tranzitive din limbi ca basca sunt întotdeauna pasive, subiectul tranzitiv fiind realizat prin pronume încorporate. 6. ANTIPASIVUL Spre deosebire de pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acest tip denumirea alternanțele argumentale (cauzativă, locativă, a dativului etc.), arătând că acestea reprezintă un exemplu de realizare argumentală multiplă, care presupune posibilitatea majorității verbelor de a apărea în diverse contexte sintactice. 5.1.2. În studii mai vechi, fenomenul coexistenței unei variante tranzitive și a uneia intranzitive/inacuzative (reflexivă sau non-reflexivă) a fost descris folosindu-se termenii: verbe "cu inversare" (Rothemberg 197495, Zribi-Hertz 1987: 29), verbe "simetrice" (Dubois 196496, Lagane 196797) sau "neutre" din punctul de vedere al diatezei (Blinkenberg
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tripartiție a limbilor, care să prezinte o continuitate: limbi acuzative > limbi duale > limbi ergative. Terminologia lui Lazard este destul de inexactă: conceptul limbi duale poate trimite la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul; în cartea din 1994, autorul completează factorul timp/aspect și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cel slab își poate articula propria sa cauză, în care învinsul își poate judeca învingătorul. Este de fapt singurul mijloc de a înainta nu numai spre o înțelegere obiectivă a evenimentelor, ci și spre o lume a înțelegerii și a coexistenței pașnice. Și acest lucru nu este un simplu deziderat. El a început să fie o realitate. Bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki nu mai sunt considerate din punctul de vedere al celui care a învins atunci, ci dintr-o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din 1920 dar, cu toate acestea, impozitul pe cifra de afaceri din Franța, care nu producea În 1920 decât 244 mil. franci, a adus În 1928 Încasări de 8172 mil. fr., acestea scăzând În 1936 la 5222 milioane 93. Deoarece coexistența taxei de consum de 2% și a multiplelor taxe de „Înlocuire” a adus mari complicații, derutând atât pe contribuabili cât și organele fiscului, În 1936 s-a efectuat o reformă care a suprimat vechiul regim Înlocuindu-l cu două impozite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se caută, prin mijloacele analitice fecunde, o predominanță a unuia sau a altuia din cele două tipuri de contract social. Astfel, cu toate că perioada de după 1949 reprezintă un contract de tip socialist, egalitarist, o schițare mai atentă a datelor empirice dezvăluie coexistența unei multitudini de elemente și de trăsături specifice, atât ale sistemului socialist, cât și ale unui regim dominat de forțele pieței. Contractul socialist de tip comunist le „promitea” membrilor societății un sistem egalitarist, bazat pe redistribuția echitabilă și justă a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
noi date despre schimbarea socială, mobilitatea socială, despre „statul-providență” și despre comportamentele politice, economice și migratorii. Ne aflăm, astăzi, În fața unui fenomen fără precedent În istorie și ale cărui consecințe sunt, Încă, puțin cunoscute și măsurate: extinderea familiilor multigeneraționale o dată cu coexistența generalizată a patru, chiar cinci generații și prelungirea duratei de companionaj Între generații. Prezența simultană a unor generații adulte diferite, care au aproape același număr de persoane este un fenomen istoric nou și reprezintă o consecință a unor mutații importante
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a lungul secolului (apud Attias-Donfut, 1988, 27-31). Având ca punct de plecare schimbările sociale, François Mentré propune, Încă din 1920, bine cunoscuta scală decenală a generațiilor: o generație apare la fiecare zece ani și durează treizeci de ani, ceea ce antrenează coexistența, la un moment dat, a mai multor generații, cel puțin trei, dacă nu luăm În considerare decât pe acelea care ating vârsta matură de la 30 la 60 de ani. Persoanele sub 30 de ani și cele peste 60 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vârstă (urmată, În paralel, de formarea continuă sub forma educației permanente a adulților) și că el va abandona viața publică la 60 de ani. O generație apare la fiecare douăzeci de ani și ea durează patruzeci de ani, ceea ce antrenează coexistența mai multor generații (cel puțin patru, dacă nu sunt luate În considerare decât cele care ating o vârstă matură Între 20 și 80 de ani). Patruzeci de ani reprezintă durata fazei sociale (de la vârsta de 20 la 60 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
foc, dacă ar fi lipsit de căldură, sau de unde ar fi căldura, dacă nu din foc, sau altceva care nu e străin de calitatea ființială a focului? Deci, precum în acestea existența unora în cele din care sunt nu contrazice coexistența ambelor, ci cele născute se arată pururea existând împreună cu cele ce le nasc și moștenitoare ale aceleiași firi cu acelea, așa e și cu Fiul36”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea întâi, cap. 1, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime de centre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de erorile de perspectivă, singurul mijloc e să-ți alegi comoara și să-ți transporți inima în afara spațiului, în afara lumii, în Dumnezeu. Revenind la democrația pluralistă, ea are două proprietăți : ne dă o experiență de fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de unitate (B). Din A și B rezultă că democrația pluralistă poate oferi suport simbolic pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]