2,046 matches
-
intens clar-obscur și de mare dramaticitate. Tema vizionarismului traversează întreaga artă spaniolă, de la operele lui El Greco (de ex. "Ruga din" "Ghetsimani") până la coșmarurile lui Goya, sec. al XVIII-lea. În 1842 (pe vremea când pictură flamanda îi intersa numai pe colecționarii particulari), Consiliul de Administrație al muzeului Național Gallery, a decis să achiziționeze The Arnolfini Portrait a lui Van Eyck. Însă primul care s-a interesat cu-adevărat de pictură flamanda a fost Eastlake, care a achiziționat opere ale pictorilor Van
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
săi își amintesc, pe lângă covârșitoarea sa autoritate științifică, spontaneitatea cu care aborda discuția și își sprijinea colaboratorii. A fost și un distins umanist, cu interese mergând de la literatură, istorie și politică (națională și internațională) până la mărci poștale (era un pasionat colecționar) și gastronomie. Energic, pragmatic și bun diplomat, Paul Melchior a ocupat funcții importante în managementul științific internațional. A fost secretar general al "Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică" (1973-1991), apoi secretar general de onoare; președinte al "Comisiei pentru Rotația Pământului
Paul Melchior () [Corola-website/Science/307396_a_308725]
-
(n. 30 noiembrie 1860, orașul Roman - d. 30 iulie 1919, comuna Broșteni, județul Neamț) a fost un publicist, colecționar de artă și om politic român. El a devenit primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888, trecând apoi în anul 1899 la liberali, cu "gruparea socialiștilor generoși". A avut funcții de ministru în guvernele liberale ale lui Dimitrie A
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
Ca scriitor, a publicat versuri, proză, piese de teatru și traduceri. Dintre lucrările dramatice scrise de Vasile Morțun, menționăm: "Zulnia Hâncu" (1891) și "Ștefan Hudici" (1891), ambele jucate pe scena Teatrului Național din Iași. De asemenea, a fost un pasionat colecționar de artă. A avut în colecție tablouri de Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Aman, Ion Andreescu, C.D. Rosenthal, C.M. Tătărăscu, C.I.Stăncescu, C.D.Mirea etc. Intenționa să construiască un muzeu pentru colecția sa, dar începerea războiului a trimis în Rusia
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
procedeele oncologice; lucrări experimentale în domeniul grefelor de organe și altele. Institutul de Oncologie din Cluj îi poartă azi numele "Institutul de Oncologie Profesor Ion Chiricuță". Profesorului Ion Chiricuță s-a remarcat și prin calitatea sa de adevărat cunoscător și colecționar de artă. Colecția sa, pe care o amplifica mereu, însumează tablouri, grafică. El și-a dăruit colecția orașului natal Bârlad, unde este expusă în Muzeul "Vasile Pârvan". Ion Chiricuță a scris și un volum de poezii, numit "Minunatele fântâni". Profesorul
Ion Chiricuță () [Corola-website/Science/303020_a_304349]
-
aproximativ 20 de ani timp în care el se impregnează de influențele artistice ale primei jumătăți ale secolului . A trebuit să aștepte perioada de după razboi pentru a începe să trăiască din pictura sa. Aceasta corespunde cu intrarea lui în abstracționism. Colecționarii din nordul Europei se vor interesa de opera lui, seduși de culorile lui calde. El este unul din marii pictori ai secolului
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
ar fi Dhul-Nun Al-Misri și al-Maqrizi. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, cetățenii europeni și turiștii au adus antichități din Egipt și au scris povești despre călătoriile lor, ceea ce duce la un val numit "Egiptomania" în Europa. Colecționarii au achiziționat multe antichități importante. Deși colonizarea europeană a Egiptului a distrus o parte semnificativă a moștenirii istorice a țării, unii străini au deschis interesul pentru studiul istoriei. Napoleon, de exemplu, a inițiat primele studii în egiptologie, când a adus
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
vizitează des pe Monet, care locuia atunci la Argenteuil, în apropiere de Paris. Vin aici și Sisley, Pissarro și Manet, pentru a picta împreună. Cei patru fondează asociația "Société d'artists", care organizează în 1874 prima expoziție a impresioniștilor. Câțiva colecționari încep să se intereseze de pictura impresionistă și unele pesoane influente îi comandă portrete. La sfârșitul anului 1879 pleacă în Italia, unde descoperă pe marii maeștrii ai Renașterii. Renoir începe săși formeze propriul său stil. Personajele scoase în evidență cu
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
al Uniunii Artiștilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe strada Sevastopol a căzut victimă aceleiași acțiuni. Odată pornită, acțiunea de înlăturare a cât mai multor monumente de arhitectură și lăcașe de cult s-a extins și asupra colecțiilor și colecționarilor de artă. Sub pretextul „punerii la adăpost” a operelor de artă, colecțiile particulare și casele memoriale au fost deposedate de lucrările de artă aflate în patrimoniul lor, apărând ideea care s-a finalizat mai târziu a Muzeului Colecțiilor. Este cazul
Cutremurul din 1977 (România) () [Corola-website/Science/302064_a_303393]
-
în același timp clasică și modernă a unei arte care datorează puțin contemporaneității. Și totuși, numai secolul XIX a putut da un Corot"." ""Povestea vieții lui Corot e răspândită în lumea întreagă. O poți afla în muzeele publice, în galeriile colecționarilor, în orice salon sau în orice încăpere în care există un tablou. O poți afla în Franța, în Europa, în America. Această poveste este opera sa, pânzele sale străbătute de lumină, în care te întâmpină apa, iarba, arborii, norii, seninuri
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
veche de pe pergament a fost identificată ca fiind o copie din secolul al 10-lea d.Hr. a unui tratat necunoscut al lui Arhimede. Pergamentul a stat sute de ani în librăria mânăstirii din Conspantinopol înainte de a fi vândut unui colecționar privat în anul 1920. Apoi, pe 29 octombrie 1998 a fost vândut la licitație unui cumpărător anonim pentru suma de 2 milioane de dolari, la Christie în New York. Manuscrisul conține șapte tratate, inclusiv singura copie care a supraviețuit "Despre Plutirea
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
2000) la 142.541 (2001), 126.771 (2002) și 61.229 (2003), ceea ce o plasează pe poziția a treia în lista de cărți „memorabile” de la Nielsen. Popularitatea continuă a "Hobbitului" face din exemplarele vechi ale cărții elemente de atracție pentru colecționari. Prima ediție englezească s-a vândut la licitație pentru o sumă de 6.000 de lire sterline, iar prețul pentru prima ediție semnată a ajuns la 60.000 £. În decembrie 1937, editorul "Hobbitului", Stanley Unwin, i-a cerut lui Tolkien
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
declara, cu umor, că este "moldovean de origine oltean". Celebritatea pe care i-au adus-o muralele de la Iași și pentru care era considerat clasic înainte de a împlini 40 de ani, a determinat o adevărată vânătoare de Sabin Bălașa. Marii colecționari din România, dar și din Europa și SUA, i-au dorit lucrările, crescând cotația acestora la valori amețitoare pentru artiști cu mai puțin noroc sau talent, puternicii epocii i-au comandat și i-au plătit două lucrări dedicate cuplului Ceaușescu
Sabin Bălașa () [Corola-website/Science/303328_a_304657]
-
apoi în Colegiul Avocaților București (1948-1950). Este cercetător la Institutul de Istorie al Academiei Române din București (1951-1954), apoi pe rând șef al Cabinetului Numismatic din Biblioteca Academiei Române (1954-1978) și cercetător principal la Muzeul Național de Istorie a României (1978-1982). Este colecționar de monede din 1928; în 1934 ia parte la al II-lea Congres Național de Arheologie și Numismatică de la Craiova. În 1938 este ales membru activ al Societații Numismatice Române și începe o lungă activitate de cercetare în domeniul numismaticii
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
sunet de buciume, plânsete și fluiere, sfâșiind văzduhurile și inimile celor din preajmă (era necăsătorit). În scurta-i viață, de numai 27 de ani, a scris, a compus, a selectat și a adunat (căci se profila și ca un posibil colecționar) multe lucruri de valoare pentru spiritualitatea neamului nostru. În 1960 a publicat, în primul an de studenție cele mai reușite poezii ce le scrisese până atunci, 27 la număr într-o culegere dedicată fraților săi mai mici, gemeni, Grigore și
Ilie Motrescu () [Corola-website/Science/302407_a_303736]
-
cu alți oameni educați, ca Leonardo da Vinci și William Shakespeare. În schimb Amerigo a urmat cea mai renumită școală de geografie din Florența, Paolo Toscanelli (1397-1482). Toscanelli era cel mai mare cosmograf al timpului și de asemenea un mare colecționar și realizator de hărți. Toscanelli avea aspirații să navigheze în vestul Indiilor, așa că este indiscutabil faptul că el, Toscanelli, este omul ce i-a implantat lui Amerigo ideea de a naviga spre vest. Tatăl lui Amerigo a murit în aprilie
Amerigo Vespucci () [Corola-website/Science/302426_a_303755]
-
înzestrate cu atâta grăitoare sugestie de frumos încât, până în cele din urmă, devin ele însele mai vii decât personajele-oameni. Kikuji, deși trece cu pasivitate pe lângă evenimente, joacă rolul de oglindă în care se reflectă cele întâmplate. Tatăl lui Kikuji, mare colecționar de obiecte de artă legate de ceremonia ceaiului, este creionat prin prisma analizei iubirilor sale, îndeosebi cea cu doamna Ota. Fiul o reîntâlnește pe fascinanta doamnă Ota, inevitabila apropiere consumându-se. Sinuciderea neașteptată a doamnei Ota îl va “elibera” pe
Stol de păsări albe () [Corola-website/Science/302472_a_303801]
-
a înființat grupul de operă din Iași. Pericle și Marica au avut mai multi copii, dintre care s-au ridicat numai trei: Teja Papahagi - cunoscut ca Directorul Spitalului din comuna Domnești, Argeș, Elena Demmer (Dumitrescu) - doctor hematolog, și Despina Andreescu - colecționar de artă. Cele doua fete s-au stabilit în Germania. Debutează în 1892, cu Cântece de leagăn la macedoromâni, în „Revista nouă" a lui B.P. Hasdeu. Editează revista „Dunărea" (1923) și colaborează la „Analele Academiei Române", „Analele Dobrogei", „Arhiva", „Convorbiri literare
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
întreținut și cimentat și mai mult dragostea pentru folclor." Cealaltă contribuție de seamă a lui Papahagi, "Basme aromâne", a surprins „duhul aromânilor" atât în substanța sa spirituală, cât și originalitatea graiului, reprodus cu „deplină scrupulozitate", culegerea efectuându-se sistematic, iar colecționarul străduindu-se să nu altereze nimic. Nu l-a preocupat frumusețea textelor și de aceea nu i-a evitat pe povestitorii mediocri, fiind convins că și textele de la aceștia vor servi etnografului. a reeditat lucrările lui Cavallioti, Ucuta și Daniil
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
Lucrarea "Inscripțiile cuneiforme persane de la Behistun" a fost publicată în 1846-1851. Primul text a fost tradus în 1838, celelalte în 1843. După încheierea carierei diplomatice, a revenit în zonă ca reprezentant al unei companii comerciale britanice. A contribuit, alături de ceilalți colecționari britanici, la crearea unei imense colecții de artă asiriană și babiloniană de la British Museum. În 1855 a revenit în Marea Britaniei, devenind membru al parlamentului și președinte al Societății Regale de Geografie. Heinrich Schliemann (1822-1890) a fost descoperitorul cetăților Troia
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
modalitatea sa de a se elibera de o asemenea copilărie restrictivă. Ambii părinți ai lui John aveau înclinații spre muzică, tatăl său fiind un trompetist în trupa Bob Millar Band, o trupă de fanfară semi-profesională. Soții Dwight au fost mari colecționari de discuri și i-au prezentat lui John cei mai populari cântăreți și muzicieni ai vremii iar John își amintește că a fost imediat prins de muzica rock and roll după ce mama sa a cumpărat discuri cu Elvis Presley și
Elton John () [Corola-website/Science/304513_a_305842]
-
scris române, teatru și critica literară. A jucat un rol important în numeroase ziare periodice, ca "La Vogue", "La Revue Indépendante", "La Revue Blanche" și "Le Mercure de France". A fost în același timp un critic de artă și și colecționar cine era la curent cu evoluțiile noi în pictură și sculptură până în momentul morții. A avut rol în numeroase dezbateri considerând teme publice, includând anarchismul, feminismul, socialismul și Zionismul. Mai multe poezii ale lui au fost puse pe muzica de către
Gustave Kahn () [Corola-website/Science/304704_a_306033]
-
de specialitate pentru inovațiile de mare sugestivitate în concepția spațială a spectacolului. Deschide în holul Teatrului Lucia Sturdza Bulandra o expoziție de pictură, grafică și proiecte de scenografie. Mișu Weinberg îl vizitează în atelier și astfel se naște o relație colecționar / artist care durează până la dispariția marelui iubitor de artă. Lucrările lui George Ștefănescu intra în colecția Mișu Weinberg alături de maeștrii picturii române cum ar fi Iser, Theodor Pallady sau Gheorghe Petrașcu. Colecționări de artă, precum Victor Becherschi, Puiu Andreescu, Mircea
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
lui Vladimir Maiakovski) în regia lui Valeriu Moisescu și Dinu Negreanu și "Sfârșitul Pământului" de Victor Eftimiu. Deschide a doua expoziție de atelier, în care prezintă pictură în ulei și acuarele, în incinta Muzeului Gheorghe Tattarescu - catalogul expoziției poartă semnătură colecționarului de artă, doctorul Florin Colonaș . Criticii de artă bucureșteni precum Petru Comarnescu, Marin Mihalache sau Jack Brutaru îi vizitează expoziția și scriu despre pictură să. Atelierul său, situat central dar în același timp oferind o atmosferă boema, este frecventat de
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
orașul Harsewinkel. 1990 - Deschide o expozitie personală la Galeria Helmar H.Veltzke. Expoziție personală în Bremen la galeria de artă "Galeria". Expoziția "George Ștefănescu - Neue Wege - Neue Bilder" la Queens Hotel în Bremen. Apare cartea "Mărturisiri și reflecții ale unui colecționar de artă" de Dorina Munteanu, în care este dedicat un capitol picturii sale. În luna decembrie este vernisata expoziția "Vater und Sohn im Spiegel der Kunst" în orașul Lüdinghausen. La deschidere vorbește doamna Dr.Jenny Sarazzin referenta de cultură a
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]