3,820 matches
-
de comunicare în care dependența față de centrul politic este cadrul de elaborare a colectivelor teritoriale și a celor fondate pe originea comună (genealogică). Tocmai în practicile ceremoniale de o extraordinară intensitate trebuie căutată cheia înțelegerii. În cultul de posesiune de pe coline se construiește relația cu puterea centrală, producerea ei ca mediator simbolic și individualizarea în dependență prin posesie. Ceea ce se joacă aici este mai ales reproducerea puterii regale (eliminată de francezi în 1897) ca mediator simbolic împărtășit, ceea ce permite îndepărtarea puterii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o infracțiune sau alta în fața unei ordini. Notabilii comercianți investesc în această practică ceremonială sume considerabile: cumpărarea hranei pentru sute de participanți, construirea și restaurarea mormintelor, cumpărarea de boi sacrificați, angajarea unei trupe de teatru, a oficianților unui cult al colinelor, de la care preiau cheltuielile pentru amenajarea locului. Ei investesc așadar în producerea modului de comunicare: este vorba de un agent, de o relație economică ce ține de logica constitutivă a modului de comunicare, și nicidecum de o logică economică. Ei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de arbori de cafea înconjoară satul îndeaproape. Extinderea lui s-a realizat în timp, în mare, în două momente: între 1955 și 1958, au fost deschise plantații de o parte și de alta a satului (est și vest), pe versanții colinei pe care este construit Okelataka, fiecare situându-și plantația în spatele colibei personale; în 1958, valea mlăștinoasă a fost atinsă, și noii plantatori s-au îndreptat spre nord și spre sud, de-a lungul rutei Etoumbi-Ewo. În fața soiurilor aduse de serviciile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
an cu Ion Barbu, greaca o începusem nu demult." Terminăm țuica și merg să-i văd faimoasa cameră păltinișeană în care stă retras cam 9-10 luni pe an: camera 13 de la vila 23. Este o vilă săseacă așezată pe o colină în dreapta hotelului, complet izolată. Jos e sufrageria, iar la etaj sânt trei camere, dintre care cea mai mică, o chichineață de 5-6 m2 (pesemne vechea cameră de serviciu), este camera lui Noica. Îmi spune că o simte ca pe adevărata
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
macină timpul cu false probleme. În Păltiniș este furtună seacă, fără zăpadă, copaci frânți și beznă desăvârșită. Sîntem obosiți, la recepția hotelului nu e nimeni și situația începe să devină puțin dramatică. Locul pare devastat și părăsit. Urc cu Andrei colina către vila lui Noica, ținîndu-ne de mână, cu mâinile libere întinse în față, pentru a nu ne izbi de copaci. Sîntem precari și ridicoli. Noica era îngrijorat (ne aștepta de la 3 după-amiaza). Preia rapid situația și, în timp ce își pune hotărât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Heidegger îl identifică pe acesta ascunzîndu-l. Deși drumul pe care îl părăsești când vrei să urci pieptiș spre Hütte se numește "Martin Heidegger Weg", nimeni, în sat, nu știe cine e Heidegger și unde e cabana lui. Aflați la poalele colinei, am întrebat pe cineva care trecea, dacă știe să ne arate coliba. Keine Ahnung, a fost răspunsul. Ei bine, de la acest "habar n-am", care stă ca un nimb de ignoranță peste ființa lucrurilor celor mai importante, pleacă fenomenologia. Iar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
avem timp. EA: Știți, nu o să te uit, poate, niciodată. Asta a fost o idee plăcută. (se lipește scurt de el) Deseori este o singură idee, o idee în rahatul porcesc, și totul e salvat. EL: Da, vom urca pe colina care oprește privirea să ajungă la ferma noastră și vom lăsa să ne iasă din gură focul curățitor. Și apoi te voi ruga să fredonezi imnul național. EA: Și după ce totul va fi negru și numai cenușă, vom lămuri locuitorii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vă bem mai departe fără să ne speriem, până când puteți să încetați și trebuie să încetați. PIANISTA (se adresează din nou compozitorului): Gata acum, hai să facem încă câteva imagini și să interpretăm ceva după ele. Deci: Se vede deasupra colinei din față o lumină sau chiar mai multe lumini, apoi ochiul însuși intră în întunericul obișnuit, și mereu o mașină utilitară în spiritul unei egalizări între noapte și zi pentru un defileu nervos. Trebuie să fie culoare, sunete cârpăcite, muzică
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-am, nespus mă mai miră priceperea șsophiaț ta”. Și iată că Battos a fost trimis pentru a doua oară În fruntea expediției de colonizare. Tot așa, și Lysandros 3 s-a Înșelat cu totul În legăturăcu locul unde se afla colina Orchalos, denumită și „Colina Vulpilor”; „și despre fluviul denumit Hoplit, și despre fiul Gaiei, dragonul care l-a atacat pe la spate, Întocmai ca un trădător”. (B) I-a fost dat să piară În aceste locuri Învins În luptă de Neochoros
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
miră priceperea șsophiaț ta”. Și iată că Battos a fost trimis pentru a doua oară În fruntea expediției de colonizare. Tot așa, și Lysandros 3 s-a Înșelat cu totul În legăturăcu locul unde se afla colina Orchalos, denumită și „Colina Vulpilor”; „și despre fluviul denumit Hoplit, și despre fiul Gaiei, dragonul care l-a atacat pe la spate, Întocmai ca un trădător”. (B) I-a fost dat să piară În aceste locuri Învins În luptă de Neochoros din Haliartos al cărui
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
le datorez mulțumiri pentru încurajare, stimulare morală și lucru efectiv acordat cu dăruire sufletească, pentru ca această temerară încercare să poate vedea lumina tiparului! AȘEZARE GEOGRAFICĂ La intersecția paralelei 46ș28’ cu meridianul 27ș 16’ longitudine estică, în partea central- vestică a Colinelor Tutovei, pe valea Berheciului, se întinde o așezare mândră și binecuvântată de Domnul, fericit asamblată în peisajul mirific al naturii: comuna Oncești. Localitatea este situată de-a lungul drumului județean Gohor-Secuieni-Bacău. Așezarea seamănă cu un măreț și întins palat, unde
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Izvorul Berheciului, la est comuna Stănișești, iar înspre sud, comuna Vultureni. Relieful comunei este fragmentat sub forma unor culmi orientate pe direcția N-NV-S-SE, ondulate într-o succesiune ritmică de vale și deal, caracterizându-se prin faptul că aceste zări și coline se ramifică sub formă de evantai, altitudinea lor scăzând treptat, deschizând tot mai larg văi mănoase, pe măsură ce colinele coboară și se micșorează spre sud. Altitudinea medie se situează între 200 și 300 m, oferind condiții prielnice dezvoltării agriculturii, mai ales
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
culmi orientate pe direcția N-NV-S-SE, ondulate într-o succesiune ritmică de vale și deal, caracterizându-se prin faptul că aceste zări și coline se ramifică sub formă de evantai, altitudinea lor scăzând treptat, deschizând tot mai larg văi mănoase, pe măsură ce colinele coboară și se micșorează spre sud. Altitudinea medie se situează între 200 și 300 m, oferind condiții prielnice dezvoltării agriculturii, mai ales pentru pomi și vii. Teritoriul comunei Oncești se află în zona seismică de grad 8, coeficient seismic k
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). Agricultura juca un rol important în viața economică a târgului medieval, în special viile și pomii dădeau recolte bogate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu ciomegele. Fig. 1 Unelte de curățat porumbul (după Papahagi) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) La fel ca și în alte zone colinare, până la începutul secolului al XX-lea, în satele din aria comunei Oncești s-a practicat o agricultură rudimentară, bazată pe folosirea inventarului agricol din lemn pentru toate muncile câmpului. Din cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și sute de ori, până când spicele se scuturau bine. Din când în când, se întorceau spicele pentru a asigura o scuturare uniformă. Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale (după un anume Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind, în prezent doar amintiri pe care am dorit să le evoc ca posibile căi de cunoaștere a rădăcinilor de către generațiile următoare. O
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în butoi și celălalt într-un vas cu apă (în ziua de astăzi se folosește furtunul). Astfel, în timpul fierberii, vinul nu lua contact cu aerul. Ca răvăcitoare se foloseau coveți mari cu mânere la capete. (reproducere după ,,Zona etnografică a Colinelor Tutovei’’) 1 Ravac - Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc, fără presare. Fig. 4 Unelte și ustensile viticole: 1, 2 - chitonoage; - cazan de rachiu (căldare); 4 - foarfece de vie cu rac 5 - cosor cu creastă; 6
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită la răsucirea sforii groase de Fig. 1 Cânepa se bătea cu maiul la gura proțapului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) cânepă, necesară confecționării plaselor și năvoadelor de pescuit. Odată cu descoperirea fusului, ea și-a restrâns simțitor sfera de întrebuințare, mai fiind utilizată doar la torsul și răsucirea părului de capră sau la răsucirea „aței din păr de cal
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
desagi. În acest scop, un cioban ținea lâna, iar altul o sucea și apoi o dădea pe tocălie. Această operațiune se putea executa, la nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei) Fig. 3 Torsul cânepii cu furca așezată în (reproducere după „Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se putea executa, la nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei) Fig. 3 Torsul cânepii cu furca așezată în (reproducere după „Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8 - vârtelniță; 9 - fofează de vârtelniță (detaliu) Concluzionând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei) Fig. 3 Torsul cânepii cu furca așezată în (reproducere după „Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8 - vârtelniță; 9 - fofează de vârtelniță (detaliu) Concluzionând, se poate afirma că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]