3,570 matches
-
Totalitarisme), în 1999, fără a uita incitanta corespondență a lui Franșois Furet cu Ernst Nolte publicată în 1998. Discuția a fost reluată pe plan universitar în numerele 59 și 60 ale revistei Comunisme, în 2000, apoi în lucrările a patru colocvii internaționale publicate între 2001 și 2006. Jean Baudouin amintește în acest dicționar (articolul „Totalitarism”) fundamentele chestiunii. Important este ca, înainte de toate, să se știe că nu putem înțelege comunismul veacului XX fără a ne întreba care este dimensiunea lui totalitară
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a desemna experiența fascistă și pe cea bolșevică, apoi pe cea nazistă și pe cea stalinistă. Aceste prime întrebuințări sunt acțiunea unor oponenți provenind, în principal, din trei familii politice: liberalii, creștin-democrații și social-democrații. Chestiunea totalitarismului A trebuit așteptat un colocviu multidisciplinar, organizat la New York, în 1940, pentru ca o comunitate savantă să ia în posesie, la rândul său, conceptul. Contribuțiile încrucișate ale lui F. Neumann, Carlton Hayes, F. Borkenau, în special, vor cântări greu în înțelegerea ulterioară a fenomenului: caracterul inedit
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
doar la nivel academic (Rist, coordonator, 1994), ci și sau mai ales În planul cercetării-acțiune conduse de organizațiile de teren (Ndione, 1992). Sfârșitul occidentalizării lumii ca model unic de dezvoltare? Contextul instituțional. Primele semne ale acestei recunoașteri au fost conferințele, colocviile și numeroasele publicații apărute, precum cele ale Rețelei Sud/Nord pentru Culturi și Dezvoltare (Panhuys și Zaoual, coodonatori, 2000). Acestea au Început Încetul cu Încetul să inspire marile instituții internaționale, ca UNESCO, serviciile de cooperare ale Uniunii Europene și chiar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sale”, scria acum mai bine de o jumătate de secol Ruth Benedict (Benedict, 1950, p. 63). Ca un ecou, Valéry Giscard d’Estaing și ministrul culturii Jean-Philippe Lecat declarau anul 1980 „anul Patrimoniului”. Cu această ocazie, o mulțime de manifestări (colocvii, conferințe, expoziții, inaugurări, publicări, dezbateri) aveau să Îmbogățească acest termen cu un sens nou, pe care englezii Îl traduc, pe bună dreptate, prin heritage 1. Atunci când se referă În special la cultura populară, patrimoniul este un factor de educație, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și mintea cercetătorului cel mai experimentat. Cercetările asupra reprezentărilor sociale au generat o seamă de inițiative, la Început timide și răzlețe, apoi din ce În ce mai serioase și mai coordonate, Începând cu 1960. Astăzi, rețele de cercetători, site-uri Web, reviste științifice și colocvii sunt consacrate, atât la nivel național, cât și pe scena internațională, acestei teoretizări care a dobândit o extindere pluridisciplinară (Seca, 2001). Dacă istoricii, sociologii, psihologii, geografii, antropologii, economiștii și alți specialiști folosesc În lucrările lor, În mod explicit, prin sinonimie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al istoricilor și al sociologilor.” (Todorov, 1999, p. 29) Fără Îndoială, ar trebui să nuanțăm aceste afirmații, căci revolta morală face parte din categoria rezistențelor, iar a rezista nu are aceeași greutate umană cu a prezenta o comunicare la un colocviu. Însă trăim Într-o epocă posttotalitară, care nu este mai lipsită de primejdii. Totalitarismul secolului XX a pus la Încercare politicul: departe de a vedea În acesta o activitate autentic umană, iar În evenimentele care Îi sunt asociate o anumită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Xavier și Cécile. Ce căutau cei doi savanți din Paris în miezul verii la Timișoara ține oarecum de nebunie și de secretul prieteniilor mele. Spusă în câteva cuvinte, povestea sună așa. Acum patru ani am prezentat la Sorbona Ăla un colocviu cu miturile confiniilor în Europa Centrală) o comunicare despre paradisul numit Banat. După o puzderie de cercetări cehești, poloneze, slovene, ungurești, care depănau povești crâncene, cu strigoi și vrăjitoare, cu dușmani ițiți pretutindeni la hotare, cu străini întotdeauna răi, ținutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
șes, vreo zece zile. La sfârșit au recunoscut că, deși văzuseră ce mișcă prin Europa Centrală, din Galiția până-n Carinthia și din Boemia în zona Trieste, Banatul i-a lăsat cu gurile căscate. Așa că m-au chemat la încă un colocviu să explic de unde i se trage ținutului nostru tot binele, iar în 2006 m-au poftit să le predau toată istoria asta masteranzilor sorbonici. Atunci s-a pus pe picioare ideea unui volum despre Banat scos sub egida Sorbonei. Cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
funcționează mașina academică occidentală. Și toate acestea pentru ce? Pentru a încerca să plac unor intelectuali francezi sterili, rafinați, care oricum ne disprețuiesc profund și care încă mai visează, pe ascuns, la comunism. Îmi amintesc de participarea mea la un colocviu la EHESS - Paris (celebra École des Hautes Études en Sciences Sociales) în mai, anul acesta. Toți les intelellos mă ascultau distrați, cu un aer blazat, lăsând să se înțeleagă că, oricum, știau despre ce ar fi vorba, iar noi, cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
și stânci ale nesimțirii, cruzimii și ipocriziei. Estimp, lumea politică din Absurdistan dezbate înfrigurată o întrebare fundamentală: cine a bătut recordul la mită depășind baremul de 6 milioane de lire sterline? Cine? Scârbit și neputincios, Codruț 10 iunie 2006 La colocviu (sau viața de intelectual de Bucarest): - amabilități inutile; - bârfe, multe bârfe; - priviri încrucișate cruciș sau mieros; - amante de profesori cu mici comunicări științifice; - diletanți, dilematici; - costume sărace, pantofi ponosiți (românii); - costume de lux, pantofi de firmă (românii veniți din Occident
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cuvîntul (cazul mass-mediei radiofonice, al unui curs sau al unei conferințe, sau orice situație de difuzare publică a unui mesaj). Audiența desemnează un receptor colectiv într-o situație de comunicare orală: ansamblul participanților prezenți (o conferință, o întîlnire politică, un colocviu etc.). Un sens particular capătă noțiunea de "audiență" în retorica argumentării. V. argumentare, cadru, interacțiune, negociere, regulator, relație. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; KERBRAT-ORECCHIONI 1996; GOFFMAN 1974. MT DIACRONIE. Pentru Ferdinand de Saussure, diacronia este unul dintre punctele de vedere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chiar pe el, nu numai ca persoană, ci ca subiect apărînd o poziție, angajat la aceasta și astfel responsabil de ceea ce este contestat de locutor. P. Charaudeau distinge, de aceea, simplul schimb de argumente în legătură cu ceva (ca în cazul unui colocviu științific) și dezbaterea polemică, care este schimbul de argumente punînd ceva în litigiu (ca în dezbaterile politice). S-a încercat inventarierea procedeelor caracteristice ale relației polemice și genurile care le ilustrează în mod deosebit (precum satira și pamfletul). Se pot
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pornind de la corpusul de texte produs de același autor într-o perioadă a activității lui, pe același suport (precum o revistă) sau pe suporturi diferite (așa cum un universitar se exprimă în cariera sa în mai multe publicații științifice, în cadrul unor colocvii etc.). Din această cauză, noțiunea "portret discursiv" nu se poate confunda cu cea de "etos". În același timp, noțiunea respectivă nu se poate identifica cu ceea ce concepe J.-B. Grize prin imaginea locutorului din modelul de schematizare pe care-l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Europa de Est. Pentru Daniel-Louis Seiler, mutațiile politice, economice, sociale și culturale pe care le suportă țările din Est echivalează cu o veritabilă revoluție care acoperă o lungă perioadă, care nu este ancorată unic și specific în anul 198936. Cu ocazia unui colocviu organizat la Universitatea liberală din Bruxelles de către GASPPECO și CEVIPOL asupra clivajelor din Europa de Est37, s-a ridicat o problemă de o pertinență fundamentală pentru acest ancoraj cronologic: când a început efectiv această revoluție? Considerăm că răspunsurile trebuie formulate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Ibid, p. 323. 23 Ibid, pp. 323-324. 24 J.-M. De Waele, "Consolidation démocratique, partis et clivages en Europe centrale et orientale", J.-M. De Waele (éd.), Partis politiques..., op. cit., p. 146. 25 Ibid, p. 147. 26 Ideea expusă la colocviul GASPPECO pe tema "Les partis politiques de l'Europe centrale et orientale et l'Union européenne", de către profesorul Jean Michel De Waele, Bruxelles, mai 2002. 27 J.-M. De Waele, "Consolidation démocratique..", op.cit., pp. 155-156. 28 J.-M. De Waele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Parties and Voters", in K. Lawson, A. Rommele și G. Karasimeonov (ed.), Cleavages, Parties and Voters: Studies from Bulgaria, the Czech Republic, Hungary, Poland, and România, Westport, Conn., Praeger, 1999, pp. 19-34. 36 D.L. Seiler, "Peut-on...", op. cit., pp. 119-120. 37 Colocviu internațional din 9-10 mai 2003, Quels clivages partisans pour l'Europe centrale et orientale?, Bruxelles. 38 Din acest punct de vedere, opoziția structurantă "anticomuniști" versus "excomuniști" este în sine pe durată determinată, întrucât însăși pertinența opoziției este văzută ca diminuându
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Suceava“, A. Lingvistică, VIII, 2004. footnote> I. Anul 2001 a fost declarat de Uniunea Europeană, Consiliul Europei și UNESCO Anul Internațional al Limbilor, o manifestare foarte amplă, care a angajat mai toate țările europene și în care s-a înscris și Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului de la Suceava. Obiectivele majore înscrise în programul Anului European al Limbilor erau: salvagardarea patrimoniului comun al popoarelor Europei, limbile naționale; învățarea limbilor europene, fie ele de circulație largă sau limitată, pentru eliminarea frontierelor lingvistice; protejarea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Basarabiei, iar consiliul regional era desființat. Încercările celor ce vor să demonstreze astăzi că moldovenii nu sînt români nu se situează în afara evoluției istorice a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus. Scopul urmărit este, neîndoielnic, unul politic. La ediția din 1995 a Colocviului Internațional de Științe ale Limbajului de la Suceava, reputatul om de știință Eugen Coșeriu, originar din Basarabia, aprecia că „chestiunea este mult mai gravă, este începutul unui genocid cultural. Aspirația acestor grupuri, în realitate dușmai ai culturii, ai limbii, ai poporului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
se bazează, însă, pe un clișeu. Motivul pentru care Gabriel se retrage (temporar sau definitiv) din această poveste, este unul ce ține de substratul de profunzime al personajului, mai precis de identitatea sa. O călătorie la Budapesta, prilejuită de un colocviu al traducătorilor lui Thomas Mann - în rândul cărora Gabriel ocupă un loc onorabil - îi oferă șansa, de mult așteptată, a întâlnirii cu patria familiei sale. Exilați ce au dorit să lase în urmă moștenirea gravă a renunțării și exilului, părinții
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Academiei Române. Badecker, William, 2007, "A feature principle for partial agreement", în Lingua, 117, p. 1541-1565. Barbu, Ana-Maria, 2004, Sintaxa determinatorilor. Analiză lingvistică și aplicație computațională, București, All Educațional. Barbu, Ana-Maria, 2008, Situații de acord ale adjectivelor pronominale, comunicare susținută la Colocviul Catedrei de Limba română a Facultății de Litere, Universitatea din București, 4-6 decembrie. Bateman, Nicoleta, 2002, Gender Agreement in Romanian, University of California, San Diego (ms., internet). Bateman, Nicoleta, Maria Polinsky, 2009, "Romanian as a Two-Gender Language", în D. Gerdts
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în Limba română, 18, 6, p. 545-549. Croitor, Blanca, 2006, "Acordul predicatului cu subiectul realizat printr-o sintagmă colectivă sau partitivă (date statistice)", în Gabriela Pană Dindelegan (ed.), Limba română. Aspecte sincronice și diacronice, Actele celui de-al 5-lea colocviu al Catedrei de limba română, 8-9 decembrie 2005, București, Editura Universității din București, p. 67-74. Croitor, Blanca, 2007, "Ce este acordul?", în Studii lingvistice. Omagiu profesoarei Gabriela Pană Dindelegan, la aniversare, București, Editura Universității din București, 2007, p. 57-66. Croitor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Lingvistică (București, 28-29 noiembrie 2008), București, Editura Universității din București, p. 413-425. Croitor, Blanca, 2009b, "Acordul în număr al sintagmelor coordonate", în Rodica Zafiu, Gabriela Stoica, Mihaela N. Constantinescu (eds.), Limba română: teme actuale. Actele celui de-al 8-lea Colocviu al Catedrei de limba română (București, 5-6 decembrie 2008). Croitor, Blanca, 2009c, Acordul demonstrativelor cu sintagmele coordonate, în Limba română, 2. Croitor, Blanca, 2009d, Acordul în gen al sintagmelor N1 N2 (deputatul Ioana Popescu), în Rodica Zafiu, Blanca Croitor, Ana-Maria
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
the English Language, Cambridge University Press. Hulk, A., C. Tellier, 2000, "Mismatches: Agreement in Qualitative Constructions", în Probus, 12, 1. Ionescu, Emil, 2009, " Alternanța de acord în relația subiect - predicat și baza ei semantică", comunicare prezentată la Al 9-lea Colocviu al Catedrei de limba română. Limba română: controverse, delimitări, noi ipoteze, Facultatea de Litere, Universitatea din București, 4-5 decembrie 2009. Iordan, Iorgu, 1947, Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", ed. a II-a, București. Iordan, Iorgu, 1954, Limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Interface, [Oxford], Oxford University Press. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, Martin Everaert, 2004, "Introduction", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 1-21. Alexiadou, Artemis, Gianina Iordăchioaia, Florian Schäfer, 2009, "Scaling the Variation in Romance and Germanic Nominalization", comunicare la colocviul Variation and Change in the Romance and Germanic Noun Phrase, Amsterdam, 28−30 ianuarie. Anand, Pranav, Andrew Nevins, "The Locus of Ergative Case Assignement: Evidence from Scope", în: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Pentru unificarea interpretării", în: G. G. Neamțu, Ș. Gencărău, A. Chircu (eds.), Limba română - abordări tradiționale și moderne, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, p. 65−70. Dragomirescu, Adina, Alexandru Nicolae, 2009, "Relics of Auxiliary Selection in Romanian", comunicare prezentată la colocviul Going Romance, Nisa, 3−5 decembrie. Dryer, Matthew S., 1998, "Aspects of Word Order in The Languages of Europe", în: A. Siewierska (ed.), p. 283-319. Du Bois, John W., 1987, "Absolutive Zero: Paradigm Adaptivity in Sacapultec Maya", Lingua, 71, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]