4,391 matches
-
Pe obiecte care pot fi atinse de o persoană se presară o substanță numită albastru de brom fenol sau verde de brom fenol, substanțe care în stare uscată sunt aproape incolore. Dacă ele ajung pe degetele persoanei, datorită umidității se colorează în albastru, culoare care nu dispare nici la spălare, ci din contră se intensifică. 3.INELE COLORATE Dizolvați în 450ml de apă gelatină,după care turnați soluția în 3 sticluțe de câte 100 ml. În fiecare sticluță dizolvați apoi în
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sodiu,în a doua acetat sau azotat de plumb,iar în ultima puțin acid clorhidric.Lăsați sticluțele nemișcate timp de câteva zile,urmărind însă racțiile care se petrec și veți fi încântați. Astfel în prima sticluță hidroxidul de sodiu a colorat gelatina în roșu și a despărțit-o în fâșii;în a doua va apărea un inel galben(așa zisul galben de crom),iar în a treia se va produce hidrogencu „incandescență),va fi experiența cea mai frumoasă. 4.CERNEALĂ INCOLORĂ
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
experiența cea mai frumoasă. 4.CERNEALĂ INCOLORĂ Pe o foaie de hărtie albă,scrieți un text cu o peniță nouă,muiată într-o soluție de clorură de cobalt. Când se va usca, textul va deveni invizibil. Va apare acest text colorat în albastru atunci când hârtiaeste încălzită.Pentru a-l face să disparădin nou,este suficient să suflați de câteva ori de aproape asupra foii de hârtie. 5.ÎNCĂLZIREA CU ....APĂ RECE La stingerea varului,se degaja o mare cantitate de căldură
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
vas dublu(cel superior fiind perforat), în care toarnă apa, restul fiind făcut de varul care a fost pus în interiorul fundului dublu. 6.STICLELE CAMELEON Dintr-un sifon se toarnă „apă” în trei pahare „curate” . Îprimul pahar apa se va colora în roșu, în al doilea în albastrz, în al treilea în negru.Expicația este simplă.” Apa” folosită este de fapt o soluție diluaă de clorură ferică; primul pahar conținea câteva cristale de sulfocianat(tiocianat,rodonat) de sodiu sau de potasiu
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
1946). Bogăția datelor etnofolclorice, istorice și toponimice, conținute de povestirile scrise în savurosul grai gorjean (autorul adăuga și un „vocabular” dialectal explicativ), oferă în subsidiar o posibilă monografie a zonei dintre Jiu și Cerna. Onomastica bogată, cu accent individualizator, persiflant, colorează narațiunea. Mama este, ca și la Ion Creangă, adepta tradițiilor, a „rânduielilor” rurale. Pe alocuri, istoria familiei pare a se îmbina cu istoria provinciei și a țării. Povestitorul laudă calitățile consătenilor săi: mândria și vitejia ca daturi ancestrale, rigoarea morală
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
România Mare) și al cărui reprezentant „de seamă” este istoricul ieșean Gheorghe Buzatu. A doua categorie este reprezentată de un număr restrîns de cercetători evrei, cu vederi extremiste, care publică de ani buni În România. Așadar, cu excepția unor lucrări deosebite, colorată În alb și negru, istoriografia postcomunistă suferă Încă de incapacitatea de a aborda cu luciditate și seriozitate un subiect extrem de important și fragil (prin prisma recrudescenței extremismului - vezi alegerile din 2000). În „Prefața pentru ediția În limba română”, semnată de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
confesiunea. Privirea scormonitoare și înțelegerea largă, lipsită de preconcepții își găsesc un teren ideal de acțiune în scrutarea exoticei provincii italienești. Tolerant și acid totodată, epicureu distins și meditativ, iubitor de pățanii inedite și preocupat de chestiuni general-omenești, M. își colorează paginile cu un umor de finețe. SCRIERI: Anna sau Pasărea paradisului, Cluj, 1972; Vine istoria (volum colectiv), Cluj, 1972; Cel iubit, Cluj-Napoca, 1976; Caii sălbatici, Cluj-Napoca, 1981; Pe cont propriu, Cluj-Napoca, 1986; Anul trecut în Calabria, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
instituții, evenimente și la tot ce ține de culisele activității scenice. S-a remarcat „fervoarea cronicărească” (Ileana Berlogea) cu care exegetul înregistrează toate documentele, cu mare grijă pentru relatarea exactă a faptelor, cu numeroase și prețioase digresiuni și extensiuni ce colorează textul, altminteri prea dens, pe alocuri fastidios prin înșiruirea de titluri și nume de autori și interpreți ai repertoriilor din toate stagiunile. Organizată diacronic, în succesiunea strictă a evenimentelor, „privirea istorică” a lui M. se sprijină pe fapte selectate din
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
1946), care ar vrea să fie „viața romanțată a mașinii cu abur”. Accentele de sarcasm din nuvelele lui I. (Funeralii naționale, 1937, cu o reeditare în 1969 - Noapte de cloroform) sunt emise pe un ton aparent neutru, cumpănit. Ironia secretă colorează satiric o proză unde tocmai falsa distanțare a naratorului imprimă eficiență grotescului. Un grotesc vizând, în Comitet de ajutorare, lipsa de omenie a celor înstăriți, care își ascund nepăsarea egoistă față de cei aflați în nevoie (șomerii, în speță) sub fățarnice
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
evaluarea trecutului legendar devenit proiect liric, poezia iubirii de țară exprimată cu franchețe și claritate. Sursa de la care pleacă poetul este folclorică. Deși aparent versul nu mai are nimic din izvorul originar, el păstrează în conținut firul arhetipal. În volumul Colorând o frază (1978), I. scrie o poezie a sentimentelor, în tonuri calde, calme, cu discrete nuanțe ironice, împinse uneori cu delicatețe până la parodie, ezitând între accentul grav dat de conștiința trecerii timpului și un fel de divertisment festiv. Volumul Desen
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
un loc important, I. surprinde tocmai prin absența acestuia. SCRIERI: Cascadele luminii, București, 1964; Dor de infinit, București, 1966; Joc de planete, București, 1966; Echilibru indiferent, București, 1969; Patima ciocârliei, Cluj, 1970; Ramură solară, Cluj, 1972; Aluzie marină, București, 1973; Colorând o frază, Cluj-Napoca, 1978; Strada cu un singur număr, Cluj-Napoca, 1983; Patria limbii române, București, 1985; Desen după natură, Cluj-Napoca, 1988; Turmele albe, zăpezile, Cluj-Napoca, 1993; Bazar sentimental, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, Prezențe lirice, București, 1968, 174-179; Nicolae
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
existențiale, psihologice și etice, despre condiția umană în situații-limită. Pompiliu Constantinescu remarca lirismul de „substanță”, o „simplitate patetică, în lirica atât de feminină, însă fără pic de dulcegărie”, un vers „sugerând mai mult decât spune în esență”. Un panteism învăluitor colorează atitudinea lirică, dând suflu ideii de continuitate, integrarea în natură până la contopire implicând o pseudoîmpăcare, de unde limbajul psalmic, adesea suprapus lacrimii: „Laudă, oricum, laudă ție, / natură și forță vie, / mamă ce ne legeni pe jumătate adormiți...” Concomitent poetă de aspect
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
la petrecere! Janice o apucă ferm de brațul bronzat și o conduce spre ușă. — Jane, Graham, n-aveți nimic Împotrivă, așa-i? — CÎtuși de puțin, spune tata amabil. — Păi, ok. Jess aruncă o privire spre Tom și obrajii i se colorează ușor. Ne vedem mai Încolo. — Pa! zicem toți În cor. Ușa se Închide În urma lor și ne privim unii pe alții, lăsîndu-ne bucuria suprimată să se reverse În voie. — Măi să fie! spune mama, ridicînd ceainicul. Ce drăguț ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
De fapt, cred că insulele nu mai sînt la modă. Și nici măcar nu-mi doream una. Luke mă fixează o clipă, apoi pufnește brusc În rîs. — Știi ceva, Becky Bloomwood? O să fii o mamă al dracului de bună. — A! mă colorez la față, luată total prin surprindere. Serios? Adică Într-un sens bun? Luke străbate bucătăria și-și pune mîinile cu blîndețe pe burta mea. — Ființișoara asta e foarte norocoasă, șoptește. Doar că nu știu nici un cîntecel, zic posomorîtă. Și n-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pahar cu apă, sub privirile Încordate ale asistenței. Într-un final, se Întoarce. — Ai petrecut vreun pic de timp cu Becky? — Eu da! spune Suze, de parcă e În joc potul cel mare. Toată lumea se Întoarce spre ea și Suze se colorează vizibil. — Scuze, murmură. — Prima dată cînd am văzut-o pe Becky Bloomwood... Luke se oprește, mustăcind ușor. Tocmai Îl Întreba pe un tip de la departamentul de marketing al unei bănci de ce nu fac și cecuri cu coperte În alte culori
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mine, siderat. — Becky, nu le-ai spus nimic? — Eu am bănuit că se Întîmplă ceva, spune Suze, respirînd precipitat. Am știut. Toate telefoanele alea. Dar n-a zis niciodată că e vorba de... — N-am vrut să stric petrecerea. Mă colorez la față În clipa În care toate privirile se ațintesc asupră-mi. — Vă simțeați atît de bine cu toții... Tac, dîndu-mi seama brusc că Încă nu i-am spus. — Luke... mai e ceva. Am pierdut casa. În clipa În care rostesc
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
personaje, conflicte, scene și replici din operele marilor dramaturgi (Caragiale, Shakespeare, Ibsen, Cehov), obținându-se astfel efecte comice și unghiuri noi de perspectivă. Eroii lui Ibsen și Cehov se întâlnesc în tipare de vorbire și de comportament caragialiene, situații shakespeariene colorează straniu drame flaubertiene, comedii caragialiene sunt recompuse pe alte trame conflictuale. Insistența cade pe ceea ce s-ar putea numi grotescul intertextualității: Nora lui Ibsen devine nepoata unchiului Vania al lui Cehov și conversează cu Zoe a lui Caragiale. Uneori cadrul
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul precar al unei vieți lipsite de orizont. Mici întâmplări pitorești, mai o bârfă, mai o ciorovăială colorează stins o ambianță deprimantă, care devine ucigătoare atunci când peste orășelul somnolent ploile de toamnă șiroiesc fără contenire. O adolescentă ftizică se stinge, un ins se sinucide absurd pentru o prostituată și în liniștea mortificantă abia dacă vibrează, în tremur vătuit
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
În primele nuvele și în lucrarea de mari proporții Frunze de dor (1957), dar și mai târziu, cu deosebire în romanul Clopotnița (1972), cea mai importantă scriere a sa, D. cultivă aproape fără excepție un principiu baladesc, narațiunea fiind intens colorată de atitudinea emoțională, de atașamentul simpatetic fată de protagoniști. Autorul și personajele pe care le creează constituie o unitate plasmatică, actul identificării absolute făcând dovada apartenenței la un univers autarhic. Raportat la epocă, lirismul lui D. își vădește rosturile polemice
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
și în „Universul” surprind instantanee care, în ochii gazetarului sufletist, au o anume relevanță. Altele sunt „reminiscențe” (Din alte vremi) sau istorioare („pățanii”), uneori nostime, mai adeseori fade, cu palide sclipiri de umor. Mici exerciții narative, ele caută să-și coloreze anecdotica prin conturarea câte unui profil (de pildă, „apașul gazetăresc”). Prozele din Schițe-filme (1913), fie glumețe (cu haz sărăcuț), fie duioase ca la carte, se nutresc din întâmplări mărunte, pe care nici surpriza din final, care vrea să spună că
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
erotice. Descrierea seacă (Brașovul există doar cu numele), poveștile uneori deocheate care îl privesc pe narator și care nu sunt altceva decât snoave fără poantă din lumea avocățească, o călătorie în Italia relatată în stilul pliantelor turistice ceva mai consistente colorează atmosfera, altfel banală, a celor două volume. SCRIERI: Doi mari creatori. Luchian și Brâncuși, 1981; Dragostea lui Tristan și a Izoldei, Ploiești, 1990; Oameni pentru care mi-a bătut inima. Portrete și amintiri, Ploiești, 1990; Întâmplări din alte vremuri, București
GIONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
ca o năprasnică prăvălire de ape, ca în poezia Oltul: „Tu, frate plânsetelor noaste / Și răzvrătirii noastre frate, / Urlai tăriilor amarul / Mâniei tale-nfricoșate.” Răzvrătirea își trimite ramificații către sinonime ca „flacără”, „văpaie”, „furtună” și mai ales „vifor”, termenul care colorează cel mai bine expresia în construcții perifrastice, capabile să substituie mai plastic și sugestiv cuvântul de bază, totuși abstract și uzat: „Ci-n pacea obidirii noastre, / Ca-ntr-un întins de mare, / Trăiește-nfricoșatul vifor / Al vremilor răzbunătoare” (Plugarii). Dacă
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
indexării atrage atenția asupra unui alt gen de literatură, fiind o culegere de versuri parodice, satirice și umoristice în stilul consacrat de G. Topîrceanu, cultivat însă și de Ionel Fernic. Abia cu a doua carte, Rezervația de zăpăciți (Carte de colorat mintea) (1995), scriitorul revine la proza scurtă. Schițele și povestirile grupate aici, ca și în Bună seara, Domnule Mann... (1998), Un scorpion pe contrasens (1999), Scuzați că ne-am cunoscut... (2001), scrise de-a lungul a trei decenii, vădesc un
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
din cea mai strictă actualitate. Câteva proze (Accelerat 78, vagon 9, Mortonca, Basculanta albastră, Un șpriț, Întâmplare sentimentală) ilustrează un filon autobiografic și sentimental filtrat cu discreție. SCRIERI: Iubita mea, e ora indexării, Deva, 1994; Rezervația de zăpăciți (Carte de colorat mintea), Deva, 1995; Carte de colorat mintea (Cântece de leagăn din tranziție), pref. Eugen Evu, Deva, 1998; Bună seara, Domnule Mann..., Timișoara, 1998; Un scorpion pe contrasens, Deva, 1999; De vorbă cu..., Timișoara, 1999; Scuzați că ne-am cunoscut..., Timișoara
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
proze (Accelerat 78, vagon 9, Mortonca, Basculanta albastră, Un șpriț, Întâmplare sentimentală) ilustrează un filon autobiografic și sentimental filtrat cu discreție. SCRIERI: Iubita mea, e ora indexării, Deva, 1994; Rezervația de zăpăciți (Carte de colorat mintea), Deva, 1995; Carte de colorat mintea (Cântece de leagăn din tranziție), pref. Eugen Evu, Deva, 1998; Bună seara, Domnule Mann..., Timișoara, 1998; Un scorpion pe contrasens, Deva, 1999; De vorbă cu..., Timișoara, 1999; Scuzați că ne-am cunoscut..., Timișoara, 2001; Insomnii binefăcătoare, Deva, 2001; Păcătoșenii
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]