109,977 matches
-
secole!". Justiția și condamnarea generalilor Sentința Curții Supreme de Justiție prin care generalii Chitac și Stănculescu au fost condamnați la cîte 15 ani de închisoare pentru rolul lor la represiunea de la Timișoara, din decembrie '89, a provocat un potop de comentarii în presa cotidiană. Atitudinea editorialiștilor diferă, semnificativ, de la ziar la ziar. Totuși se poate remarcă existența unor puncte de vedere asemănătoare la cel puțin două dintre publicațiile centrale de mare tiraj: ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI. Asemănătoare sînt în editorialele semnate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
socialiste, declară că adevărata comoara e, astăzi, propria noastră muncă". * La New York continuă să apară, prin strădania preotului-poet Theodor Damian, revista LUMINĂ LINĂ/ GRACIOUS LIGHT. Ultimul număr, 3, pentru perioada iulie-septembrie 1999, se remarcă prin paginile de poezie și de comentarii asupra poeziei. Sunt prezenți cu versuri (emoționante) Magda Cârneci, Lucia Olaru Nenati, Alexandra Roceric, Theodor Damian, Gellu Dorian, Liviu Georgescu. Revista încearcă să relanseze interesul pentru poezie antrenându-i pe cititori într-un concurs ingenios: completarea versului lipsa dintr-un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
imaginea partidului său - fără revanșa și fără modificarea curentului general al reformei, iată că fostul premier Văcăroiu face și el promisiuni, anume de a da înapoi ceasul reformei, reluînd-o de la momentul 1996. Mai toate cotidianele au reprodus afirmațiile fostului premier. Comentariile multor editorialiști au mers pe ideea că PDSR nu e în stare să deosebească momentul cînd a pierdut puterea, cu evoluția propriu-zisă a României. Mai mult însă, în Ziua, la două zile distanță de la afirmațiile editorialistului de serviciu Adrian Pătruscă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
diferențe există între primul român și această variantă adaptată, am recitit Vineri sau limburile Pacificului. Povestea în sine este în esență nemodificata. Lipsește jurnalul lui Robinson, adică un intreg palier al discursului românesc, cel al solilocviului protagonistului, rezumat, aici, de comentariul auctorial. De asemenea, numeroasele referințe biblice au dispărut complet. Un Robinson asimilat complet în glasul naratorului apare drept un personaj într-un fel mai vulnerabil, mai putin conștient de cele ce i se întîmplă, pentru că e mai puțin reflexiv. Dar
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
din Turcia. Dispariția spiritului critic Revista Apostrof a avut de la început toate calitățile, în afară de una: fermitatea spiritului critic. Subtilitatea eseurilor, valoarea documentara a "dosarelor" de istorie literară, frumusețea poemelor făceau și mai de neînțeles, prin comparație, lipsa de atitudine a comentariilor critice referitoare la cele mai recente apariții editoriale. Ultimul număr al revistei clujene (6, din iunie 1999) este complet lipsit de spirit critic. O albină fără ac. Recenziile sunt puține la număr și exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
apărut după căderea comunismului) s-a vorbit, la un moment dat de un fel de blazare a cititorului, de o sufocare a lui și chiar de o "monotonie a ororii". În conștiința românilor, reeducarea de la Pitești a constituit punctul crucial: comentariile asupra acestui fenomen au generat, cu toții ne aducem aminte, discuții furtunoase și speculații pînă la capătul abominabilului. Atenția românilor asupra propriului lor trecut sumbru a fost distrasa, însă, de tranziția zgomotoasă de care are parte țara noastră. De Grand Guignolul
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
București. Directorul Editurii Ramida, Mihai Rădulescu, are la activ mai multe cărți despre Gulag, dar aportul sau esențial este masivă "Istorie a literaturii de detenție" din care a publicat deja două tomuri, primul fiind o sinteză a tuturor mărturiilor ori comentariilor despre reeducarea de la Pitești. Ar trebui să adaug, poate, si Institutul Național pentru studiul totalitarismului cu revista acestuia, dar am rezerve față de funcționalitatea lor. Cu siguranta, mi-au scăpat și alți ucenici ai temei aici discutate, față de care îmi cer
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
a apărut în editură piteșteana Paralelă 45. Pînă aici, nimic neobișnuit: dl Schenk e în dezacord cu dl Alexandru Ștefan. Dacă era doar atît, i-am fi publicat, poate, replică, în virtutea dreptului binecunoscut, deși, în general, nu dăm curs acestor comentarii la comentarii. Ele nu fac decît să inhibe critică: scriitori nemulțumiți cer capul criticilor lor. Spre laudă lui, cel puțin la prima vedere, dl Schenk nu se apără pe sine însuși. Dar conținutul și tonul scrisorii sînt scandaloase. Mi-am
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
în editură piteșteana Paralelă 45. Pînă aici, nimic neobișnuit: dl Schenk e în dezacord cu dl Alexandru Ștefan. Dacă era doar atît, i-am fi publicat, poate, replică, în virtutea dreptului binecunoscut, deși, în general, nu dăm curs acestor comentarii la comentarii. Ele nu fac decît să inhibe critică: scriitori nemulțumiți cer capul criticilor lor. Spre laudă lui, cel puțin la prima vedere, dl Schenk nu se apără pe sine însuși. Dar conținutul și tonul scrisorii sînt scandaloase. Mi-am asumat riscul
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
de apreciere pentru scriitorii din afara decît avem pentru cei din țară. Exemplele stau la îndemînă. Doar un anumit complex de inferioritate (mascat de unul de superioritate) l-ar putea determina pe dl Schenk să nu vadă caracterul absolut nediscriminatoriu al comentariilor noastre. "De ce refuzul de unificare cu literatura europeană? - se întreabă dl Schenk mai încolo - de ce orice inițiativă de a recupla binemeritata literatura română la cea mondială da peste piedici atît de puțin rafinate?" Citesc și nu-mi vine să cred
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
ce se vesteau. Însetatului i se întindea un ulcior cu apă, flămîndului i se dăruia un codru de pîine. M-am apucat îndată de treabă și - martoră stă colecția hebdomadarului - am izbutit, preț de cîțiva ani, să-i asigur ample comentarii, de regulă, cu caracter polemic, împotriva cărora directorul nu exprimă nici o obiecție. Cred că nu sînt prea prezumțios, afirmînd că revista dobândea, datorită prezenței acestor comentarii, un nerv distinctiv, o culoare ce atrăgea într-o măsură particulară. Natural, nu eram
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
martoră stă colecția hebdomadarului - am izbutit, preț de cîțiva ani, să-i asigur ample comentarii, de regulă, cu caracter polemic, împotriva cărora directorul nu exprimă nici o obiecție. Cred că nu sînt prea prezumțios, afirmînd că revista dobândea, datorită prezenței acestor comentarii, un nerv distinctiv, o culoare ce atrăgea într-o măsură particulară. Natural, nu eram de acord cu unele din ideile și atitudinile directorului, dar întrucît nu era o revistă condusă de subsemnatul, întrucît, la urma urmei, n-am dispus niciodată
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
reconstrucție mistica. Indiferent care din ei ar deschide gura pentru a-și declina identitatea, identificarea cu celălalt ar fi varianta obligatorie (și unică) a enunțului: Agopian (sau Ilfoveanu) c' est moi, iată cea mai lapidara formulă a identificării. Într-un comentariu mai vechi asupra unei alte expoziții, încercăm să-l plasez pe Ilfoveanu undeva în intervalul dintre Athos și Isarlâk, dintre viermuiala voluptoasa și fosforescenta a Levantului și lumina pură, taborică, fără umbră și fără istorie, a visului isihast. Însă aceasta
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
Atacul împotriva ismelor este extrem de direct generat fiind de "stângismul," evident al celui care lua interviul. Încordarea ideologică este subminată la tot pasul de o inteligență sfidătoare. Afirmația lui Thomas Mann, "antibolsevismul este neghiobia fundamentală a epocii noastre", cunoaște un comentariu ucigător de simplu din partea autoarei "Originilor totalitarismului": "Epoca noastră este atat de bogată în absurdități încât e foarte dificil să îi atribui uneia primul loc". (Hannah Arendt, Crizele republicii, Ed. Humanitas, 248 pag., f. preț.)
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
înalt Prea Sfinția Voastră o știe, sînt, ca și strămoșii mei, ca și majoritatea supușilor mei, în raporturile noastre cu Dumnezeu, nu ne permite să recunoaștem alt mijlocitor în afara Domnului nostru Isus Hristos. Diferențele confesionale nu mă împiedeca, totuși..." etc. etc. * * * Comentariile lui Dostoievski asupra scrisorii papei, mai ales, sînt de o severitate și de o ascuțime greu de definit sau de exemplificat... Doar textul acestei culegeri extraordinare de scrieri politice ieșite de sub pana unuia dintre cei mai mari prozatori ai lumii
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
a respectat orarul a fost escortat de trei MIG-uri ale forțelor armate române, cu precizarea curioasă că nici unul dintre MIG-urile autohtone nu s-a prăbușit. Această precizare ar face deliciile unui psihanalist, dar cum Cronicarul nu-și permite comentarii de factură psihanalitica în materie de ziare, nu-i rămîne decît să se întrebe de ce a precizat Adevărul că nici unul dintre cele trei MIG-uri pilotate de aviatori români nu s-a prăbușit cu prilejul acestei misiuni?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilata la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o acțiune artistică și încearcă să pună în valoare noblețea materialului dincolo de utilitatea lui, nu a fost nici mică și nici de scurtă durată. Comentariile optimiste consemnau că pe un fapt împlinit prima ediție, dar acordau puține șanse continuării, cele circumspecte se interogau subtil asupra eficienței economice și asupra utilității simbolice ale unei asemenea întreprinderi, iar firile mefiente, cu un îndelungat exercițiu al înmormîntării caprelor
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
pasagerii aflați în același compartiment de tren, convorbiri telefonice cu Leonid Dimov (la zece ani de la moartea acestuia), poeme onirice, visuri propriu-zise și așa mai departe. Scriitorul combină cu o plăcere dezabuzata toate aceste elemente incongruente, fără să facă vreun comentariu. Și tocmai fiindcă se abține să dea explicații sau să-și spună părerea în legătură cu ele, tocmai fiindcă le manevrează precis, ca pe niște obiecte, creează impresia unei politeți ironice față de realitatea propriei sale ficțiuni. O singură dată se abate de la
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
Că artefact de demult, ca amintire a gratiei unor vremuri trecute, cartea are farmecul unui obiect de muzeu, distincția amuletelor din vitrine, incrustate în pietre scumpe și rare. Baltasar Gracian, Ascuțimea și arta ingeniozității, traducere din spaniolă, prefață, note și comentarii de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 1998, 573 pag.
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
mi-a reeditat Metamorfozele poeziei în 1996, împrejurare în care am și luat cunoștință de existență ei, are inițiativa unei serii de studii eminesciene, ajunsă, iată, la volumul al patrulea. Primele două sînt din 1998: Constantin Cublesan, Luceafărul și alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și cînt. Următoarele două, din 1999: Eugen Todoran și G.I.Tohăneanu, De ce Eminescu? și Mircea Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării. Ideea unei astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
A d-lui Gh. Tohăneanu se chema Creșterea limbii românești. Cele vreo optzeci de texte astfel scrise formează conținutul volumului recent. Editură Timpul a reînnoit, cum s-ar zice, ocazia. Anul trecut, comentînd "bătălia" din jurul lui Eminescu provocată de cîteva comentarii din Dilemă și România literară, îmi exprimăm convingerea că nu-l sărbătorim că lumea pe poet doar prin evocări pioase la aniversări. În orice cultură serioasă, aniversările devin prilejuri de reeditare și de bilanț critic. La noi, dincolo de fotografia poetului
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
atitudine opusă. Or, din acest punct de vedere, asistăm la minări interne ale poziției oficiale a României, după terminarea conflictului din Iugoslavia deoarece această poziție nu concorda cu ideile cîtorva ziare despre războiul din zonă. În ADEVĂRUL de pildă, primul comentariu după ce în Iugoslavia s-a făcut pace a fost că România urmează să reintre intr-o zona gri. În aceeași zi însă, presedintele Statelor Unite și-a permis să adreseze un mesaj puterii din România, fără să-i întrebe ce cred
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
1946, dl Dinu C. Giurescu semnează un solid (că informație și interpretare) comentar, care clarifica, sub raport istoriografic, toate complicațiile acelor ani de tristă amintire. C. Rădulescu-Motru, Revizuiri și adăugiri 1946, 1947, volume îngrijite de Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis. Comentariu de Dinu C. Giurescu. Editură Floarea darurilor, 1998.
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
perfecte pentru a ilustra fenomenul de răspîndire rapidă a unor neologisme odată cu utilizarea tot mai masivă a obiectelor denumite de ele sînt, în momentul de față, celularul și/sau mobilul. Despre succesul obiectului pe care cele două cuvinte îl desemnează comentariile sînt de prisos; mă voi opri de aceea doar asupra alegerilor lexicale care îi însoțesc ascensiunea rapidă. Evoluțiile de acest tip sînt destul de greu de urmărit nu numai pentru că au loc într-un timp scurt, dar și pentru că sursele lor
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
că aceasta impresionantă carte a lui N. Iorga reapare, prima oară, după 66 ani de la ediția princeps. N. Iorga, Supt trei regi. Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național. România contemporană de la 1904 la 1930. Ediție îngrijita și comentarii de Valeriu și Sanda Râpeanu. Studiu introductiv de Valeriu Râpeanu. Editură Pro, 1998.
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]