4,181 matches
-
subiect gramatical: A șMariaț a plecat. În enunțurile cu verbe tranzitive, acțiunea care pleacă de la un autor/agent al acțiunii își află punctul de sosire în obiectul interpretat lingvistic printr-un termen realizând sintactic funcția de complement direct; subiectul și complementul descriu două limite distincte ale planului semantic al verbului-predicat (dar realizând și alte funcții sintactice), corespunzând la „obiecte” distincte în plan referențial: A B șsubiectț școmplement directț Copiii ® au descoperit ¬ drumul. Limita A, descrisă de termenul subiect (copiii), satisface prima
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al verbului-predicat (dar realizând și alte funcții sintactice), corespunzând la „obiecte” distincte în plan referențial: A B șsubiectț școmplement directț Copiii ® au descoperit ¬ drumul. Limita A, descrisă de termenul subiect (copiii), satisface prima valență a verbului, limita B, descrisă de complement (drumul), o satisface pe cea de a doua. Raportul sintactic de la baza diatezei active: subiect gramatical - verb - complement direct este izomorf raportului logic de interpretare a realității extralingvistice. În funcție de diferite trăsături semantice ale verbului, componente ale sensului lexical, diateza activă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
școmplement directț Copiii ® au descoperit ¬ drumul. Limita A, descrisă de termenul subiect (copiii), satisface prima valență a verbului, limita B, descrisă de complement (drumul), o satisface pe cea de a doua. Raportul sintactic de la baza diatezei active: subiect gramatical - verb - complement direct este izomorf raportului logic de interpretare a realității extralingvistice. În funcție de diferite trăsături semantice ale verbului, componente ale sensului lexical, diateza activă dezvoltă trei variante: • subiectivă; verbul descrie o trăsătură dinamică a autorului acțiunii, interpretat ca subiect gramatical. Această variantă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trăsătură dinamică a autorului acțiunii - subiect gramatical, raportând-o la obiectul-complement direct. Această variantă caracterizează verbele tranzitive: Copiii au adunat scoici., Profesorul a desenat un dinozaur. • factitivă; verbul descrie o trăsătură dinamică a autorului - subiect prin care acesta determină obiectul - complement să dezvolte el, ca autor secundar, o anumită trăsătură dinamică. Prin aceasta, verbul dezvoltă trăsătura semantică ‘factitiv’ sau ‘cauzativ’. Această variantă este dezvoltată mai ales de verbe intranzitive, subiective: El adoarme copilul. = șEl faceț copilul să adoarmă. L-am trecut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Maria se iubește numai pe sine. reflexiv - se Maria l-a întâlnit pe Andrei. activ - Ø Andrei a fost întâlnit de Maria. pasiv - a fost • acordul în persoană, număr și gen între termenii sintagmei nu se extinde asupra numelui/pronumelui complement: Noi am descoperit insula. p.I, pl. p.I, pl. p.III, sg. Schimbarea categoriei de număr și persoană la unul din primii doi termeni (S ® P) determină aceleași schimbări la cel de-al doilea termen, în timp ce termenul al treilea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Noi am descoperit insula. p.I, pl. p.I, pl. p.III, sg. Schimbarea categoriei de număr și persoană la unul din primii doi termeni (S ® P) determină aceleași schimbări la cel de-al doilea termen, în timp ce termenul al treilea, complementul, rămâne neschimbat: Voi ați descoperit insula. p.II, pl. p.II, pl. p.III, sg. Observații: Pronumele reflexiv se este prezent uneori în sintagme pe care se întemeiază diateza activă, dar ca parte componentă a unui verb pronominal, care dezvoltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezent uneori în sintagme pe care se întemeiază diateza activă, dar ca parte componentă a unui verb pronominal, care dezvoltă sens activ: El se uită. Prezența pronumelui reflexiv în acuzativ face ca termenul al treilea să realizeze varianta funcțională de complement indirect, în loc de complement direct, ca în structurile cu verbe tranzitive nepronominale: El se uită îndelung la florile ofilite. El privește îndelung florile ofilite. Diateza pasivătc "Diateza pasiv\" Diateza pasivă se dezvoltă, în limba română, în spațiul a două tipuri de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintagme pe care se întemeiază diateza activă, dar ca parte componentă a unui verb pronominal, care dezvoltă sens activ: El se uită. Prezența pronumelui reflexiv în acuzativ face ca termenul al treilea să realizeze varianta funcțională de complement indirect, în loc de complement direct, ca în structurile cu verbe tranzitive nepronominale: El se uită îndelung la florile ofilite. El privește îndelung florile ofilite. Diateza pasivătc "Diateza pasiv\" Diateza pasivă se dezvoltă, în limba română, în spațiul a două tipuri de structuri sintagmatice: 1
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un verb tranzitiv), realizând împreună funcția de predicat - nume (pronume)-complement de agent. „Biserica creștină, a ei catapeteazmă de-un fulger drept în două e ruptă și tresare...” (M. Eminescu) Observații: • Obiectul-pasiv al acțiunii (subiect gramatical) și autorul (agentul) acțiunii (complement de agent) pot rămâne fără expresie sintactică: „Și lăudat pe veci să fii / Pe-a lumii scară-ntreagă.” (M. Eminescu) • Verbul la diateza pasivă poate fi reprezentat de participiu, când realizează alte funcții sintactice decât cea de predicat: „De-al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoană un grup restrâns de verbe, a căror semantică se situează între pasiv și reflexiv: a se bărbieri, a se tunde, a se coafa (la frizer, coafor), a se trata (la/de către medic), a se naște. Observații: Autorul acțiunii verbale (complement de agent) rămâne de obicei neexprimat: Școala s-a închis. (de către autorități); S-a descoperit o nouă peșteră. În plan semantic, verbul la diateza pasivă se caracterizează prin trăsătura + pasivitate, în înțeles sintactic, preluată de la subiectul gramatical: „obiectul” exprimat prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de Ion.) verbului. Acțiunea verbală vine spre „obiectul” interpretat lingvistic prin termenul situat de locutor în poziția sintactică de subiect gramatical; ea își are originea (punctul de plecare) într-un „obiect” - autor al acțiunii, a cărui expresie sintactică este un complement de agent: A B Florile au fost rupte de Ion. Ușa s-a închis de ultimul. șsubiectț școmplement de agentț Subiectul și complementul de agent, care satisfac cele două valențe libere ale verbului tranzitiv, descriu două limite distincte ale acțiunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are originea (punctul de plecare) într-un „obiect” - autor al acțiunii, a cărui expresie sintactică este un complement de agent: A B Florile au fost rupte de Ion. Ușa s-a închis de ultimul. șsubiectț școmplement de agentț Subiectul și complementul de agent, care satisfac cele două valențe libere ale verbului tranzitiv, descriu două limite distincte ale acțiunii verbale, corespunzând la două „obiecte” diferite din planul referențial: A - „obiectul” pasiv ® subiect gramatical; B - „obiectul” activ ® complement de agent. Raportul sintactic de la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
școmplement de agentț Subiectul și complementul de agent, care satisfac cele două valențe libere ale verbului tranzitiv, descriu două limite distincte ale acțiunii verbale, corespunzând la două „obiecte” diferite din planul referențial: A - „obiectul” pasiv ® subiect gramatical; B - „obiectul” activ ® complement de agent. Raportul sintactic de la baza diatezei pasive: subiect gramatical - verb-predicat - complement (de agent) este expresia inversată, prin interpretarea lingvistică a locutorului, a raportului logic/ontologic: Ultimul a închis ușa. șautor/subiect gram.ț ® șobiect/compl. gram.ț șobiect/subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
valențe libere ale verbului tranzitiv, descriu două limite distincte ale acțiunii verbale, corespunzând la două „obiecte” diferite din planul referențial: A - „obiectul” pasiv ® subiect gramatical; B - „obiectul” activ ® complement de agent. Raportul sintactic de la baza diatezei pasive: subiect gramatical - verb-predicat - complement (de agent) este expresia inversată, prin interpretarea lingvistică a locutorului, a raportului logic/ontologic: Ultimul a închis ușa. șautor/subiect gram.ț ® șobiect/compl. gram.ț șobiect/subiect gram.ț ¬ șautor/compl. gram.ț De ultimul a fost închisă ușa
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-complement de agent. Eu sunt lăudat/lăudată de tine (p.II, sg.) șp.I,sg.,M./F.ț șp.I,sg.ț șsg.M./sg.F.ț de el (p.III, sg.) de noi. (p.I, pl.) Observații: Dacă funcția de complement de agent s-ar înscrie în continuitate în dezvoltarea sensului categorial de persoană (la persoanele I și II), sensul pasiv s-ar converti în sens reflexiv: Eu sunt lăudat de mine. - Eu mă laud (pe mine). b. Sintagma cu auxiliarul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensul pasiv s-ar converti în sens reflexiv: Eu sunt lăudat de mine. - Eu mă laud (pe mine). b. Sintagma cu auxiliarul se se dezvoltă pe baza structurii verbului de la diateza activă, pe fondul inversării pozițiilor sintactice de subiect și complement. Termenii sintagmei înscriși în relația de interdependență se caracterizează prin aceeași persoană (cu rare excepții, persoana a III-a), în timp ce termenul-complement de agent se sustrage acordului în persoană (și număr): Protestul s-a semnat de mine/de voi. șp.III
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În spațiul sintagmei se dezvoltă (sau se pot dezvolta) două funcții sintactice: subiectul (care poate rămâne subînțeles) și predicatul. șEuț mă recunosc. șsubiectț șpredicatț Observații: Sintagma este suficientă în această structură pe baza a trei termeni. Un al patrulea termen - complement semantic al verbului - este posibil numai în cazul verbelor cu dublă tranzitivitate: șEuț mă întreb care este sensul vieții. Subiect Predicat ¬ Complement direct Morfemul poate fi reluat, redundant, prin forma lungă, accentuată a pronumelui reflexiv, ca variantă specială de complement
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șsubiectț șpredicatț Observații: Sintagma este suficientă în această structură pe baza a trei termeni. Un al patrulea termen - complement semantic al verbului - este posibil numai în cazul verbelor cu dublă tranzitivitate: șEuț mă întreb care este sensul vieții. Subiect Predicat ¬ Complement direct Morfemul poate fi reluat, redundant, prin forma lungă, accentuată a pronumelui reflexiv, ca variantă specială de complement (direct) intern, pentru a dezvolta diferite valori stilistice: „Pân’ce-oi simți... C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaște
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement semantic al verbului - este posibil numai în cazul verbelor cu dublă tranzitivitate: șEuț mă întreb care este sensul vieții. Subiect Predicat ¬ Complement direct Morfemul poate fi reluat, redundant, prin forma lungă, accentuată a pronumelui reflexiv, ca variantă specială de complement (direct) intern, pentru a dezvolta diferite valori stilistice: „Pân’ce-oi simți... C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaște.” (M. Eminescu) În plan semantic, verbele la diateza reflexivă se caracterizează prin trăsătura +reflexivitate, implicând, în interiorul relației verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cinci termeni, reprezentând trei/patru unități lexicale autonome: substantiv/pronume - morfemul se+verb - pronume (un pronume personal sau două pronume nehotărâte). În interiorul sintagmei (în ambele structuri: cu trei sau patru unități lexicale autonome), se dezvoltă trei funcții sintactice: subiect predicat ¬ complement de reciprocitate. (Ei) se+ironizează între ei/unul pe altul. șsubiectț șpredicatț ¬ șcompl. de reciprocitateț Observații: Cel de-al treilea constituent sintactic (complementul de reciprocitate) poate lipsi, mai ales când verbul nu poate dezvolta, datorită conținutului său lexical, diateza reflexivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în ambele structuri: cu trei sau patru unități lexicale autonome), se dezvoltă trei funcții sintactice: subiect predicat ¬ complement de reciprocitate. (Ei) se+ironizează între ei/unul pe altul. șsubiectț șpredicatț ¬ șcompl. de reciprocitateț Observații: Cel de-al treilea constituent sintactic (complementul de reciprocitate) poate lipsi, mai ales când verbul nu poate dezvolta, datorită conținutului său lexical, diateza reflexivă: (Ei se sărută.) sau când sensul reciproc este o componentă fundamentală a semanticii verbului: Acești factori se intercondiționează; în aceste cazuri, complementul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactic (complementul de reciprocitate) poate lipsi, mai ales când verbul nu poate dezvolta, datorită conținutului său lexical, diateza reflexivă: (Ei se sărută.) sau când sensul reciproc este o componentă fundamentală a semanticii verbului: Acești factori se intercondiționează; în aceste cazuri, complementul de reciprocitate este redundant, ca și în cazul complementului direct (intern), din structurile sintactice cu verbul la diateza reflexivă: El se caută pe sine. - Ei se salută unul pe altul. În plan semantic, verbul la diateza reciprocă se caracterizează prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul nu poate dezvolta, datorită conținutului său lexical, diateza reflexivă: (Ei se sărută.) sau când sensul reciproc este o componentă fundamentală a semanticii verbului: Acești factori se intercondiționează; în aceste cazuri, complementul de reciprocitate este redundant, ca și în cazul complementului direct (intern), din structurile sintactice cu verbul la diateza reflexivă: El se caută pe sine. - Ei se salută unul pe altul. În plan semantic, verbul la diateza reciprocă se caracterizează prin trăsătura +reciprocitate, rezultând din dezvoltarea, în interiorul relației verb (predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice cu verbul la diateza reflexivă: El se caută pe sine. - Ei se salută unul pe altul. În plan semantic, verbul la diateza reciprocă se caracterizează prin trăsătura +reciprocitate, rezultând din dezvoltarea, în interiorul relației verb (predicat) nume (subiect) și pronume (complement), a sensurilor de +activ/+activitate și +pasiv/+pasivitate în mod alternativ, și de numele-subiect, și de pronumele-complement, în raport semantic cu două „obiecte” distincte din realitatea extralingvistică. Cele două trăsături semantice: +activitate și +pasivitate nu se mai suprapun, ca în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin necoreferențialitate în plan semantic: A ¹ B, ci sunt complementare. Nu mai este vorba de o singură acțiune, ci doar de o aceeași acțiune săvârșită și suferită în mod alternativ de două subiecte care sunt în mod alternativ și două complemente. Acțiunea prezintă două sensuri de desfășurare, dinspre un „obiect” activ-subiect (sau component de subiect gramatical) - un prim punct de plecare (Mihai și Ion se ironizează...) și ajunge la un „obiect” pasiv-complement - punct de sosire - (... se ironizează unul pe altul), care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]