1,949 matches
-
descrie cadrul epistemologic al unei științe care are ca obiect sistemele de semne semiotica. În esență, semiotica propune investigarea universului din perspectiva semnului și a relațiilor pe care le întreține acesta cu alte categorii de semne. Integrând studiul semnului fenomenului comunicativ, Charles Morris întreprinde o reevaluare a coordonatelor cercetării, prin deschiderile pe care le oferă demersul semiotic. Cercetarea limbajului politic cunoaște, începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, două direcții principale de dezvoltare: prima vizează analiza
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
figură discursivă, în sensul metaforei vii, a lui Paul Ricoeur 124, ea are capacitatea generării unui lanț întreg de semnificații, îmbogățind limbajul politic și conferindu-i plasticitate și suplețe. Presupunând o formă particulară de inferență, metafora implică efecte și valori comunicative indirect vehiculate, într-o perspectivă pragmatică ce nu poate să neglijeze legăturile contextuale și raporturile cu utilizatorii. Capacitatea de a pune în relație domenii extrem de diverse, de a le apropia sau chiar de a le face să fuzioneze reprezintă principiul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
modifică în permanență, sub impactul noilor realități politice ale vremii și al ponderii din ce în ce mai mari pe care o deține media. În cadrul comunicării politice, miza politică este mai mult decât un parametru al semiozei, fiind principiul activ al jocurilor de interacțiune comunicativă. Dacă pentru Grice, interacțiunea comunicativă are la bază principiul cooperării, exprimat prin cele patru maxime conversaționale menite să asigure codul unei bune conduite de comunicare 131, pentru Alain Trognon și Janine Larrue actul comunicării presupune un dublu mecanism: al cooperării
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
noilor realități politice ale vremii și al ponderii din ce în ce mai mari pe care o deține media. În cadrul comunicării politice, miza politică este mai mult decât un parametru al semiozei, fiind principiul activ al jocurilor de interacțiune comunicativă. Dacă pentru Grice, interacțiunea comunicativă are la bază principiul cooperării, exprimat prin cele patru maxime conversaționale menite să asigure codul unei bune conduite de comunicare 131, pentru Alain Trognon și Janine Larrue actul comunicării presupune un dublu mecanism: al cooperării și al competiției 132. Principiul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau mediul înconjurător. Contextualizarea limbajului politic, raportarea lui la parametrii situaționali ai comunicării politice, ferește analiza de excese sau denaturări ale semnificatului. Fiecare manifestare discursivă necesită investigarea din prisma orizontului cultural, istoric și social care o generează. Trecerea de la intenția comunicativă a locutorului politic la intenția informativă a acestuia se produce printr-un proces interpretativ, bazat pe mecanisme inferențiale de construire și confirmare a ipotezelor, care pornesc de la datele contextuale pentru a ajunge la concluzii. În viziunea lui Sperber și Wilson
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbi de a construi, recunoaște și înțelege corect frazele acelei limbi, de a interpreta enunțuri ambigui și de a produce construcții lingvistice inedite. Competența socio-culturală vizează raportul de forță, de statut al interlocutorilor, jucând un rol deosebit de important în interacțiunea comunicativă. Urmând cele trei axe simetrie/asimetrie, distanță/proximitate, convergență/divergență, raporturile dintre participanții la actul de comunicare politică înregistrează configurații distincte. Definit ca procedeu lexical care constă în atenuarea expresiei unei idei prin substituire sau perifrază, eufemismul are rațiuni variate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
convenționalizate, care fac posibilă recunoașterea intenției gazetarului de către cititor, contextul social specific, identitatea participanților, relațiile de status, cadrul larg socio-cultural (credințele și valorile, doxa, elementele de interdiscurs etc.). Un concept cheie în abordarea pragmatică a limbajului politic eminescian este contextul comunicativ care înglobează, într-o accepție amplă, atât datele de natură lingvistică (vecinătăți lingvistice, strategii discursive, dimensiune intertextuală), cât și pe cele de natură extralingvistică (politica editorială a publicațiilor la care scrie Eminescu, specificul publicului țintă, finalitățile scrisului jurnalistic, referențialul politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și cititor pare inegal, dacă avem în vedere statutul, legitimitatea și competențele participanților la actul de comunicare, dar și numărul acestora. Instanța receptorului dobândește în cazul articolelor semnate de Eminescu mai multe ipostazieri: a) din punct de vedere al competenței comunicative și al rolului social, identificăm specialiști (politicieni, gazetari, critici, analiști politici) și nespecialiști (marea masă a publicului cititor); b) din punct de vedere al momentului receptării, distingem între receptori contemporani lui Eminescu și receptori aparținând generațiilor posterioare momentului Eminescu; c
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Tonitza" și "Șt. Luchian", În 1990 devine membră a Asociației Artiștilor Plastici ieșeni, unde, În numeroasele discuții cu Gheorghe Boancă, Își descoperă Înclinațiile reale pentru pictura naivă. Din prima perioadă a picturii sale, se resimțea parcă reținerea gestului. Firea sa comunicativă, prietenoasă și plină de căldură, contrasta cu sobrietatea aproape glacială a unei game extrem de restrînse de culori predominent reci. Căldura sufletească era parcă Împiedecată să se manifeste. Odată cu abordarea picturii naïve, Jana Ghemeș și-a descărcat tensiunile prin comunicarea sinceră
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
tonalitate exuberantă, el exaltă risipirea, libera vitalitate descoperindu-le un substrat tragic. Labiș se identifică cu Rimbaud când îi atribuie „neastâmpărul tragic”. Poemul Arthur Rimbaud trasează o acoladă unificatoare, poate într-un anumit tonus vital sau în energia unei adresări comunicative, într-un “cadru” comun inefabil care se difuzează în registrul amândurora. Poezia este exaltarea unei afinități de structură, într-un stil rapid, exploziv. „Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
C reactivă - 10,12 mg/dl, sumar de urină patologic cu hematurie microscopică și urocultură pozitivă cu E. coli. Se inițiază antibioterapia conform antibiogramei. Ecocardiografic se remarcă insuficiență mitrală gradul II și insuficiență aortică ușoară. Pe parcursul spitalizării, pacienta este puțin comunicativă, nu primește vizite de la familie decât foarte rar, și, deși poate merge, preferă să stea mai mult la pat. Se alimentează, dar declinul ponderal continuă. La 6 zile de la inițierea antibioterapiei prezintă ascensiune termică până la 37,7C, se recoltează hemoculturi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
informative, ci prin activități de exersare în contexte diferite. Studiul limbii vizează rolul interactiv al limbajului, exersarea funcțiilor acestuia în situații variate, înțelegerea funcționării limbajului și dezvoltarea capacității de a-l utiliza ca instrument de comunicare. Noua didactică, adaptată modelului comunicativ - funcțional, propune alternarea activității de asimilare a cunoștințelor, cu cele de comunicare globală, prin care se realizează trecerea de la planul conceptual, la practica limbii. Modelul comunicativ-funcțional a impus o nouă viziune asupra studiului limbii și literaturii române, reflectată atât în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
poate fi înțeles doar în contextual său.Teoria comunicării, așa cum a fost formulată de școala de la Palo Alto, se bazează pe trei ipoteze: a) esența comunicării constă în procesele relaționale și interacționale; b) orice comportament uman are o valoare comunicativă; c) există o patologie a comunicării care explică apariția perturbărilor între individual purtător de simptome și anturaj. Teoria comunicării elaborată de școala de la Palo Alto subliniază faptul că orice comportament uman are valoare comunicativă, iar esența comunicării constă în procese
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
orice comportament uman are o valoare comunicativă; c) există o patologie a comunicării care explică apariția perturbărilor între individual purtător de simptome și anturaj. Teoria comunicării elaborată de școala de la Palo Alto subliniază faptul că orice comportament uman are valoare comunicativă, iar esența comunicării constă în procese relaționale și interacționale. Reprezentanții acestei școli au elaborat o serie de principii ale comunicării, cu valoare de axiome : - comunicarea este inevitabilă - orice comportament are valoare de mesaj, deci este o comunicare. Gesturile, mimica, poziția
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
față în față; publică; de masă - în care receptorul (auditoriul) este un public larg; - după sistemul de coduri: verbală - prin mijlocirea cuvântului; paraverbală - informația este codificată și transmisă prin elemente prozodice și vocale care însoțesc cuvântul și care au semnificații comunicative; nonverbală - informația este codificată și transmisă printr-o diversitate de semne legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor; a. natura interacțiunii: directă; indirectă; b. natura conținutului: referențială - comunicarea vizează un anumit adevăr; operațional-metodologică - vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
partenerilor; a. natura interacțiunii: directă; indirectă; b. natura conținutului: referențială - comunicarea vizează un anumit adevăr; operațional-metodologică - vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care trebuie operat pentru a-l descifra; atitudinală - valorizează cele transmise, situația comunicării și partenerul; c. finalitatea actului comunicativ: accidentală; subiectivă; instrumentală; d. capacitatea autoreglării: unidirecțională - când nu există feedback, nici interacțiune, radioul, televiziunea, presa scrisă; bidirecțională - cu feedback determinat de interacțiunea emițător - receptor și cu posibilitatea schimbării rolurilor, prin existența dialogului; e. scopul urmărit: oficială; neoficială; f. frecvența
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
este un element foarte important al comunicării asigurând circularitatea procesului comunicării, un proces retroactiv. Se constituie din acele mesaje verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite ca răspuns la comunicarea altei persoane. Contextul comunicării reprezintă cadrul desfășurării actului comunicativ. Există cel puțin trei dimensiuni ale contextului: - dimensiunea fizică - elementele din mediul înconjurător cu implicații în actul comunicării; - dimensiunea psihosocială - rolurile participanților, mentalități, elemente de cultură socială etc.; - dimensiunea istorică - timpul istoric și timpul actual; Codul presupune un repertoriu de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
variabilele performanței sau de existența unei competențe gramaticale insuficiente. Canale & Swain exagerează rolul conceptului de adecvare al lui Hymes, dar ignoră cumva acuratețea gramaticală pentru realizarea funcției comunicării. Meritul lor este acela de a fi susținut ideea abordării din perspectivă comunicativă a predării limbii, propunând câteva principii călăuzitoare pentru acestă direcție de abordare. Aceste sunt: autenticitatea, practica reală vs. limbă, personalizarea și legitimitatea. McCroskey et al. (1984) operează distincția între competența de comunicare și comportament/performanță; competența de comunicare necesită nu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
demersul didactic predilect pentru majoritatea lecțiilor de limbă. Prezența etapei operaționale este unul din punctele forte ale modelului. Pentru a se realiza comunicarea, urmează să se formeze atitudinile și capacitățile de comunicare, priceperile și deprinderile, abilitățile de utilizare a arsenalului comunicativ. Competența de comunicare „cumulează întregul ansamblu de abilități personale: a ști, a ști să faci, a ști să fii, a ști să devii. De aceea implică toate formele de comunicare și de manifestare, în general.” Cercetătorul delimitează două categorii de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
acțiunii verbale. - situativitatea (raportarea replicilor la circumstanțele sistemului de interraporturi); - orientarea atenției către scopul și conținutul exprimării (forma rămâne adiacentă); - combinarea tuturor aspectelor vorbirii (mijloc de combinare, activitate umană, exprimarea ca produs); - modelarea comunicării prin fiecare element al exercițiului; - valoarea comunicativă a frazelor; - valorificare judicioasă a timpului acordat realizării exercițiilor; - un număr suficient de exerciții de același tip; - asigurarea corectitudinii acțiunilor elevilor; - combinarea fenomenelor formate separat (integrarea funcțională); Modalitățile interne de realizare a deprinderii sunt operațiile, care trebuie duse la automatism
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
disponibilităților de comunicare ale elevilor, L. Ezechil enumeră factorii determinanți în dezvoltarea competenței de comunicare: - tatăl sau mama, prin interesul sau dezinteresul față de dezvoltarea comportamentului verbal-comunicativ al copilului; - structura familiei, știut fiind că în familiile mai numeroase copiii sunt mai comunicativi; - frecventarea sau nu a grădiniței, deoarece în acest context contactele sociale sunt mai diversificate și mai intense decât în familie; - particularitățile lingvistice și educaționale ale mediului familial; - grupurile sociale de aparteneneță; - starea de funcționalitate a aparatului verbo-motor; Un rol important
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și capacitatea de prelucrare (decodare) a informației. Pentru formarea competențelor de comunicare la elevi, E. Macavei propune un sistem de obiective: - stimularea inițiativei și a disponibilităților de comunicare; - descoperirea și soluționarea problemelor de comunicare; - formularea sau reformularea opiniilor; - adecvarea strategiilor comunicative; - deschidere spre cunoaștere și aotudepășire; - acceptarea noului; - valorificarea complexă a aptitudinilor pentru comunicare; Autoarea justifică necesitatea dezvoltării competențelor de comunicare în două sensuri: formarea emițătorului și formarea receptorului. Elementele capacității de emitere vizează: conținutul mesajului prin care sunt transmise informații
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de predare a limbii române, accentuând pe aspectul lingvistic al competenței, asimila performanța cu nivelul academic al informațiilor de limbă. Având în vedere rolul predării limbii române în perspectiva construirii la elevi a competenței de comunicare și a performanței lor comunicative, cercetările actuale de didactica limbii române impun o redefinire a disciplinei, ca soluție de aplicare a curriculumului. Actualul model curricular, reflectând modelul pedagogic al învățării pe toată durata vieții, vizează dubla calitate a limbii române, ca disciplină de studiu și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
între cunoștințe, aptitudini și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de comunicare lingvistică se concretizează în actele comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală, fie în forma scrisă, fie în ambele forme. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în formă orală, fie în forma scrisă, fie în ambele forme. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică implică funcționalitatea resurselor lingvistice, prin realizarea funcțiilor comunicative, a actelor de vorbire și vizează coeziunea și coerența discursului, selectarea adecvată a tipurilor de texte în raport cu intenția comunicativă. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]