8,042 matches
-
această categorie făcând parte țări din Asia, precum China sau India, dar și din Europa, fiind citat exemplul Poloniei. Chiar dacă acest tip de abordare, fragmentară și oarecum vagă, a tipologizării statelor sub aspectul dezvoltării s-a rafinat odată cu dezvoltarea câmpului conceptual, gradul de industrializare, pe de o parte, și eficiența activității agricole, pe de altă parte, au rămas factori cu o mare putere de discriminare. Printre aspectele relevante ale s., câteva au fost privilegiate în majoritatea abordărilor privind s.. Între acestea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca o resetare voluntară și spontană a principiilor de coordonare din economie și politică, deși foarte influentă la începutul anilor ’90, când a inspirat diverse programe de „terapie de șoc”, a fost treptat recunoscută ca simplistă (Kolodko, 1993). Acest deficit conceptual reflectă slaba preocupare a teoreticienilor liberali de a înțelege relația dintre economie și politică. Deși, în general, se susține că libertățile economice și cele politice sunt, deopotrivă, necesare și desirabile pentru buna funcționare a societăților dezvoltate contemporane și deși există
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reguli ale jocului care ajung să fie promovate de anumite organizații și dobândesc puterea de a structura acțiuni și evenimente politice. Conform acestor teorii, principala caracteristică a transformărilor politice din ECE, după 1990, este simultaneitatea schimbărilor, la trei niveluri distincte conceptual și analitic: reconfigurarea unor granițe statale; elaborarea noii ordini constituționale și a regulilor noilor regimuri politice; îndeplinirea sarcinilor politice curente legate de prioritățile momentului (Offe, 1991; 1996). Acest gen de studii încearcă, de asemenea, să discearnă, într-o anumită măsură
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
caracterizate, la începutul anilor ’90, de un grad înalt de fuziune între aceste două sfere (Batt, 1994; Comisso, 1986). În acest context, teoriile neoinstituționaliste explică faptul că diferențierea sferelor înseamnă asigurarea autonomiei instituțiilor specifice fiecăreia dintre ele și oferă instrumentele conceptuale pentru evaluarea măsurii în care această autonomie este realizată. Diferențierea ca atare este rezultatul delegării de autoritate de la instituțiile politice la cele economice, în așa fel încât, odată ce s-a realizat această delegare, convertibilitatea resurselor și statutului obținute într-o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prin prisma experienței noastre didactice, manualul a fost conceput ca fiind destinat cursului introductiv de Relații internaționale la specializările de profil (Științe politice și relații internaționale). Datorită vastității subiectelor abordate - acoperind perspective istorice, teoriile cele mai influente, problematica practică și conceptuală a securității internaționale și teme majore de reflecție ale domeniului, netratate pe parcursul altor cursuri ale curriculei de specialitate -, credem că manualul poate fi folosit pe întregul parcurs al studiilor universitare și masterale de profil, precum și de toți cei interesați de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
studiilor, cercetătorii în relațiile internaționale au făcut apel și au integrat tot mai mult cunoștințe și din alte domenii, precum geografia, istoria, științele militare, economia, dreptul, științele sociale, ca să le numim doar pe cele cu influențe mai vizibile. Diversitatea aparatului conceptual și instrumentarului metodologic folosite azi în relațiile internaționale demonstrează, totodată, pluralitatea informațiilor folosite și complexitatea construirii cunoașterii științifice într-un domeniu în continuă expansiune. Ca știință a socialului, relațiile internaționale au parte de problemele epistemologice și metodologice cunoscute din alte
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fel, procesele interne din cadrul statelor determină în proporții diferite o anumită prezență internațională și influență a statelor asupra regulilor sistemului, dar sistemul impune statelor anumite constrângeri, prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat și de cadrul conceptual la care un autor sau altul aderă, iar posibilitatea cuantificării lor rămâne o sursă de controverse și, ca atare, o provocare deschisă. Astfel de provocări tind să ia forma unor întrebări metateoretice, filosofice, dar cu atât mai interesante, referitoare la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
război mondial - superficial atribuite unei Școli unitare „idealiste” - sunt asociate cu anumite politici (precum dezarmarea, arbitrajul internațional sau securitatea colectivă) și instituții (Liga Națiunilor) și judecate prin prisma (in)succesului acestora în a preveni o nouă conflagrație mondială. În dimensiunea conceptuală, respingerea principiilor „idealiste” de către reprezentanți clasici ai realismului - mai ales E.H. Carr și Hans Morgenthau - se face pornind de la premisa disjuncției dintre sfera internă și sfera externă a politicii. Pentru Morgenthau, de exemplu, principiile internaționalismului pot opera în sfera politicii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
revizionistă a raționamentelor „idealiste” Istoria convențională a teoriei relațiilor internaționale ce descrie nașterea disciplinei ca urmare a unei prime „mari dezbateri” între o Școală de gândire idealistă dominantă în perioada interbelică și o Școală de inspirație realistă ce pretinde victoria conceptuală în perioada de după al doilea război mondial este tot mai vocal contestată în ultimele două decenii de autori care, prin diverse strategii, acuză întemeietorii Școlii realiste de inventarea unei școli rivale cu scopul de a-și legitima propria poziție. Un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o școală în adevăratul sens al cuvântului, serioase semne de întrebare planează asupra conceptului de „dezbatere” între școli adverse. Însă dincolo de acest aspect, existența unei dezbateri presupune un dialog consistent și consecvent între diverși autori, în jurul anumitor teorii sau problematici conceptuale, dialog ce nu pare să fi existat în conștiința presupușilor participanți, în ciuda unor replici date lui Carr de către Leonard Woolf sau Alfred Zimmern (Wilson, 1998, în special pp. 2-8). Ca atare, perioada interbelică nu se constituie în câmp de bătaie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale se referă la credința în perfectibilitatea condiției umane ca urmare a capacității intelectuale și, de aici, la încrederea în posibilitatea evoluției progresiste. Nimeni altul decât Norman Angell este cel care argumenta, încă din 1918, că transformări semnificative la nivel conceptual/ideatic sunt cele ce determină comportamentul politic și social al umanității în absența unor transformări radicale a naturii umane (apud Sylvest, 2004, p. 425). Critica ideii armonizării naturale a intereselor Opozanții realpolitik-ului - sau cel puțin o parte dintre ei - sunt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
împrumutată varianta lockeană a contractului social în maniera legalistă ce a condus la nașterea proiectului Ligii Națiunilor. Sensul direcțional al istoriei Celebra formulare a lui Francis Fukuyama referitoare la „sfârșitul istoriei”, enunțată în urma prăbușirii comunismului în Europa răsăriteană (dispariția alternativei conceptuale la ideologia liberală), este adesea considerată ca o rearticulare îndrăzneață a teleologiei liberale. Burchill, de exemplu, notează că, asemenea multor liberali, [Fukuyama] vede istoria ca fiind progresivă, lineară și, mai ales, ca având o direcție, fiind convins că este dominată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a pus încă o dată amprenta specifică asupra istoriei școlilor de gândire din relațiile internaționale, paternitatea curentului fiind astfel atribuită autorilor americani. Înainte de a prezenta sintetic principalele caracteristici ale acestei noi abordări a lumii internaționale, se impune o precizare de natură conceptuală terminologică: ca termen, „constructivism” a ajuns în ultimii ani să desemneze două aspecte distincte. Într-o primă accepțiune, el se referă la o anumită abordare teoretică a relațiilor internaționale și a științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca seturi relativ stabile de identități și interese (Wendt, 1992, p. 399). Odată ce realizăm că politica de putere, securitatea concepută ca un joc cu sumă zero sunt instituții și nu părți definitorii, determinate exogen ale sistemului internațional anarhic, se deschide, conceptual și practic, posibilitatea pentru schimbarea acestor instituții. Cea mai importantă cale sugerată de Wendt este schimbarea imaginii despre sine, acest sine (self) care trebuie ajutat, și despre ceilalți actori similari. Dacă sinele (self) devine sistemul internațional, de exemplu, o comunitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi cunoscută, comunicată și transformată ceea ce considerăm îndeobște a fi „realitate” internațională. Este cu siguranță o teorie socială a realității internaționale care deschide, cu generozitate, nu lipsit însă de probleme metodologice și epistemologice, calea spre transformarea relațiilor internaționale prin reconstruirea conceptuală a actorilor, intereselor, identităților, structurilor și sensurilor interacțiunii dintre ele. Olivia Toderean FEMINISMUL ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE Introducere O abordare a ansamblului contribuțiilor feministe la studierea relațiilor internaționale, în economia cărții de față, este o încercare dificilă, întrucât presupune o sinteză
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statale), feminismul perspectival propune substituirea puterii coercitive cu puterea coactivă. Puterea asupra celuilalt poate fi transformată în puterea de a face ceva împreună cu celălalt, care să aducă beneficii reciproce și să cimenteze o relație de putere împărtășită. Este un pas conceptual care poate duce la deconflictualizarea domeniului relațiilor internaționale, la regândirea legăturilor dintre comunități, state, umanitate în ansamblu (iar aici orice feministă perspectivală are în vedere inclusiv comuniunea cu generațiile care vin, tocmai în spiritul grijii și al relaționării). Un pas
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
disciplinei”, care caută „comunități ale rezistenței”, care reimaginează domeniul, care întoarce dihotomiile pe dos, prin relevarea anarhiei din viața internă a statelor și a unor tipare ordonate din viața internațională și, mai mult, prin anularea oricărei distincții, de altfel pur conceptuale, între ceea ce se întâmplă în interiorul statelor și ceea ce este în afara lor. Concluzii O abordare onestă, dar puțin informată referitoare la problematica genului în relațiile internaționale, mai ales în peisajul literaturii de specialitate existente în România, ar porni, cel mai probabil
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
răspunsuri la întrebările de mai sus. Din punctul de vedere al organizării, prima parte a prezentării este dedicată unei abordări analitice a securității, prin identificarea sectoarelor de aplicabilitate a termenului, precum și a implicațiilor asupra cercetărilor. A doua direcție de dezvoltare conceptuală este făcută prin multiplicarea nivelurilor de analiză a securității. O a treia secțiune este dedicată dezvoltărilor teoretice din domeniu, urmată fiind de definirea unei categorii speciale de amenințări, specifice procesului de globalizare. În ultima parte a capitolului sunt schițate câteva
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Amenințările la adresa securității sunt cu atât mai evidente cu cât există o legătură directă între puterea economică și cea militară a unui stat. O delimitare clară între problematici este, după cum se observă, de multe ori greu de făcut, opțiunea încadrării conceptuale revenind cercetătorului, în funcție de scopurile studiului său. Amenințările din sectorul societal se referă la ceea ce poate afecta identitatea unei comunități oarecare. Dincolo de criteriul folosit, care poate fi de ordin etnic, religios, lingvistic, rasial, cultural etc., elementul fundamental de definire a unei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
au călcat pe urme, precum Martin Wright, nu au reușit să o formuleze. În realitate, susțin cei doi autori, balanța de putere este un concept cu sensuri multiple - ca rezultat al multiplelor transformări istorice succesive pe care le-a suferit conceptual. Hedley Bull, pe de altă parte, susține o altă diferențiere a sensurilor conceptului, mult mai restrânsă. Însă toți autorii deosebesc trei dimensiuni ale conceptului de balanță de putere: o dimensiune descriptivă, una normativă și una acțională. Balanța de putere reprezintă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
începutul mileniului trei politica internațională pare a fi dominată de prezentarea aceleiași democrații ca principal antidot al amenințării teroriste. Consensul clasei politice americane corespunde - nu îndrăznesc să spun „derivă” din - proeminenței dobândite de „teoria” pacifismului democratic în relațiile internaționale, complex conceptual prin care se afimă că democrațiile (în special democrațiile liberale) nu inițiază război aproape niciodată împotriva altor democrații liberale. A devenit aproape un clișeu a începe dezbaterea pe seama virtuților tezei ce explorează efectele pacifiste ale democrației, interdependeței economice și apartenența
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de a promova un anumit plan de acțiune sunt și ele contestate (Rosato, 2005, pp. 594-599). Principala critică adresată pacifismului democratic se referă însă la eșecul liberalilor de a identifica o relație cauzală suficient de dezvoltată din punct de vedere conceptual: dincolo de veridicitatea corespondenței, aparenta corelație dintre democrație și pace nu se constituie într-o demonstrație persuasivă a existenței unei caracteristici inerente regimurilor democratice, trăsătură ce ar diminua apetitul pentru război. Astfel, compus dintr-o serie de relații cauzale, pacifismul democratic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Avant, Deborah D. (2005), Market for Force: The Consequences of Privatizing Security, Cambridge University Press, Cambridge Bacevich, Andrew J. (2002), American Empire: The Realities and Consequences of U.S. Diplomacy, Harvard University Press. Baldwin, David A. (1980), „Interdependence and Power: A Conceptual Analysis”, International Organization, 34 (4), toamna. Baldwin, David A. (1993), „Neoliberalism, neorealism, and world politics”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Baldwin, David A. (1993a), „Anarchy in International Relations Theory: The
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii dintre susținătorii acestei forțe se limitează strict la rolul acesteia ca principal instrument al descurajării agresiunii, personalități impunătoare ale gândirii liberale, precum Lordul Davies, au în vedere un rol mult mai activ
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
manifestări” și „reacții”, secvență care este aplicată procesului de globalizare în ansamblu și apoi la nivelul unor elemente structurale cum sunt piața produselor și serviciilor, piața financiară, piața muncii, informația și cunoașterea, instrumentele și externalitățile globalizării, completată de prezentarea cadrului conceptual și a actorilor din spațiul economic globalizat. Prin concentrarea și organizarea unui volum mare de informații într-un număr redus de pagini, speranța autorilor este că, la finalul textului, cititorul să aibă o atitudine clară atunci când descoperă că acest musafir
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]