2,524 matches
-
aici a trăit și pentru că pe ea a iubit-o. Ospitalități constrânse Celebra povestire a lui Vercors 479, pe care autorul ei o narează cu o deosebită economie de mijloace stilistice, își extrage forța din caracterul lapidar al unei exprimări concise în raport cu greutatea tăcerii căreia îi dă întreaga ei densitate. Acest stil sec, cuvânt alb care a putut să-i determine pe unii să vorbească de gradul zero al scriiturii este în acord cu expresia unei rezistențe care îi este obiect
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-o din interior, îi determină caracterul totodată ludic și pasional. Idișul este, într-adevăr, spre deosebire de europenii din Vest la care totul își urmează liniștit cursul, cu ordine și disciplină, o limbă sălbatică, confuză, liberă, boemă, tânără, o limbă orală, schimbătoare, concisă, rapidă, nepăsătoare, dialectală, transversală, cosmopolită. Este o limbă a cărei inteligibilitate este constituită de către germană, dar care, paradoxal, este intraductibilă în germană (dar este traductibilă în alte limbi) pentru că sub cuvinte aparent asemănătoare semnificanții sunt radical diferiți. Faptul cel mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în viitor, la o țară mixtă"; Dl. Prof. Allegretti propune angrenarea tuturor cetățenilor, în toate aspectele vieții de zi cu zi, prin promovarea și punerea în practică a mijloacelor specifice democrației participative și/sau deliberative.1028 De o manieră foarte concisa, Dl Steven Simon notează, fără a oferi alte explicații suplimentare, ca un factor esențial care ar putea conduce la încheierea conflictului israeliano-palestinian ar putea fi epuizarea,1029 prin această înțeleg că se referă la suprasolicitarea ambelor părți implicate în acest
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
telespectatorului o înțelegere imediată a evenimentelor, a sensului mesajului, astfel încât acestea să devină accesibile tuturor, pentru că publicul țintă este eterogen. Din acest motiv, principiile ce stau la baza construirii mesajului de televiziune sunt : utilizarea unui text simplu(nu simplist), clar, concis și direct ; a unui limbaj obișnuit și accesibil ; a unor propoziții și fraze scurte. Se recomandă evitarea frazelor lungi, greoaie și a detaliilor inutile.Cel mai important e că mesajul să fie logic, firesc și ușor de urmărit, iar relația
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
telespectatorului o înțelegere imediată a evenimentelor, a sensului mesajului, astfel încât acestea să devină accesibile tuturor, pentru că publicul țintă este eterogen. Din acest motiv, principiile ce stau la baza construirii mesajului de televiziune sunt : utilizarea unui text simplu(nu simplist), clar, concis și direct ; a unui limbaj obișnuit și accesibil ; a unor propoziții și fraze scurte. Se recomandă evitarea frazelor lungi, greoaie și a detaliilor inutile.Cel mai important e că mesajul să fie logic, firesc și ușor de urmărit, iar relația
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
capital uman negativ din istoria recentă a României este ceea ce soția mea și cu mine am numit Sindromul Societății Disfuncționale. în esență, noi afirmăm că societățile postcomuniste sunt societăți disfuncționale din cauza traumei produse de îndelungatul regim totalitar 62. Iată expunerea concisă pe care o face Sorin Antohi „modelului” nostru: „autorii întrebuințează elemente din teoria codependenței [...]. Printre caracteristicile sale [...] cea mai importantă este înlocuirea dezvoltării și evoluției cu strategiile supraviețuirii, pentru depășirea obstacolelor unui context nesigur, ostil, arbitrar, niciodată prezentat ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în cronica lui Grigore Ureche, atribuie lui Alexandru cel Bun o mare operă de organizare politică și ecleziastică”. Cele trei exemple au avut ca scop acela de a sugera că semnificația istoriei și trecutului au fost echivalate între ele, mai concis spus, obiectul a fost asimilat disciplinei și viceversa. Examinarea multora dintre conținuturi duce la senzația de interșanjabilitate între cele două categorii, fără a deturna demersul disciplinar (deși, uneori, și o analiză în acest sens ar fi salutară). O minimă rigoare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acum de orele de insomnie și de tensiune prin care a trebuit să trec în primele săptămâni după angajare, obligat fiind să redactez acele documente într-o engleză nu numai foarte bună, dar și tehnică și potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practică americanii. Ei sunt singurii cred..., alături de englezi, care excelează în această meserie a jurnalismului, mai bine decât germanii, care sunt greoi, chiar dacă sunt foarte preciși, și, bineînțeles, mai bine decât francezii și italienii, care nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Jakub Karpinski, mult mai cunoscută cititorului român, datorită traducerii sale la începutul anilor ’90. Este un alt gen de abordare a istoriei recente. Karpinski se autolimitează intenționat la cronica celor 46 de ani ai regimului, asumându-și selecția faptelor și concisele judecăți conclusive care le însoțesc. Rezultă un calendar surprinzător, pe care îl regăsim în bună măsură și în generoasa narațiune a lui Buhler, cu aceeași asociere a incidentului de stradă cu decizia politică la vârf. Spre deosebire de Pierre Buhler, Karpinski eludează
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
inuman de care aveau parte deținuții din penitenciarele românești, aici desfășurându-se între decembrie 1949 și august 1952 un crunt proces de reeducare, soldat cu zeci de morți și sute de persoane schilodite fizic și psihic. Deletant procedează la o concisă și utilă reconstituire a „experimentului Pitești”. Pentru „pedepsirea” indezirabililor, regimul a folosit pe scară largă și represiunea în forma „muncii silnice”/forțate, utilizându-se și în această privință modelul sovietic. „Recruții” erau de diverse origini: țărani care se opuneau colectivizării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
calităților moralcetățenești. Școlii, și în special acestui obiect de învățământ, îi revin cele mai mari obligații de utilizare "rațională" a limbii, de formare și dezvoltare a deprinderilor de exprimare a gândurilor, ideilor și sentimentelor în mod corect, logic, coerent și concis; de a cultiva vorbirea îngrijită și scrierea corectă, clară. În cadrul obiectului "Limba și literatura română, compunerea școlară asigură pregătirea elevilor în domeniul însușirii, cunoașterii și folosirii corespunzătoare a limbii. Termenul de compunere este sinonim cu cel de compoziție. În programa
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
asupra conținutului desenului); * analiza tabloului în vederea stimulării imaginației creatoare a fiecărui copil, pentru că ei trebuie să-și imagineze ce s-a întâmplat înainte și după momentul înfățișat în tablou; * alegerea titlului în colectiv (sau câteva titluri tot atât de bune care redau concis conținutul tabloului); * pregătirea pentru compunerea scrisă ce trebuie să aibă în vedere realizarea câtorva cerințe referitoare la problemele de vocabular, la folosirea de cuvinte și expresii ; * redactarea compunerii după tablou; * autocontrolul; * controlul și aprecierea lucrărilor elaborate. Tabloul pretext poate arăta
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
gândisem că e vreo metaforă acolo, în afara puroiului. Linha de passe e un portret al tinerilor brazilieni săraci din Sao Paulo, portret schițat într-un stil apropiat documentarului, dar cu niște actori (mulți neprofesioniști) extrem de buni. Un film dur și concis despre ce greu e să mergi înainte în Sao Paulo dacă n-ai bani și nu vrei să treci de partea cealaltă a liniei de marcaj (că e și cu fotbal, de acolo titlul), adică să-ți pierzi puritatea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
edificiu separat, situat în apropierea acesteia"101; sclavii reprezentau principala resursă de forță de muncă și erau atât de numeroși în funcție de mărimea fermei; întregirea necesarului de sclavi se făcea prin cumpărarea acestora. În ceea ce privește economia monetară, Mommsen arată: ,,Prezentarea unei imagini concise asupra economiei financiare a Romei ne este îngreunată în mod asemănător, în parte datorită lipsei de tratate de specialitate ale antichității romane despre acest subiect, în parte prin natura însăși a acesteia, mult mai complexă și mult mai variată decât
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aplicarea căreia omul a progresat triumfător de la sălbăticie la civilizație." L.V. Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 200. 57 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2006, p. 99. 58 Enciclopedia concisă Britannica, Editura Litera, București, 2009, p. 407. 59 Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 117. 60 Georges Bataille, Partea blestemată , Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 123. 61 Cosmin Marinescu-co., Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dar numai în salturi în direcții diferite". Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 19. 265 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 38. 266 Ibidem, p. 37. 267 Enciclopedia Concisă Britannica, Editura Litera, București, 2009, p. 637. 268 Dorel Dumitru Chirițescu, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European, Iași, 2015, p. 37. 269 ,,Fie că dezvoltăm structuri sociale mai simple sau mai complexe, toate se datorează tendinței
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
filosofie disolutivă. Această filosofie integraționistă, al cărei termen tare îl reprezentăm, prin intrarea noastră în NATO și prin viitoarea noastră identitate europeană, ne obligă la un alt fel de a face politică externă, mult mai ferm, mult mai clar, mai concis și mult mai activ, în sensul antinomiei la pasivitate. Dacă vreți, mult mai ofensiv. Dar nu vreau să se înțeleagă că folosesc acest termen într-o accepție derogatorie. Dimpotrivă, vrem să fim noi cei care oferă soluții, pentru că avem un
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și prescripții. . Să stabilească responsabilitățile pentru calitățile materialelor și lucrărilor și responsabilitățile pentru teste, verificări, probe. . Orice neclaritate în execuția lucrărilor trebuie să-și găsească precizări în caietele de sarcini. Nu trebuie să fie restrictive. Redactarea acestora trebuie să fie concisă, sistematizată, și exprimarea se va face în minimum de cuvinte. . Să prevadă modul de urmărire a comportării în timp a investiției. 2.2. - Tipuri și forme de caiete de sarcini . În funcție de destinație, caietele de sarcini pot fi: .. Caiete de sarcini
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]
-
vin în minte câteva din represaliile care vă așteaptă, dar prefer să vorbesc despre ele abia după ce vor fi puse în operă. Tot atunci vă voi vorbi și despre rădăcinile crizei de autoritate din muzeu." Petre Popovăț este direct și concis: "De ce? Fiindcă cei mai buni au murit? Fiindcă cei care au rămas Ťcei mai buniť s-au văzut obligați să plece? Nu știu. Știu, însă, că Muzeul este bolnav." S.O.S. Muzeul Țăranului! oate că în lipsa celor două Drepturi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
în "Cuvântul" între 15 august 1926-26 martie 1938). Cu o notă asupra ediției de Cșonstantinț Pșricopț, Iași, 1996. Spre a nu tulbura dialogul cititorului direct cu autorul", editorii propun un aparat de Note, în stare să prindă într-o formulă concisă explicația generală a datelor de apariție și localizare, ce țin de structura individuală a fiecărui text în parte. Nota câștigă în puterea de sugestie imediată când sunt descrise publicațiile la care a colaborat Nae Ionescu, fie și numai o singură
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
repezi, concluzive și rezumative, patinând uneori, ce e drept, pe generalități (cutare este „un excelent povestitor”, altul „dă admirabile pagini de literatură”), dar și izbutind, cel mai adesea, să surprindă nota esențială a unei personalități, a unei formule stilistice, enunțată concis și câteodată plastic: Ghica scrie „cu o pană veritabilă de romancier obiectiv”, C. A. Rosetti „apare în lumina crudă a confesiei lucide”, tânărul B. P. Hasdeu e „un Peciorin moldav, cu porniri de iunker”, Radu Rosetti este „un Ghica moldav
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Barbu Cioculescu folosește în traducere multe arhaisme cu savoare sadoveniana, aici, la nivel formal, se află marea diferența dintre cei doi. Nu vom întîlni la Ramuz epitetul aproape homeric de la Sadoveanu, nici dulceața legănata a frazei. Stilul lui Ramuz este concis, sec, fără ornamente. În schimb, la Sadoveanu lipsesc artificiile narative, schimbările de perspectivă temporală, tulburătoarele instantanee fotografice, prezente la tot pasul în românul scriitorului elvețian. Dar dacă formă îi desparte, cei doi scriitori se întîlnesc în conținut. Ramuz și Sadoveanu
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
pasiune și erudiție. E uluitor cum tocmai aceste trei caracteristici simple sînt flagrant violate de varianta românească. "Salvarea", totuși, stă în postfața semnată de Mihaela Anghelescu Irimia, un studiu subtil, temperat, erudit, al istoriei conceptului de canon, precum și o exegeza concisa, în care descoperi însă informație foarte importantă, a gîndirii lui Harold Bloom și a prizei ei în America. Pentru că e scrisă inteligent și cu farmec, s-ar putea ca aceasta postfața să fie de fapt partea cea mai importantă din
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
un scriitor își "inventează" predecesorii (dar și în același mod în care postmoderniștii vorbesc despre inventarea națiunilor - iar Istoria... lui Călinescu poate fi considerată o astfel de narațiune fondatoare - nu a unei națiuni, ci a unei literaturi). în stilul foarte concis al autorului ei, G. Călinescu și "complexele" literaturii române e, în sine, o carte foarte generoasă - nu doar prin ceea ce oferă ca analiză a concepției călinesciene despre literatură, ci (mai ales) prin pistele de cercetare pe care le deschide acum
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
amendarea textului Constituției sau al prezenței convenții ori revizuirea regulamentelor administrative trebuie să conțină referințe la numerele părților textului care necesită un astfel de amendament sau o asemenea revizuire. Motivele propunerii trebuie să fie indicate, în fiecare caz, cît mai concis posibil. 318. 4. Orice propunere primită de un membru al uniunii este adnotata de către secretarul general, pentru a indica originea să cu ajutorul simbolului stabilit de uniune pentru acest membru. Dacă o propunere este prezentată de mai mulți membri, propunerea, în
CONVENŢIE din 22 decembrie 1992 a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162091_a_163420]